Page 52 - 1961-10
P. 52
pag. 4 DRUMUL SOCI Ai.iSMULUI Nr. 2117
l ?rTio;Wiyg3gre3*a?^ffgi3i^
dio Capital consacrat nizite DE PESTE HOTARE
cosmonaut saweîic Giman Titan P l e n a r a C.C. a l iP.C.UeS. Principafa sarcină
a epocii noasfre este
MOSCOVA 14 (Agerpres). TASS transm ite :
Reprezentanţi ai oamenilor pe un uriaş drapel roşu, se afla secretar al Comitetului orăşe „C. I. Parhon“, Gina Stegărescu, La 14 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central lupta pentru
muncii din Capitală s-au intîl- portretul marelui Lenin. De cea nesc Bucureşti al P.M.R., isac
nit sîmbătă după-amiază cu laltă parte a fundalului, pe un Martin, preşedintele C.C.S., Vir- elevă la şcoala medie nr. 4. aî Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a discutat asigurarea păcii
cosmonautul Gherman Titov la fond albastru, se profila o r a gil Trofin, prim-secretar al C.C- Mitingul, a fost deschis de următoarele probleme : 1. — R aportul de activitate al Comite Manifestul electoral
mitingul ce a avut loc in sala chetă luindu-şi zborul spre înăl al U.T.M., P. Constantinescu- tului Central al P.C.U.S. la Congresul al XXII-lea al P a rti al P. C. din Australia
Palatului R. P. Romîne. ţimi. laşi, vicepreşedinte al A.R.L.U.S., iov. Florian Dănălache, care a
Suzana Gîdea, vicepreşedintă dat cuvîntul tovarăşului Miliai dului 'Comunist a! Uniunii Sovietice. 2. — Rezultatele discu CANBERRA 14 (Agerpres). E
In sală se aflau muncitori Asistenţa izbucneşte m aplau Dalea, secretar al C.C. al P.M.R. tării proiectului de Program al P.C.U.S. 3. — Rezultatele discu In manifestul electoral publicat
fruntaşi, oameni de ştiinţă, ar ze puternice la sosirea în sa a Consiliului Naţional al Fe
tă şi cultură, activişti de partid lă a cosmonautului sovietic şi Au rostit apoi cuvîntări de sa tării proiectului de Statut al P.C.U.S.
şi de stat, militari, numeroşi ti a conducătorilor partidului şi lut : maistrul oţelar Nicolae Plenara C.C. al P.C.U.S. a ascultat rapoartele tovarăşilor N.
neri. guvernului care au participat la
miting. In prezidiu au luat loc Domnişan, prof. ing. Remus Ră S. Hruşciov şi F. Ii. Kozlov asupra problemelor puse în discuţie.
Erau prezenţi membri ai C.C. tovarăşii : Gheorghe Apostol. duleţ şi studenta Eleonora To-
al P.M.R., membri ai Consiliu Petre Borilă, Alexandru Dră- meilor, general-colonel Ion Tu- ina. Plenara C.C. al P.C.U.S. a aprobat în unanimitate Rapor în ziarul „Tribune“, P. C. din
lui de Stat şi ai guvernului, con ghici, Alexandru Moghioroş, Du toveanu, general-locotenent Ion tul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. la Congre Australia subliniază că principa
ducători ai organizaţiilor ob mitru Coliu, Leontin Sălăjan, Ioniţă, Remus Răduleţ, directo Primit cu ovaţii de asistenţă, sul al XXII-lea al Partidului şiProiectul de Program al P.C.U.S., la sarcină a epocii noastre este
şteşti. Ştefan Voitec. Mihal Dalea, a luat cuvîntul cosmonautul
G. S. Titov, I. K. Jegalin, am rul Institutului de energetică al Gherman Titov. cu completările şi modificările ce i-au fost aduse. Plenara a lupta pentru asigurarea păcii.
