Page 53 - 1961-10

PROLETARI DIN TOATE ŢARIEE. UN/ŢI-VA i

Baza dezvoltării lumiactual
mulsocialismului între cele cloua sisteme sociale mondiale —
î .istoricii, pivotul ei, a devenit întrecerea

socialist şi capitalist, j

(Din raportul prezentat de iov. N. S. Hruşciov la cel de-al \

XXII-lea Congres al P.C.U.S.). .}

Anul XIII. Nr. 2119 M iercuri 18 octom brie 1961 4 pagini 20 bani

|W3»SSW3»KSí*rWOT^^^

C O N G R E S U L A L XXII-LEA AL P.C .U .S.

« A P O R T U L C. C. A L P . C . U . S .
PREZEN TA T DE TOVARĂŞUL N . S. H R U Ş C I O V

CT e x t p r e s c u r t a t )

MOSCOVA 17 (Agerpres)'. — ţionale. pentru menţinerea pSJ ximativ 38 la sută în 1960. Dez­ face totul pentru întărirea pă­ mativ la acelaşi loc ca înainte Relevînd că ţările care s-au cuîh se spunea în trecut, acum
TASS transm ite: Primul secre­ ciî generale şi pentru preîntâm­ voltarea economiei sistemului cii în lumea întreagă“. de război. S-a produs o slăbi­ eliberat de sub jugul colonial
tar al C.C. al P.C.U.S.. N. S. pinarea unui nou război mon­ mondial socialist arc o orien­ re vizibilă a poziţiilor Angliei au intrat într-o nouă perioadă ar fi poate mai just să se spună
Hruşciov, a prezentat în faţa dial. tare industrială. Primul secretar al C.C. al şi Franţei. Au înaintat puternic a dezvoltării lor, N. S. Hruşciov
P.C.U.S. a constatat că s-a con­ a spus. că in cercurile conducă­ —- cu rachetele“.
celui de-al XXII-lea Congres In dezvoltarea socială, a de­ „Cu deplin te ­ tarile învinse, toare din aceste ţări există forţe
al Partidului Comunist al Uniu­ clarat N. S. Hruşciov, au ieşit mei se poate a- firmat concluzia Congresului al îndeosebi Ger­ care se tem de colaborarea In Insă noi, a spus el, nu recu­
XX-lea al partidului că -ţările mania occiden­ continuare cu cercurile demo­
nii Sovietice raportul de acti­ tot mai mult în evidenţă două firma că pe are­ capitalismului se , îndreaptă tală şi Japonia. cratice, progresiste, ale naţiu­ noaştem nimănui dreptul la ex­
vitate al Comitetului Central. linii, două tendinţe istorice. na mondială neabătut spre noi zguduiri eco­ nii. Aceste forţe se situează pe
El a declarat că viaţa a con­ Una — linia progresului social, există o comu­ nomice şi sociale. In ultimii Intre statele linia compromisului cu impe­ port de contrarevoluţie, dreptul
firm at întrutotul justeţea con • a p ă cii: a doua — linia reac- nitate socialistă ani, a spus el, a avut loc o imperialiste au rialismul din afară şi cu feuda­
nouă ascuţire a contradicţiilor reapărut contra­ lismul din interiorul ţărilor lor, de a îndeplini funcţiile unui
aluziilor teoretice şi orientării ţiunii, asupririi şi războiului. trainică a po­ atît în interiorul ţărilor capita­ dicţiile dinain­ recurg la metode dictatoriale.
politice a partidului, a liniei Socialismul a silit lumea ca­ poarelor libere“. liste, cit şi a contradicţiilor din­ te de război şl jandarm internaţional.
