Page 54 - 1961-10

rvrn o
DIN ATELIERELE R. M. R. SIMERIA
Sä plece locomotive la festivalul regional de teatru!
bine reparate
Din atelierele K.M.R. Simeria
pleacă locomotivă după locomo­
tivă. Curate, îngrijite, zici că-s
noi. Cu fluierături prelungi, por­
nesc spre Petroşani, Galaţi sau
alte localităţi ale patriei. Când
ajung la depourile de destinaţie,
mecanicii se strîng în jurul lor,
le admiră.
— Bine mai lucrează simerie •
nii ! — exclamă cîte imul.
Şi sînt mulţi mecanicii care
deservind locomotivele reparate
la atelierele din Simeria trans­
mit mulţumiri colectivului de
aici pentru calitatea ireproşa­
bilă a lucrului.
Zeci de locomotive puse la
punct de price- __
puţii muncitori
simerienî, în a- M a r c a fa b ric ii — m în d ria rea altor loco­
nul trecut şi în întregului co 'ectîv motive necesa­
acest an, ale ar- __________ _
gă si acum pe —”
căile ferate ale patriei, f ă ­
ră să sufere vreun defect.
Muncind cu hărnicie, colec­
tivul dc aici a depăşit p la­
nul la reparaţii de locomo­
tive, în unităţi echivalente, pe
cele trei trimestre din acest an,
cu 21 la sută, a redus preţul dc
cost cti 3 la sută, îmbunătăţind
şi calitatea reparaţiilor efect-
tuate.
In întrecerea pentru o calita­
te superioară s-au născut ini­
ţiative valoroase. Bunăoară, co­
munistul Vasile Mărcii a pornit
iniţiativa „Nici un regulator dc
aburi Să nu se defecteze în
termen de garanţie“. De atunci
atelierele n-au mai avut recla­
maţii privind regulatoarele de
aburi. Iniţiativa s-a extins apoi
şi la grupele de îa arm ătura ca­
zanului şi cuzineţii de osii, un­
de muncitori ca Petru Muntean,
Cornel Tudoran. Petru Trif şi
alţii au executat numai lucrări
de bună calitate. Drept rezul­
tat, în ultimele şase luni la a-
eeste părţi de lucrări n-a mai
fost semnalat de beneficiari
nici un defect.
Am arătat că la majoritatea
depourilor, locomotivele repara­
te îa Simeria sînt apreciate, că
mecanicii ce Ie deservesc Sînt
mulţumiţi. Acestea sînt fapte cu
care întregul colectiv al atelie­
relor se mîndreşte.
Este regretabil însă faptul că
în acest colectiv mai există to ­
Maä mult dscâf prevede contrac
ÎLa începutul acestui an, gos­
podăria colectivă, din Simeria
veche a încheiat cu statul con­
tract pentru livrarea a 36.000
litri lapte. Obţinind o produc­
ţie bună de lapte de la vacile
proprietate obştească, piuă la
10 octombrie, ei au livrat în­
treaga cantitate contractată, ur-
mînd ca pînă la sfîrşitul anu­
lui să mai livreze încă 6.000
litri.
Ţinîn’d seama de 'dezvoltarea
ce o va cunoaşte în viitor creş­
terea vacilor de lapte şi a oilor
în gospodăria lor, colectiviştii
din Simeria Veche au hotărit ca
în anul 1962 să vindă statului
Veşti de pe ogoare
' f Corespondentul nostru, tov.
Vladislav Vantorsehi ne informea­
ză despre hărnicia cu oare mun­
cesc colectiviştii din Miercurea
Ia strîng erea recoltei culturilor
de toamnă şi la însămiinţarea ce­
realelor păioase. Pînă la 17 oc­
tombrie a.c. aici a iest arată şi
discuită o suprafaţă de peste 240
ha. In scopul obţinerii unor pro­
ducţii ridicate, colectiviştii au
administrat superfosfat pe 200
ha. Totodată, ei au însămînţat
grîu, orz şi secară furajera pe
170 ha., au recoltat în întregime
cartofii şi floarea-scarelui, şi au
început culesul porumbului.
$ Tovarăşul Constantin Mo-
varu, corespondentul ziarului
nostru, informează redacţia că
in gos/podă,viile agricole colecti­
ve de pe raza comunei Brăniş-
ca se lucrează cu însufleţire la
efectuarea muncilor agricole de
icamnă. ,
Cu Sprijinul celor patru trac­
toare de la S.M.T. Dobra, colec­
tiviştii au pregătit pentru in-
sămînţări 520 ha. şi au însă-
m inţat cu grîu din soiuri de
!mare productivitate 318 ha.