In loja corpului diplomatic sc basadorul Uniunii Sovietice la Academiei R. P. Romîne, genc- hotârît ca Proiectul de Program să fie prezentat spre exami Partidul comunist se pronunţă
aflau şefi ai unor misiuni diplo Bucureşti, Natalia Fisarenko. ral-maior Dumitru Constantinss- Mitingul s-a desfăşurat într-o pentru o politică externă Inde
matice şi alţi membri ai corpu conducătoarea delegaţiei Aso cu, Nicolae Domnişan, maistru nare Congresului al XXII-lea al Partidului. pendentă a 'Australiei, pentru
lui diplomatic. ciaţiei do prietenie sovieto-ro-
mine, Florian Dănălache, prim- Plenara C.C. al P.C.U.S. a constatat cu satisfacţie că Pro
Pe fundalul scenei, dominat iectul de Program, la a cărui discutare au participat peste
de lozinca „Slavă constructori
lor comunismului“, de o parte oţelar la Uzinele „Griviţa Ro atmosferă deosebit de însufleţi 9.009.090 de membri şi candid aţi ai Partidului şi peste îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările
şie“, Ioana Petre, muncitoare tă. In repetate rinduri, în sală socialismului şi cere încheierea
fruntaşă la Fabrica de confec s-a scandat „U.R.S.S.“, „E.P.R.- 82.090.000 de oameni aî muncii, a fost aprobat în unanimitate unui acord de dezarmare gene
ţii şi tricotaje Bucureşti, Costa- U.R.S.S.“. Din mulţimea de gla la adunările organizaţiilor dc partid, la conferinţele de partid rală şi totală.
che Cristea, laminorist la uzi suri se auzea „Glorie P.C.TJ.S. 1“ şi la congresele partidelor comuniste din republicile unionale,
nele „Republica“, Eleonora To „Scump erou cosmonaut, cie la precum şi îa numeroasele adunări ale oamenilor muncii. In manifest se cere de aseme-i
noi un cald salut 1“. nea ca Australia să se retra
rna, studentă la Universitatea Astfel, se spune in hotărîrea Plenarei, yroiectul noului Pro gă din S.E.A.T.O., iar In Ocea
(Agerpres) nul Pacific să se creeze o zonă
gram aî P.C.U.S. a întrunii sprijinul deplin şi fierbinte al în
tregului partid, al întregului p opor sovietic.
Plenara a aprobat în unanim itate Proiectul de statut al
P.C.U.S., cu completările şi modificările ce i-au fost aduse şi denuclearizată : partidul comu
nist cere lichidarea sistemului
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea lu iGherman Titova hotă rit ca acest Proiect să fie prezentat spre examinare Con colonial, încheierea unul tratat
MihaiDalea gresului al XXII-lea al Partidului.
După ce a transmis mulţumiri -TJg— de pace cu cele două state ger
Comitetului Central al Partidu mane, precum şi încetarea reîn-
lui Muncitoresc Romîn, guver curs de prelucrare G. S. Titov armării Germaniei occidentale
nului Republicii Populare Ro şi Japoniei.
Salutindu-l pe cosmonaut, to Vizitînd ţara noastră — a mîne pentru invitaţia de a vi a înfăţişat unele concluzii pre A. z a w a d z k i; În ch eierea, aas
varăşul Miliai Dalea a spus : spus mai departe vorbitorul veu zita R. P. Romină, G. S. Titov liminare.