sale generale, trasată de cel pitalistă să bată în retragere tre ele, s-a produs destrăm a­ au apărut altele N. S. Hruşciov a arătat to t­
După cum a rea imperiilor coloniale, au noi, a spus N. S. odată că, cu cit este mai trai­ Încercările imperialiştilor de
de-al XX-lea Congres al parti ­ în sfera hotăritorrre a activită­ subliniat Nikita luat o amploare uriaşă lupta Hruşciov. Tot nică unitatea forţelor naţionale a se amesteca în treburile po­
Hruşciov, creş­ clasei muncitoare şi mişcarea mai înverşuna­ demoevatice, cu cit sînt efectua­ poarelor care s-au ridicat la re ­
dului. ţii — sfera producţiei mate­ terea puterii sta­ de eliberare naţională a po­ tă devine lupta te mai temeinic transformările voluţie nu înseamnă nimic a lt­
telor socialiste poarelor. dintre imperia- soeial-economice urgente, cu ceva decît agresiune, o amenin­
N. S. Hruşciov a subliniat că riale. înseamnă o în­ 1i ş t î i englezi atit mai puternic este tînărul ţare la adresa păcii generale.
baza dezvoltării lumii în actua­ „Ţara noastră. întregul lagăr tărire a factori­ Tendinţa generală — a pu­ şi vest-germanl stat. In această ordine de idei Trebuie să declarăm fără în
lor materiali şi trezirii capitalismului continuă pentru o situaţie N. S. Hruşciov a citat exemplul conjur, a spus N. S. Hruşciov,
la etapă istorică, pivotul ei, a socialist dispun acum de o fo r­ morali ai păcii. să acţioneze cu o forţă impla­ dominantă în Cubei. că in cazul exportului im peria­
devenit întrecerea între cele ţă atît de puternică îneît este Astăzi nu se cabilă. Principala ţară a capi­ Europa occiden­ list de contrarevoluţie comu­
două sisteme sociale mondiale pe deplin suficientă pentru a mai pot aborda talismului, S.U.A., a resimţit în tală. In lupta Agentura imperialiştilor, a niştii vor clienta popoarele tu
— socialist şi capitalist. In pre­ apăra cu siguranţă marile cu­ problemele fun­ 5 azi două scăderi de produc­ împotriva impe­ arătat N. S. Hruşciov, sfătuieşte turor ţărilor să se unească
zent nu imperialismul, ci so­ ceriri ale socialismului de aten­ damentale ale ţie cu caracter de criză, iar în rialismului en­ tot mai des popoarele ţărilor strîns, să-şi mobilizeze forţele
cialismul devine factorul îrotă- tatele agresorilor imperialişti“ contemporanei­ total In perioada postbelică glez, imperialis­ eliberate să nu se grăbească cu şi, sprijinindu-se pe forţa sis
tăţii. probleme­ s-au înregistrat acolo patru mul francez în­ transformările, încearcă să le ternului mondial socialist, să
rîtor al dezvoltării mondiale. — a adăugat N. S. Hruşciov. le războiului şi depresiuni de acest fel. cearcă să se sugereze ideea că nu vor putea dea o ripostă hotărâtoare duş­
A fost confirmată concluzia păcii, de pildă, sprijine pe duş­ evita calea lungă pe care au manilor libertăţii, duşmanilor
că în epoca actuală războaie­ „Faptul că războiul a putut numai din punct S.U.A. şi-au pierdut superio­ manul său de parcurS-o ţările capitaliste din păcii. „Aşadar : — după faptă,
le dintre state nu sînt inevita­ fi preîntîmpinat şi că oamenii de vedere a! va­ ritatea absolută în producţia ieri — monopo­ Europa şi America. şi răsplată !“
bile, că ele pot fi preîntîmpi- sovietici, popoarele celorlalte labilităţii legi­ mondială capitalistă şi în co­ lurile vest-ger­
ţări s-au putut bucura de bi - lor capitalis­ merţ şi astăzi se află printre mane. Dar a- Comuniştii socot că popoarele N. S. Hruşciov a reamintit că
nate. nefacerile vieţii paşnice, a spus mului. „Astăzi, celelalte ţări capitaliste aproxi­ ceastă alianţă pot lichida înapoierea seculară
Tendinţa generală de putre­ N. S. Hruşciov, trebuie consi­ nu imperialis­ nefirească, ca o mergînd pe calea socialismului. in ultimele luni imperialiştii au
derat drept principalul rezultat mul, cu apucă­ CongresP. Dar noi nu impunem nimănui
zire continuă a capitalismului, turile sale bestia­ căsătorie d i n ideile noastre şi sîntem sinceri creat în mod conştient o situaţie
al activităţii partidului, a Co­ perioada cultului personalităţii convinşi că, mai devreme sau
a arătat în continuare N. S. Hruş­ mitetului său Central pe linia le, ci socialis­ lui Stalin. Au fost convocate in calcul, se în­ mai tîrziu, toate popoarele vor periculoasă în centrul Europei.