Paralei cu aceste lucrări, co­
lectiviştii de aici au strins re­
colta de porumb de pe toate
ceie 508 ha. cultivate.
® Tov. inginer Victor Paras-
chiv de la gospodăria agricolă
colectivă „Aurel Vlaieu“ ne face
cunoscut că (recialtfind porum­
bul de pe lotul demonstrativ de-
6 ha. colectiviştii au obţinut o
producţie totală de 31.500 kg.
revenind la ha. 5.250 kg. ştiuleţi. brigada lui Petru DăVid. Andrei
In scopul obţinerii unei recol­
te la fel dc miari şi în anul vii­
tor, colectiviştii de aici au
amenajat de pe acum loturi ex-
rerimentale stît ta porumb cit
şi la grîu.
tuşi oameni, e drept puţini la
număr, care prin neglijenţii lor
prin slaba răspundere ce o au
faţă de lucrul executat, umbresc
succesele tovarăşilor lor de
muncă.
La locomotiva 324^238 de
exemplu, grupa de cazangii con­
dusă de Petru Bozan a nituit ne ­
corespunzător deschizătura gu­
rii focarului. Din cauza ci. au
trebuii să se deplaseze la fabri­
ca de ciment Medgidia (bene­
ficiar) de două ori cîte trei mun­
citori pentru a îndrepta lucrul
de mîntuială făcut de această
grupă. Remedierea defectelor a
răpit aproape 20 de zile, timp
care putea fi fo­
losit la repara­
re transportului
nostru feroviar.
Acesta este doar un exemplu.
(Defecţiuni mai mici de repara­
ţii au fost şi altele). Destul însă
pentru a atrage atenţia condu­
cerii atelierelor şi în special to ­
varăşilor de Ia controlul tehnic
de calitate. Ei vor trebui să ia
măsurile cele mai potrivite pen­
tru ca din ateliere să nu mai
plece locomotive ce nu prezintă
garanţia reparaţiilor. Conduce­
rea atelierelor trebuie să ia mă­
suri pentru a asigura condiţii
optime de muncă, să aprovizio­
neze Ia timp cu materialele ne­
cesare fiecare secţie, pentru a
da posibilitatea îndeplinirii rit­
mice a planului, evltîhd astfel
salturile de la sfîrşit de lună
eăre dăunează calităţii produc­
ţiei iar controlorii tehnici de ca­
litate să fie mai exigenţi îtl re-
cepţionările pe care le fac.
Organizaţiile de partid 'din
secţii şi sectoare trebuie să des­
făşoare o amplă muncă de edu-
eare a muncitorilor pentru a
dezvolta simţul răspunderii faţă
de lucrările executate, sa cree­
ze o opinie de masă împotriva
acelora care nu fac lucru de
calitate.
Numai în acest fel muncitorii
simerieni vor fi apreciaţi de toţi
mecanicii de locomotive, nu­
mai astfel vor ridica prestigiu!
mărcii atelierelor R.M.R. Sime-
ria.
R. BUDIN
pe bază de contract 60.000-litri
lapte şi 625 kg. brinză telemea.
In acest scop ei au şi încheiat
contractul eu I.C.I.L. din Sime­
ria.
RE/WUS BRETOIU
corespondent v-înzări de 200.000 lei.
S u c c e s e le p r e p a r a to r ilo r
peÎrsSenl
Printre principalele obiective ale întrecerii preparatorilor
din Petriîa figurează îm bunătăţirea calităţii producţiei şi
realizarea unor cît mai mari economii prin reducerea consumu­
rilor specifice.
Muncind cu multă însufleţire, ei au reuşit să obţină rea-
(t **zĂri frumoase şi in luna septembrie. La sectorul preparare,
% sPre exemplu, au fost reduse cenuşa medie la cărbunele spă­
lat cu 1,2 la sută, cenuşa medie în cărbunele special cu 0,4
ia sută, iar umiditatea Cu 0,7 ia sută. Totodată s-au realizat
economii de aer comprimat in valoare de 17.700 lei.