putea cunoaşte nemijlocit, d ra a spus:
Căldura cu care zecile de mii gă Gherman Stepanovici, însu Principalul este că omul poa de pace cu G erm an ia corespunde
de oameni v-au întimpinat, în- fleţirea şi hotărîrea cu care p o 12 aprilie 1961 a fost ziua te trăi şi munci în Cosmos. Şi
tilnirea pe care aţi avut-o cu porul romîn, înfăptuind cu în cind omenirea a aruncat pen
conducătorii de partid şi de stat credere politica partidului său tru prima oară in istorie o pri că aceasta nu este o vorbă goa in te re s e !©2° în tre g ii luam Problema dezarmării
din ţara noastră, in frunte cu marxist-leninist, îşi clădeşte vi vire în Cosmos. De mult a luat lă, vă puteţi convinge dvs. în în discuţia parlamentului
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- itorul luminos şi fericit spre naştere acest vis. Şi iată că am şivă : precum vedeţi, trăiesc şi DELHI 14 (Agerpres). — poarelor. A. Zawadzki a arătat
Dej, însufleţirea ce domneşte care a năzuit. ajuns în ziua cînd în faţa noas znuncesc. Luînd cuvîntul la 12 octom în continuare că este necesar să indonezian
la mitingul de faţă, arată din tră o rachetă cosmică, vlăstar brie în cadrul recepţiei oferite se înfăptuiască dezarmarea ge
plin sentimentele de dragoste înfăptuind o vastă operă de al minţii omeneşti, a înălţat pe Este adevărat, aşa cum a în cinstea lui Aleksander Za nerală şi totală sub un control D.IAKARTA 14 (Agerpres). TA5S
şi admiraţie pe care vi le nu construcţie şi înaintînd strins om in Cosmos. spus Nikita Sergheevici Hruş- wadzki, preşedintele Consiliului transmite: Parlamentul Indoneziei a
treşte poporul romîn. In aceas unite pe calea progresului, po ciov, că zborul în Cosmos nu de Stat al Republicii Populare internaţional efectiv, ceea ce discutai la 13 octombrie problema
tă primire îşi găseşte expresia poarele ţărilor socialiste preţu Zborurile navelor cosmice so este o plimbare, este o muncă corespunde intereselor tuturor dezarmării generale şi totale şi a ex
înalta preţuire pe care o acordă iesc şi respectă munca paşnică vietice de la 12 aprilie, 6 şi 7 grea. Deocamdată, fireşte, este Polone, care se află în vizită perienţelor nucleare şi a adoptat o re
poporul nostru măreţei dumnea a tuturor popoarelor. august 1961 constituie, folosind încă prematur să vorbim des oficială la Delhi, primul minis statelor din lume. Dezarmarea, zoluţie în care toate ţările, şi în spe
voastră fapte de eroism, săvir- limbajul lui Ţiolkovski, un pas pre vremurile cînd oamenii vor tru al Indiei Jawaharlal Nehru cial marile puteri, sînt chemate să-şt
şită sub steagul comunismului, Zborul navelor cosmice so timid dincolo de limitele atmos zbura în Cosmos pentru odihnă a exprimat speranţa că proble a declarat Zawadzki, va salva îndrepte toate eforturile in spre rea
în numele păcii şi progresului vietice demonstrează cu tărie o ferei noastre, timid deoarece în Ioc de a pleca de pildă pe li ma germană şi problema Ber lizarea unui acord referitor la dezar
umanităţii. concepţie fundamentală a ţări ne-am plasat numai pe o orbită toralul Mării Negre. Pină atunci, linului vor fi reglementate pe popoarele de teama războiului. marea generală şi totală.
lor socialiste, un deziderat ma In jurul Pământului : Omenirea vă mai trece timp. Oamenii de cale paşnică. El a subliniat că Dezarmarea generală şi totală
Prin călătoriile lor legendare jor al întregii omeniri — anu a pătruns însă dincolo de limi ştiinţă, inginerii sovietici şi, fi va pune capăt cursei înarm ări
in jurul globului pămintesc, a me că realizările raţiunii şi tele atmosferei. Aceasta înseam reşte, cosmonauţii din Uniunea o bază pentru aceasta o consti lor, iar resursele devenite ir
spus în continuare vorbitorul, muncii umane trebuie folosite nă că ea va cuceri întregul spa Sovietică, mai au mult de mun acest fel disponibile vor îi fo
cosmonauţii sovietici au apărut nu împotriva omului, ci pentru ţiu perisolar. Şi, fără îndoială, tuie recentele contacte de la losite în scopuri paşnice.