ciov, acţionează mai departe cu creşterii forţei statului sovie­ mod regulat plenare ale C.C. al înţelege. că: nu există altă cale
o forţă implacabilă. Capitalis­ tic, a înfăptuirii politicii exter­ mul cu idealu­ P.C.U.S., au fost organizate adu­ toarce tot mai spre fericire şi bunăstare. In condiţiile agravării situaţiei
ne leniniste, drept un rezultat nări ale activului şi conferinţe
mul nu este în stare să rezolve al activităţii partidelor f r ă ­ rile sale de p a­ pentru problemele industriale, 'des împotriva Referindu-se la problemele internaţionale am fost nevoiţi să
nici una din problemele actuale agricole, culturale. Au fost su­ mişcării muncitoreşti interna­
care stau în faţa omenirii. ţeşti di:' ţările socialiste, al a c ­ ce şi progres, puse dezbatem întregului popor Franţei însăşi. ţionale, Nikita Hruşciov a spus adoptăm măsurile necesare pen­
S.U.A. şi-au pierdut superiori­ tivizării forţelor iubitoare de cele mai importante proiecte că comuniştii, continuînd să de­
tatea absolută în producţia şi pace din toate ţăriie“. legislative. Puternice con­ maşte netemeinicia ideologică tru a feri ţara noastră de aten­
comerţul mondial capitalist. şi acţiunile scizioniste ale lide­
Comisia centrală de revizie, a tradicţii despart rilor de dreapta ai social-de- tatele agresorilor şi a salva
In condiţiile actuale, a spus In ultimii ani, imperialiştii declarat A. Gorkin, a condam­ S.U.A. de rÂfi,gliaJ,-şi de alte sta­ mocraţiei, doresc în acelaşi timp
N. S. Hruşciov, a apărut per­ au încercat nu o dată să aprin­ nat în unanimitate activitatea te imperialiste, ele se manifestă să colaboreze cu toate forţele omenirea de pericolul unui nou
spectiva de a obţine coexisten­ dă focul unui nou război, să devine factorul scizionistă a grupului antiparti­ şi în cadrul N.’AvT.O. şi al ce­ sănătoase din rindurile socialiş­ război.