La sectorul prelucrare, pe lingă depăşirea planului la bri­
chete cu 12 la sută, s-a îmbunătăţit calitatea cu 3,5 la sută
şi s-au realizat economii de 44.700 lei. Succese frumoase au
obţinut şi muncitorii de la sectorul transporturi.
Pentru rezultatele frumoase obţinute în muncă au fost de­
clarate fruntaşe ale întrecerii socialiste colectivele de muncitori
conduse de Ioan Florescu, Mihai Negveanu, Ladislau Lupa,
Gheorghe Gaer. Ioan Toth II. Ludovic Sofalvyi şi alţii.
r D m an in an — mai puternied
Cu aproape doi ani în urmă,
la Cristur, 278 familii de ţă ­
rani muncitori au pus teme­
lia gospodăriei agricole colec­
tive „16 Februarie“.- Hărnicia
colectiviştilor, munca lor unită,
au dat in fiecare an roade tot
mai bogate. Ogoarele lor, de
astădată unite în tarlâle mari,
muncite cii ajutorul tractoarelor
şi maşinilor, au devenit mai
rodnice. Şi mereu, pe măsura
convingerii lor de superioritatea
muncii unite, noi familii de ţă ­
rani muncitori şi-au călăuzit
paşii spre gospodăria colectivă.
Ea uneşte acum ogoarele şi for­
ţele de muncă a 316 familii.
Deşi muncesc de puţin timp
în comun, membrii gospodăriei
agricole colective din Cristur au
căpătat o bogată experienţă în
organizarea muncii, în aplicarea
metodelor avansate de lucrare a
pămîniului, Korodi Iosif, Szat-
mari Nicolae şi lâcob Fablan din
Furca (lacob) sau Gheorghe
Furca (Dionu) din brigada Iui
Iosif Furca, sînt permanent
preocupaţi să găsească noi me­
tode de muncă, să aplice cît mai
coreot şi la timp agrotehnica
înaintată. Şi, strădaniile, preo­
cupările lor, ca de altfel ale în­
tregului colectiv de aici, nu ră-
min fără rezultate.
Anul trecut bunăoară, cu toa­
C î t mai largaparticipare
In acest an s-a organizat pen­
tru prima dată în regiunea
noastră un festival regional de
teatru cu amatori, intitulat „A-
niversarea Republicii“. Ar fi fi­
resc ca la acest festival să par­
ticipe cît mai multe colective
teatrale bine pregătite, care să
prezinte spectacole de calitate,
cu un bogat conţinut de idei. Cu
toate acestea, faţă de posibili­
tăţile regiunii noastre şi faţă de
nivelul muncii de teatru cu ama
torii, atins îh cadrul celui de al
Il-lea Festival bienal de teatru
„I. L1. Caragiale“, situaţia exis­
tentă în actualul festival regio­
nal nu eâte mulţumitoare. Ast­
fel, dacă la Festivalul „I. îl
Caragiale“ au păşit pe scenă
peste 450 colective teatrale de
amatdri, la actualul festival re­
gional şi-au anunţat participa­
rea âbiă 320 formaţii de teatru.
Dacă luăm, de pildă raioa­
nele Orăştie (cu 27 formaţii în­
scrise) şi Ilia (cu 34 formaţii în-
crise), constatăm că din aceste
raioane ia festivalul regional de
teatru nu iau parte nici juma •
tăte din numărul formaţiilor ce
au concurat la festivalul bienal.
Se ridică pe drept cuvînt între­
bările : ce s-a întîmplat cu cele
peste 100 de formaţii de teatru
care au activat anul trecut ? De
ce oare nu participă la festiva­
lul regional organizat în acest
âh ?
Aceste întrebări trebuie să şi
le pună cu simţ de răspundere
colectivele secţiilor de învăţă-
mint şi cultură ale sfaturilor
populare raionale şi orăşeneşti,
ale caselor raionale de cultură,
şi sa le dea cît mai grabnic răs­
puns.
Un alt aspect negativ al acti­
vităţii colectivelor de teatru aie
amatorilor cuprinse în festiva­
lul regional, este slaba lor p re ­
gătire. Dih această cauză, îh
multe localităţi, (Ilia, Hăşdat,
-0 -
Magazin fruntaş
Magazinul de confecţii al coopera­
tivei „Sebeşana1' din Sebeş (gestionar
comunistul Ştefan Hoîfman), este în­
totdeauna bine aprovizionat cti con­
fecţii de sezon. La aceasta, dacă adău­
găm şi buna deservire care se face
aici de către ulemistele Maria Ber-
ghezan şi Olga Zelemar, ne explicăm
faptul de ce acest magazin este so­
licitat mult de cumpărători şi reuşeşte
in fiecare lună să-şi depăşească sar-
‘ctnîfe 'de plan. Că iirniare, magazinul
este fruntaş pc cooperativă.