in ochii popoarelor ca mesageri om, pentru binele si fericirea primul om care va păşi pe o
ai realizărilor tehnieo-ştiinţifice lui. planetă a sistemului solar va fi cit. Vă încredinţez însă, tova New York dintre reprezentanţii Katanga: Ş-a ajuns la un acord
fără egal ale Uniunii Sovietice, omul sovietic. răşi, că ei vor depune toate marilor puteri. Primul ministru privind încetarea focului
mesageri ai păcii, prieteniei şi Ne închipuim cu toţii ce forţă eforturile pentru a realiza al Indiei a salutat eforturile în
frăţiei între popoare. Faptele lor uriaşă au rachetele care sfări- Acestea nu Sînt simple vorbe. aceasta. vederea rezolvării paşnice a pro ELISABETHVILLE 14 (Ager cului potrivit căruia „reprezen
pline de măreţie insuflă o încre mă bariera de granit a gravita Această, afirmaţie are o bază blemelor Europei centrale, în pres). — După 23 de zile dc tanţii O.N.U. nu vor considera
dere nemărginită în forţele omu- ţiei terestre şi expediază în spa profundă__ Nikita sergheev.ici In conformitate cu programul deosebi a problemelor germană tratative care au constituit doar ca o violare aîncetării
liii, înaripează imaginaţia tine ţiul cosmic nave ca aceea cu Hfuşciov spune că rampa de de zbor — a spus în continua şi berlineză. Nehru şi-a expri o suită de concesii din ce în ce focului eventualaripostă a
retului nostru, constituie pentru care a călătorit oaspetele nos lansare de pe care îşi Iau zbo re Gherman Titov, am avut po mat speranţa că se va realiza mai penibile făcute de coman- forţelor katangheze împotri
el un exemplu de slujire devota tru. Dar toată lumea vede că, rul navele cosmice sovietice este sibilitatea să dirijez peste o pacea în întreaga lume. damentul O.N.U. lui Chombe va unui atac din , „.exte
tă a celor mai nobile idealuri deşi posedă asemenea rachete socialismul. Numai socialismul oră şi jum ătate nava cosmică. s-a ajuns la semnarea unui rior”. Agenţia France Presse.
ale umanităţii. fără egal, deşi superioritatea ei poate ci ea condiţiile În care Primul ministru al Indiei a acord cu privire la încetarea arătînd că această stipulaţie este
pe tărîmul tehnicii militare nu poporul liber in creaţia sa, eli Gherman Titov a arătat apoi subliniat în continuare că fron focului în Katanga. Textul, care privită ca îndreptăţind Falan
Inaugurînd o eră nouă în is poate fi pusă la îndoială, U ni berat de asuprire, poate reali că in timpul celui de-al doilea tiera Oder-Neisse nu trebuie poartă semnăturile lui Chom ga să lupte împotriva guvernu
torie -- era cuceririi Cosmosu unea Sovietică se afirmă ca cel za nave cosmice atit de minu zbor cosmic s-a constatat că modificată. Orice incercare de a be şi lui Khiari. reprezentan lui central atrage atenţia că re
lui de către om — excepţiona mai dirz militant pentru desfi nate. Şi dacă astăzi noi, oame nava cosmică se dirijează uşor modifica această frontieră, a tul O.N.U. în Katanga, pre zoluţia din 21 februarie a Con
lele performanţe sovietice în inţarea tuturor mijloacelor de nii sovietici, adoptăm programul şi sigur şi c ă . sisteîhtiT de co declarat Nehru, ar însemna un vede printre altele crearea a siliului de Securitate prevede,
acest domeniu sînt o expresie exterminare a oamenilor. Să li construcţiei comuniste in ţara mandă creat de inginerii sovie război pustiitor. trei subcomisii militare compu dimpotrivă, că forţele O.N.U.
a atotbiruitoarelor idei ale le chidăm rămăşiţele războiului noastră, aceasta înseamnă că tici este foarte bun. se fiecare din doi ofiţeri ka- trebuie să împiedice un război
ninismului. trecut, să facem imposibil un baza noastră tehnică materială Aleksander Zawadzki, pre tanghezi si doi ofiţeri din tru civil în Congo.