ţa paşnică în întreaga perioa­ nic. Lupta pentru întărirea uni­ lorlalte 'blocuri agresive. tilor, să acţioneze împreună cu
dă. în decursul căreia trebuie pună ia încercare trăinicia sis hotăritor al dez­ tăţii partidului a fost şi rămtne ele in lupta pentru pace, de­ N. S. Hruşciov a declarat că
să-şi găsească rezolvarea p ro ­ ternului socialist, 'dar de fiecare datoria principală a fiecărui co­ Devine tot mai-evident că s ta ­ mocraţie şi socialism. „Aceasta
blemele sociale şi politice caro voltării lumii“. munist. tele imperialiste şi liderii lor se nu este o lozincă tactică de principiile coexistenţei paşnice
dată Uniunea Sovietică, toate Lumea socialistă nu se teme' tem de slăbirea încordării in­ moment, aceasta este orientarea
despart astăzi lumea. ţările socialiste i-au oprit la Preşedintele Comisiei centra­ ternaţionale, deoarece tocmai generală a mişcării comuniste, rămîn invariabil orientarea ge­
timp pe agresori. de nici un fel de vicisitudini şi le de revizie a raportat Con­ în condiţiile încordării le este dictată de interesele fundamen­
Caraeterizînd situaţia monJ- zguduiri, a declarat N. S. Hruş­ gresului despre controlul asupra mai uşor să înjghebeze blocuri tale ale clasei muncitoare“. nerala a politicii externe so­
In cursul întrecerii paşnice ciov. Totodată el a subliniat că felului în care au fost conduse militare, sa ţină popoarele în-
'dială actuală şi situaţia inter­ reacţiunea mondială se orien­ finanţele P.C.U.S. şi a fost în­ tr-o stare de teamă faţă de o Primul secretar al C.C. al vietice. Dar pericolul de război
naţională a Uniunii Sovietice, între cele două sisteme capita­ tează tot mai mult spre lovirea deplinit bugetul partidului. pretinsă ameninţare din p a r­ P.C.U.S. a subliniat că hotărîrile
IN. S. Hruşciov a declarat de­ lismul a suferit o profundă în- dinafară a statelor socialiste. tea ţărilor socialiste. Congresului al XX-lea, sprijinite poate fi cu greu preîntîmpinat
frîngere morală şi el nu este în Sarcinile întăririi şi dezvoltă­ de partidele frăţeşti, au sporit
legaţilor că anii care au trecut stare să rezolve niciuna din „Fireşte, imperialiştii se pot rii continue a democraţiei socia­ Astăzi, a declarat N. S. Hruş­ puternicele forţe creatoare ale numai in mod unilateral. „Pu­
'după Congresul al XX-lea al lansa în aventuri periculoase, liste sovietice, a declarat A. ciov, S.U.A., care au devenit cen­ mişcării comuniste, au contribuit
-P.C.U.S. au avut pentru întrea­ problemele actuale care stau în dar nu au şanse de reuşită“. Gorkin, reclamă o atitudine mal trul reacţiunii mondiale, joacă la restabilirea spiritului şi sti­ terile occidentale care ar trebui
ga omenire o excepţională în­ raţa omenirii, a subliniat N. S. atentă faţă de examinarea scri­ rolul de principal nucleu agre­ lului leninist în viaţa partide­
semnătate Istorică mondială. Hruşciov. sorilor, plingerilor şi petiţiilor siv. Imperialiştii din S.U.A. ac­ lor frăţeşti, în relaţiile dintre să fie nu mai puţin interesate
oamenilor muncii. F.l a subli­ ţionează in alianţă cu milita- ele.
Uniunea Sovietică a păşit în N. S. Hruşciov a relevat că Dacă totuşi, sfidînd raţiunea, niat că Comitetul Central al riştii şi revanşarzii vest-ger- decît noi în evitarea unei ca­
perioada construcţiei desfăşu­ în perioada care s-a scurs s-a — a declarat N. S. Hruşciov, im­ partidului şi N. S. Hruşciov per­ mani, ameninţînd pacea şi N. S. Hruşciov a spus : „în
rate a comunismului. Socialis­ sonal, acordă acestei probleme securitatea popoarelor. ultimii ani, consfătuirile repre­ tastrofe termonucleare, sînt da­
mul s-a consolidat în cadrul încheiat o etapă importantă in perialiştii vor cuteza să atace o atenţie deosebită. zentanţilor partidelor comunis­
întregii comunităţi mondiale N. S. Hruşciov a spus că te şi muncitoreşti au fost ja ­ toare, la rîndul lor, să arate că
dezvoltarea istorică a sistemu­ ţările socialiste şi să azvîrle La 18 octombrie, congresul îşi anii dintre 1960-1976 sînt anii loane importante în dezvolta­
socialiste. Evenimentele „cele continuă lucrările. destrămării totale a sistemului rea mişcării comuniste mon­ sînt gata să caute c ă i' pentru
mai importante din ultimii ani lui mondial socialist. Acest sis­ omenirea în abisul unui nimici­ colonial al imperialismului. Tot diale. 'Consfătuirile internaţio­
au constituit o expresie a p rin­ mai şubrede devin poziţiile im ­ nale ale comuniştilor consti­ reglementarea problemelor liti­
cipalei legităţi a vremurilor tem devine factorul decisiv al tor război mondial, atunci acest perialismului în Asia. Africa şi tuie una din formele descope­
noastre : s-a desfăşurat impe­ în America Latină. Tn ultimii rite de partidele frăţeşti care gioase pe o bază reciproc ac­
tuos procesul de creştere şi în ­ dezvoltării societăţii. Econo­ pas nebunesc va fi şi ultimul şase ani, 28 de state şi-au cu în condiţiile actuale asigură
tărire a forţelor vitale ale sis­ mia sistemului mondial socia­ lor pas, va îi sfirşitul întregu­ cerit independenţa politică. colaborarea lor de luptă“. ceptabilă.