In luna septembrie de exemplu,
acest magazin a depăşit planul lunar
cu 15 la sută, iar în primele (3 zile
a lunii octombrie au fost realizate
vm~
CONSTANTIN BĂDIŢĂ
corespondent
asneni emasg3aaB8UC«aMTraEag«aB»ym»BiMBg»g3B«>
te că condiţiile de climă n-au gospodărie, colectivistul Gheor-
fost îndeajuns de prielnice, cul­ gha Furca (Dionu), a primit la
tura griului Ie-a adus în medie avans 825 kg. grîu, 1.100 lei şi
cu 350 kg. la ha. mai mult decît mari cantităţi de cartofi, lacob
realizaseră cete 28 familii de ţă ­ Fabian, 636 kg., grîu şi 848 lei.
rani muncitori din sat care nu Szatmari Nicolae 546 kg. grîu şi
făceau parte din gospodăria co­ 732 lei etc.
lectivă, De pe unele parcele, Colectiviştii din Cristur au în­
unde s-a folosit săminţă din so­ văţat din propria lor experien­
iuri valoroase s-au recoltat ţă că dezvoltarea mai multor
chiar şi peste
2.500 kg. grîu la
ha. Cultura flo- „Toate gospodăriile
rii-soarelui a dat colective la nivelul
de asemenea eu
550 kg. mai mult ce'or fruntaşe!"
deeit se prevă- ____ ______ ____________ siderabii numă •
zuse in planul de ' ° ....
producţie. Dar să amintim cite proprietate obştească, au extins
ceva şi despre producţiile din suprafeţele cultivate cu legume
vara şi din toamna acestui an. etc.
La grîu spre exemplu, colecti­
viştii au realizat cu aproape 400
kg., iar la cartofi cu peste 2.200
kg. mai mult decit ţăranii mun­
citori rămaşi îli afara colecti­
vei. De asemenea, pină în pre­
zent, deşi recoltarea porumbului
abia a început, s-au înmagazinat
peste 20.000 kg. porumb stiu-
leţi.
Recoltele bune obţinute au
permis gospodăriei să împartă
colectiviştilor pentru fiecare zi-
muncă, numai ca avans, cite 3
kg. grîu, 2 kg. porumb, cîte 4 lei
etc. Pentru munca prestată in
mumm) isocrAzrmuLui
Călan, Cistei etc.), 'datele stab i­
lite iniţial pentru fazele de con­
curs au trebuit amînate.
Se ştie că festivalul regional
de teatru este condus pe plan
raional sau orăşenesc de comi­
sii constituite cu avizul comite­
telor executive ale sfaturilor
populare şi că desfăşurarea lui
are la bază un regulament în
care s-a fixat data încheierii fa­
zei intercomunale de concurs la
15 octombrie 1961. Deoarece unii
membri ai comisiilor respective
nu muncesc cu suficient spirit
de răspundere, prezentarea for­
maţiilor teatrale în concurs se
face uneori la voia întîmplării.
Mai multă atenţie trebuie a-
cordată şi prezentării recitatori-
lor şi cititorilor artistici în con­
curs.
Se cere o mai mare preocu­
pare din partea comisiilor r e ­
gională şi raionale pentru c u ­
prinderea la timp a tuturor for­
maţiilor teatrale de amatori in
concurs, pentru a pregăti astfel
in condiţii optime desfăşurarea
fazei raionale şi orăşeneşti. E
necesar ca fiecare activist pe
tărîmul culturii să acorde maxi­
mum de efort pentru buna reu­
şită a Festivalului regional de
teatru „Aniversarea Republicii“.
ERNEST USKAR
La înălţimi a-
meţitoare, revi­
zorii de linie
Ladisluu Timar
şi Aurel 3eca,
verifică cu aten­
ţie fiecare pilon
al funicularului §
ce leagă mina
Haneş de uzina f
'de preparare din |
Ziatna.