nou război în viitor 1 — iată în se va întări şl dezvolta, aceasta Cosmonauţii Uniunii Sovietice şedintele Consiliului de Stat al pele O.N.U. care vor supra
Admirînd eroismul piloţilor esenţă marile ţeluri urmărite de înseamnă că poporul va dezvol au posibilitatea de a efectua R. P. Polone, a subliniat in cu In baza acordului, O.N.U. va
cosmonauţi, gândurile noastre se Uniunea Sovietică, de ţările la ta la maximum posibilităţile aterizarea navelor cosmice în vântarea pe care a rostit-o, că veghea respectarea încetării fo restitui guvernului lui Chombe
indreaptă în mod firesc spre gărului socialist, prin eforturile sale creatoare. orice punct al globului părnîn- încheierea Tratatului de pace cu cului şi un schimb de prizonieri clădirile publice şi celelalte
partidul care conduce cu mină lor neobosite, îndreptate spre tesc. Germania şi transform area Ber care se va efectua la 16 oc puncte strategice pe care le ocu
sigură poporul sovietic spre încheierea Tratatului de pace Adesea ni se pune întrebarea, linului occidental in oraş liher tombrie. După cum arată cores pase la Elisabethville, printre
victorii fără precedent în con cu Germania şi normalizarea, mai ales din partea ziariştilor Zborurile de la 12 aprilie şi corespunde intereselor întregii pondentul din Elisabethville a! care. posturile de radio, poşta,
strucţia paşnică, spre făurirea pe această bază. a situaţiei din din America, Anglia şi alte ţări de la 6-7 august — a spus mai lumii şi intereselor tuturor po- agenţiei France Presee, nici aerodromurile. Acest punct a!
societăţii comuniste a cărei mi Berlinul occidental, spre înfăp occidentale : ce urare pot adre departe Gherman Titov, nu sint măcar acum, după semnarea acordului este considerat la Eli-
siune istorică este de a instaura tuirea dezarmării generale şi sa cosmonauţii din Uniunea So decît un început. Este începutul -O - acestui protocol, precedată de sabethville drept un ajutor
pe pămînt Pacea, Munca, Liber totale, pentru menţinerea şi con vietică cosmonauţilor din Ame unui mare drum, al marelui sute de orc de tratative, nu s-a important acordat de comanda
tatea, Egalitatea şi Fericirea tu solidarea păcii. rica. Ce li se poate ura ? Desi drum spre Cosmos. Fără îndo G uve rtu d R. P. M o n g o l e stabilit cc se va întîmpla cu cei mentul O.N.U. pregătirilor pe
turor popoarelor. gur apreciem după merit cura ială că zborurile următoare vor 135 de prizonieri katanghezi care le face Chombe pentru a
Ca şi pină acum, poporul ro jul lui Sheppard şi Grissom care fi mai complexe decît cele pre recunoaşte Republica care s-au predat trupelor O.N.U. lupta împotriva armatei centra
In marele partid al lui Lenin, mîn, ţa ra noastră, îşi vor aduce au efectuat nu chiar zboruri cedente. Aşa se întâmplă întot la Nyunzu, întrucît Chombe ce le congoleze.
partidul nostru — ca şi celelal şi de aci înainte o contribuţie cosmice, dar au făcut o săritură Araba Siria rc ca ei să fie predaţi de în
te partide frăţeşti — vede de activă la lupta pentru apăra în Cosmos şi Înapoi. Apreciem deauna. La început aveam avi dată şi să nu tie încadraţi în *—¦boo-
taşamentul de frunte al mişcă rea păcii şi securităţii popoare curajul lor deoarece trebuie in oane care zburau cu o viteză de CLAN BATOR 11 (Agerpres). —
rii comuniste şi muncitoreşti in tr-adevăr să al o voinţă puter 50-100 km. pe oră. Astăzi, în
ternaţionale, care deschide dru lor, pentru demascarea şi ză nică pentru a accepta să efec Uniunea Sovietică a fost stabi După cum anunţă agenţia Monţame,
muri nebătătorite încă, în isto tuezi un zbor pe o rachetă care lit un record mondial de vite
rie, aduce principala contribu dărnicirea uneltirilor cercurilor eînd zboară, cînd explodează. ză — 2.730 kilometri pe oră. Aşa guvernul R. P. Mongole a hotărit să
ţie la îmbogăţirea tezaurului va fi şi în cucerirea spaţiului
agresive imperialiste, pentru recunoască Republica Arabă Siria ca
teoretic al marxism-leninismu- cosmic. Omul înaintează de la
promovarea principiilor coexis ceea ce este simplu la ceea ce
lui, în fiecare etapă a evoluţiei este complex.