temului mondial socialist“. list continuă să ss dezvolte în- lui sistem al capitalismului.
tr-un ritm incomparabil mai N. S. Hruşciov a d eclarat: Nu trebuie însă să se uite că N. S. Hruşciov a comunicat Lupta pentru dezarmarea ge­
Orientarea partidului nostru, rapid decît economia capitalis­ „Sîntem convinşi că în întrece­ deşi sistemul colonial s-a p ră ­ că în anii care s-au scurs fa­ nerală şi totală a spus N. S.
ă spus N. S. Hruşciov, a avut tă. In 1960 ţările socialiste au rea cu capitalismul victoria va buşit, rămăşiţele sale nu au milia comuniştilor din toate ţă ­ Hruşciov, constituie o parte in ­
o însemnătate uriaşă pentru sporit volumul producţiei in ­ fi de partea socialismului. Sîn- fost lichidate, a spus N. S. riie a mal crescut cu încă 12 tegrantă. deosebit de im portan­
întărirea unităţii ţărilor socia­ dustriale în comparaţie cu 1937 tem convinşi că această victo­ partide, iar numărul total al tă, a activităţii partidului nos­
liste. a unităţii mişcării comu­ de 6.8 ori. în timp ce ţările ca rie va fi repurtată în întrecere Ü.S.Hruşciov. in toţi aceşti ani, a comuniştilor — cu 7 milioane tru in domeniul politicii exter­
niste şi muncitoreşti interna­ pitalîsfe cu mai puţin de 2,5 paşnică, iar nu prin dezlănţui­ de oameni. ne. Este vorba nu despre o 'de -
ori. Cota-parte a ţărilor socia­ rea unui război. Noi am stat, adăugat el, Uniunea Sovietică, zarmare unilaterală a socialis­
lismului în producţia indus­ stăm şi vom sta pe poziţiile co­ îndeplinindu-şi neabătut dato­ Relevînd că partidele comu­ mului în faţa imperialismului,
ria ei internaţionalistă, a acor­ niste şi muncitoreşti respectă ci dimpotrivă, de renunţarea
trială mondială s-a ridicat de existenţei paşnice a statelor cu dat ajutor popoarelor care lup • cu stricteţe unitatea de acţiu­ generală la arme ca mijloc de
tă împotriva imperialismului şi ne, N. S. Hruşciov a spus : Nu­ rezolvare a problemelor inter­
la 27 la sută în 1955 la apro­ orîmluiri sociale diferite, vom colonialismului. „Unora aceas­ mai conducătorii Uniunii Co­ statale litigioase.
tă poziţie nu le este pe plac. Ce muniştilor din Iugoslavia care
Iei8i d im in e a ţă» la. Moscova să-i faci ! Acestea sînt convin­ suferă în mod vădit de închis­ Problema lichidării răm ăşiţe­
gerile noastre". tare naţională, s-au abătut de lor celui de-al doilea război
Au început lucrările celui de-al X X l l-lea pe drumul drept marxist-leni- mondial, a declarat el, are csa
Dorim din tot sufletul succes nist pe o cărare întortochiată mai mare im portanţă pentru
MOSCOVA 17 (Agerpres). — denţi ai. presei sovietice, ai pre­ Nikita Hruşciov, prim-secretar care i-a dus In mlaştina revi­ menţinerea şi întărirea păcii.