istorice. tenţei paşnice între statele cu
Drumurile noastre spre Cos
Peste citeva zile se va deschi orinduiri sociale diferite. mos vor merge mai departe,
de la Moscova cel de-al XXII- Mină în mină, unite printr-o mai sus. stai independent şi suveran. Acest lu schimbul prevăzut pentru 16
lea Congres al Partidului Comu solidaritate de nezdruncinat, Mai avem şi alţi cosmonauţi, cru a iost anunţat la 13 octombrie de octombrie.
care nu sînt cituşi de puţin mai
nist al Uniunii Sovietice, eveni prin comunitatea intereselor şi slab pregătiţi pentru zboruri ministrul Afacerilor Externe a! R.P.M., Cea mai elocventă dovadă a
decît Iuri Alexeevici Gagarin şi P. Sakdarsur, într-o telegramă adre capitulării comandamentului
ment de istorică însemnătate în ţelurilor lor fundamentale, — sată lui M. Kusbari. primul ministru O.N.U. în fala pretenţiilor lui
cu mine. Vă încredinţez că cos Chombe o constituie prevederea
viaţa mişcării comuniste şi mun construirea socialismului şi co monauţii din Uniunea Sovietică ROMA. — La 12 octombrie. (î.
vor îndeplini orice sarcină tr a al R.A.S. * din acordul de încetare a fo- Gronchî, preşedintele Republicii Italia,
citoreşti internaţionale, care va munismului, — prin ideologia sată de partid şi guvern şi o vor a înmuiat la Gemia ambasadorului
îndeplini excelent. U.R.S.S. în Italia, S. P. Kozîrev, me
adopta programul construcţiei comună, marxist-leninistă, aşa
Putem să le dăm un singur Consider că înalta distincţie Din Depahlioa Dopulam. D'OL®fDi dalia de aur a lui Colutnb decernată lui
desfăşurate a comunismului In merg şi vor merge neabătut îna s f a t: dacă vreţi să aveţi nave ce mi s-a conferit în Republica Iuri Gagarin.
cosmice ca cele de care dispu
U.R.S.S., program ce va exerci inte popoarele romîn şi sovie ne Uniunea Sovietică, ca să pu voastră înseamnă recunoaşterea MOSCOVA. — La 7 octombrie, avia
teţi zbura în Cosmos, aşa cum de către poporul romîn a m un torul sovieiic A. Fedotov a stabilit pe
ta o puternică influenţă asupra tic. Adîneirea şi dezvoltarea bordul unui avion cu reacţie „E-IGlV*
cii titanice a oamenilor de şti un record mondial absolut dc viteză
întregii evoluţii a omenirii, asu continuă a prieteniei dintre ele, inţă, a inginerilor şi tehnicieni
pra luptei oamenilor muncii şl ca şi dintre toate popoarele fră zburăm noi, construiţi rampa de lor sovietici in cucerirea spaţiu — 2.385 km./oră in circuit închis dc
a tuturor popoarelor pentru pa
ce şi progres social. ţeşti, contribuie la întărirea un i lansare, construiţi socialismul. lui cosmic. Voi povesti priete 100 km. Pe unele porţiuni ale zboru
nilor mei. oamenilor sovietici, lui viteza orară a fost dc 2.730 km.
tăţii întregului lagăr socialist. Zborul navei cosmice „Vos- cum am fost primiţi in Romî- Recordul stabilit a fost prezentat pen
tok-2“ din 6 şi 7 august 1961 a nia, ce calde sentimente de tru omologare Federaţiei Internaţionale
Primindu-vă cu toată căldu constituit o nouă etapă în cuce prietenie nutreşte poporul ro de Aviaţie.
mîn faţă de poporul sovietic.
ra, cu braţele deschise, poporul rirea Cosmosului. Precum ştiţi, Din partea mea, personal, şi în PEKIN. — La 13 ortombrie a H t<
acest zbor s-a deosebit de p ri numele delegaţiei noastre vreau semnat la Pekin „Protocolul dintre gu- >
nostru vă urează dumneavoas mul zbor cosmic al lui Iuri Ale- vcrnul Republicii Populare Chineze şi
xeevici Gagarin în primul rind să vă mulţumesc pentru această guvernul Uniunii Birmane în legătură
tră, Gherman Stepanovici Titov, prin durata sa. primire caldă, cordială. Vă mul cu frontiera dintre cele două ţări".