TASS transmite : sei ţărilor socialiste, ai celor al C.C. al P.C.U.S. : tuturor acelora care luptă In zionismului. Nu numai activita­ Noi şi astăzi sîntem gata să
mai mari agenţii de presă şi zia­ tea teoretică ci şi practica con­ căutăm împreună cu puterile
Congresul al XXII-lea ol re din statele capitaliste. 2. RAPORTUL DE ACTIVITA­ prezent împotriva imperialismu­ ducerii Uniunii Comuniştilor din occidentale, pe bază de tra ta ti­
Partidului Comunist al Uniunii TE AL COMISIEI CENTRALE Iugoslavia este pătrunsă de idei­ ve, o soluţie reciproc accepta­
'Sovietice care s-a deschis la 17 La ora 10 (ora Moscovei) îşi DE REVIZIE A P.C.U.S. — ra lui, pentru libertatea şi fericirea le revizionismului. bilă şi pusă de acord.
octombrie la Kremlin, a iost fac apariţia în sală conducăto­ portor Alexandr Gorkin, preşe­
1denumit de poporul sovietic rii Partidului Comunist al Uniu­ dintele Comisiei de revizie : lor, a declarat N. S. Hruşciov. P.C.U.S. a criticat şi va criti­ Referindu-se la recentele con­
Congresul constructorilor socie­ nii Sovietice, care sint intim - ca concepţiile revizioniste ale vorbiri ale ministrului Gromî-
tăţii comuniste. Ziua deschide­ piuaţi cu ropote de aplauze 3. PROIECTUL DE PROGRAM Noi considerăm că este un drept conducătorilor iugoslavi, a de­ ko cu secretarul de stat şi cu
rii Congresului s-a transformat furtunoase. AL P.C.U.S. — raportor Nikita preşedintele S.U.A., precum şi
intr-o mare sărbătoare. Hruşciov ; inalienabil al popoarelor să clarat N. S. Hruşciov, cu primul ministru al Angliei,
N. S. Hruşciov, prim-secretar N. S. Hruşciov a s p u s D u p ă
Cu mult înainte de deschide­ al C.C. al P.C.U.S., deschide 4. CU PRIVIRE LA MODIFI­ pună capăt asupririi străine şi N. S. Hruşciov a declarat că aceste convorbiri noi am căpă­
rea Congresului, la Palatul Con­ Congresul. N. S. Hruşciov anun­ CĂRILE ÎN STATUTUL P.C.U.S. comuniştii sînt împotriva ex­ ta t impresia că puterile occi­
greselor din Kremlin au început ţă că la Congres participă re­ -- raportor Frol Kozlov, secre­ vom sprijini lupta lor dreaptă. portului revoluţiei. „Ideile nu dentale manifestă o anumită
să sosească delegaţi şi oaspeţi. prezentanţi a 80 de partide tar al C.C. al P.C.U.S. ; pot fi introduse cu baionete, înţelegere a situaţiei şi că sînt
Sint oameni de diferite virste marxist-leniniste frăţeşti. Colonialismul este condamnat dispuse să caute rezolvarea
şi profesii, vechi bolşevici — 5. ALEGEREA ORGANELOR problemei germane şi a proble­
veterani ai luptelor revoluţiona­ La propunerea lui N. S. Hruş­ CENTRALE ALE PARTIDULUI. şi pe momiîntui său se va înfige mei Berlinului occidental pe o
re — eroi ai cincinalelor, oa­ ciov, delegaţii şi oaspeţii au bază reciproc acceptabilă.
meni de ştiinţă care asaltează cinstit, păstrind un minut de Raportul de activitate al co ­ un ţăruş din lemn de plop.
orizonturile neexplorate ale reculegere, memoria militanţilor Unii politicieni occidentali ne
ştiinţei, primii cosmonauţi. Fa­ de seamă ai mişcării comuniste mitetului Central este prezen­ Aceasta este voinţa popoarelor, dau nouă, ca să spunem aşa,
milia de 10 milioane a comu­ şi muncitoreşti internaţionale „un sfat bun“, declarînd că sem­
niştilor din Uniunea Sovietică care au decedat în anii de după tat de N. S. Hruşciov. acesta este mersul istoriei ! narea tratatului de pace este
a trimis la Congresul de la Mos­ cel de-al XXI-lea Congres al Delegaţii şi oaspeţii ascultă periculoasă pentru Uniunea So­
cova aproape 5.000 de dele­ P.C.U.S. N. S. Hruşciov a relevat tot­ vietică şi celelalte ţări socialis ­
gaţi. cu cea mai mare atenţie rapor­ te. Cum trebuie înţeles acest lu
După alegerea Prezidiului, se­ odată că jumătate din numărul cru ? De cind se consideră că
In uriaşa sală a Palatului, se cretariatului, comisiei de redac­ tul prezentat de primul secre­ războiul este periculos doar
află, de asemenea, numeroşi in­ tare şi comisiei de validare, a tar al Comitetului Central al statelor care au apărut ca u r­ pentru o singură parte ?
vitaţi. Aceştia sînt oameni ai fost adoptată in unanimitate
muncii din întreprinderile din ordinea de zi a Congresului, P.C.U.S. In sală izbucnesc in re­ mare a destrămării sistemului Considerăm că în prezent
Moscova, reprezentanţi ai vieţii forţele socialismului, toate fo r­
publice din capitala sovietică, Cel de-al 'XXII-lea Congres petate rinduri aplauze furtu­ colonial sint înlănţuite de grele ţele care stau pe poziţiile lup­
conducători din industrie. al P.C.U.S. va discuta următoa­ tei pentru pace, sînt mai pu­
rele probleme: noase, ca semn de aprobare a tratate inegale. „In centrul sis­ ternice decît forţele imperialis­
La şedinţă asistă membri al liniei generale a Partidului Co­ te agresive. Dar chiar dacă am
corpului diplomatic, corespon­ 1. RAPORTUL DE ACTIVI temului colonial reînnoit, dar fi de acord cu preşedintele Stu-
munist al. Uniunii Sovietice.
TATE AL COMITETULUI CEN­ nu mai puţin ruşinos, se găsesc lor Unite, care a declarat recent
Raportul de activitate a Co­
TRAL AL' P.C.U.S. — raportor Statele Unite ale Americii. In că forţele noastre sint egale, şi
misiei centrale de revizie a
P.C.U.S. éste prezentat de Ale- rolul de aliaţi cei mai apropiaţi in acest caz, evident, este ne-
Tcsandr Gorkin. preşedintele
şi totodată de concurenţi apar raţional să se ameninţe cu răs •:
acestei comisii. Comitetul Cen­
colonialismul englez şi imperia­ boiul. Pe măsură ce se recu­
tral al Partidului, a declarat el,
lismul vest-german, acesta din noaşte egalitatea trebuie să se
in conformitate cu Directivele
urmă, care fără nici o jenă în­ tragă concluziile cuvenite. In
cehii de-al 'XX-lea Congres a
lătură monopolurile engleze şi zilele noastre este periculos să
depus o vastă activitate pentru
franceze din Africa, Orientul se ducă o politică de pe pozi­
restabilirea normelor leniniste ţii de forţă.
Apropiat şi Mijlociu“.
ale vieţii de partid incúlcate in . {Continuare in pag- 3-a)