şi întregului popor sovietic, a Arătînd că materialele privind KIEV. — La Kiev s-a observat zbo
rul unui bolid de o strălucire excep
cărui solie de prietenie ne-aţi
rezultatele zborului se află în ţumesc mult, dragi prieteni 1 ţională, care a umbrit prin lumina sa
adus-o, noi înfăptuiri măreţe,
as strălucirea Liniei. In prezent un colec
spre bucuria şi mîndria tuturor tiv al Comitetului pentru meteoriţi ¦e
popoarelor iubitoare de pace şi
progres.
O. Să se pună capăt discriminării rasiale pe lingă Academia de Ştiinţe a R.S.S.
Ucrainene caută urme ale eventualei
f iZ ll ;a p rin B u c u re şti a p ilo tu lu i Marea manifestaţie de la Johannesburg căderi a acestui corp ceresc.
cosmonaut Tliov
HAVANA. — Tribunalul revoluţia*
Pilotul cosmonaut maiorul Gherman cel Mare, Miliai Bravii şi pe alic ar JOHANNESBURG 14 (Ager minării rasiale“, „Sprijinim Excavatoare de tip „0,5“ prpjjuşe de uzinele .Warynsk, R.P. nar din oraşul Matansas, judecind pro
Stepanovici Titov a făcut o scurtă vi tere bucureştcne care !şi schimba as- moţiunea votată de către Polonă, destinate exportului; _ f cesul unui grup numeros de contrare
zita prin Bucureşti în după-amiaza zi lăzi înfăţişarea. Oaspetele a vizitat de pres). — voluţionari, a condamnat la moarte,
lei de sîmbătă. Oaspetele a fost înso asemenea noul cartier Floreasca, Cir Agenţia France Presse anun O.N.U.“. Demonstranţii au dis pe un contrarevoluţionar-agent ol
ţit de tovarăşii Dumitru Diaconescu, cul de Slat şi stadionul „23 August". trus în faţa primăriei din Jo- Agenţiei Centrale de Investigaţii. Sen
preşedintele Sfatului Popular al Capi ţă că la 13 octombrie peste 2.000 îiannesburg bustul lui Eric tinţa tribunalului a fost adusă la inc’e-
talei, gcneral-locotenent de aviaţie Ion -Masaţi pc trotuare, la balcoanele ca de sud-africani au organizat o Louw, ministrul dc Externe al plinire. Alţi acuzaţi au fost condam
Ioniţă, precum şi de I. K. Jegalin, am selor, pe schelele de conslrucţil sau pe Republicii Sud-Africane, în semn naţi la închisoare pe diferite termene
basadorul Uniunii Soviciicc la Bucu manifestaţie pe străzile Jolian- de protest împotriva discursu variind între şase luni şi 30 de ani.
reşti. macaralele turn, oamenii muncii bucu- nesburgului cerînd să se pună lui insolent pe care l-a rostit în
capăt politicii de discriminare Adunarea Generală a O.N.U. si BA.MAKO. — Din dispoziţia guver
După ce s-a oprit în Piaţa Palatului reşfcni aclamau pe eroul Cosmosului, nului Republicii Maii, la Bamako —
R. P. Romîne, maiorul Gherman Titov îi aruncau fiori. Maiorul Gherman Titov rasială promovată de către gu în care el a încercat să facă re capitala republicii — a fost închis un
a răspuns cu căldură , la manifestarea vernul Verwoerd. aşa-numit „centru cultural“ al S.U.A..
a făcut o plimbare cu maşina pe calea de dragoste făcută de bucureşteni. clamă şi să apere politica dis care se ocupa cu prezentarea modului
Demonstranţii purtau pancar
Griviţci, pe bulevardele 1 Alai, Ştefan (Agerpres)'. te pe care era scris : „întreaga criminatorie promovată de gu de viată american.
omenire urăşte politica de apart
heid şi noi sîntem de acord cu vernul sud-african.
ea“, ,’Să se pună capăt discri-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. G Martie nr. 9, Telefon: 1S8| 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. **> Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai — Deva