Foto: S. POP
1 3 5 0 s p e c ? sie g le
306*000 s p e c ta to rs
De 1& începutul anului şi pînă
în prezent, la cinematograful
„7 Noiembrie“ din Petroşani au
rulat 70 filme, care s-au pre­
zentat în peste 1.350 spectacole.
Toate aceste spectacole au fost
vizionate de 306.000 oameni ai
muncii, ceea ce înseamnă că
planul Ia spectatori a fost de­
păşit cu peste 12 la sută, iar
cel valoric cu peste 15 la sută.
Pentru educarea spectatorilor,
conducerea cinematografului a
organizat in acest an 13 pre­
miere festive şi simpozioane. Tot
în această perioadă, aici au ru-
ramuri de pro­
ducţie constituie
un izvor nesecat
de venituri bă­
neşti. De aceea,
ei au sporit con -
rul animalelor
Valorificînd cantităţi tot mai
mari de produse, îndeosebi prin
vinzarea către stat pe bază de
contract, membrii acestei gospo­
dării realizează venituri din ce
în ce mai mari. Numai laptele
ce s-a predat şi care urmează
a fi încă predat pină la sîîrşi-
tul anului, va aduce în casa gos­
podăriei — aşa cum spuneau to­
varăşii Peter ioan, preşedinteie
colectivei şi tînărul inginer Liviu
Aleman — aproape 100.000 lei.
Veniturile gospodăriei colective
vor fi întregite şi cu banii rezul­
19 OCTOMBRIE 1961
DEVA: Moment periculos:
HUNEDOARA'.!i Învierea (film în
cadrul Festivalului filmului so­
vietic) ; PETROŞANI: Flăcări
la graniţă; Două vieţi (film in
cadrul Festivalului filmului so­
vietic) ; LONEA: Un ctntec
străbate lumea; SEBEŞ'; Urma­
şii (film in cadrul ciclului de
filme sovietice); ALBA IULIA :
Raidul vărgat (film în cadrul
ciclului de filme sovietice): De­
parte de patrie ; ORĂŞTIE :
Pescuitorii de bureţi (film In
cadrul ciclului de filme sovie­
tice) ; Cu orice preţ ; HAŢEG :
Fii atentă bunicuţa! (film în
cadrul ciclului de filme sovie­
tice) ; BRAD : Pline şi tranda­
firi (film in cadrul ciclului dc
filme sovietice) ; SIMERIA: Fii
atentă bunicuţa! (film în ca­
drul ciclului de filme sovietice);
TEIUŞ : Ultima ti, prima z i ;
ZLATNA: Cuibul vulturilor:
IL IA : De la ’Apenini, la 'Anti ;
APOLDUL DE SUS: Pe cără­
rile junglei.
lat 10 filme încadrate in con­
cursul pe ţară, înregistrindu-se
la numărul de spectatori o de­
păşire de peste 12 la sută.
Dintre filmele prezentate, 30
au fost filme sovietice, vizio­
nate de 108.523 spectatori.
Printre creaţiile cinematogra­
fice care s-au bucurat de un
succes deosebit se numără fil­
mele sovietice „Ger senin“, „Ce­
rul Balticii“, „Volga, Volga“ şi
altele.
R. BĂLŞAN
corespondent ® CERTIFICAT DE NAŞTERE ÎN COPIE LEGALIZATA
taţi în urma predării pe bază 'de
contract a celor 37.500 kg. griu,
30.000 kg. cartofi, 5.000 kg. fa ­
sole, aproape 1.000 kg. brinză
telemea, 6.000 kg. carne de porc
în greutate vie etc.
Dezvoltarea continuă a gos­
podăriei colective a determinat
deosebit de mult creşterea bu­
năstării colectiviştilor. S-au ri­
dicat în aceşti ani peste 30 de
case noi, aproape la fiecare fa ­
milie de colectivist există cîte o
bicicletă, iar unii dintre membrii
gospodăriei colective şi-au cum­
părat motorete sau motociclete.
In plus, fără să vorbim de nu­
mărul garniturilor noi de mobi­
lă care creşte an de an, aproape
toţi colectiviştii au aparate de
radio.
...Multe s-au schimbat în Cris­
tur în cei aproape 2 ani de cînd
a fost constituită în sat gospo­
dăria colectivă. S-au înfăptuit
atitea lucruri minunate incit
cristurertii pot să fie nilndri de
rodul muncii lor unite. Dar ho­
tar îre a lor este de a nu se opri
aici. Cu toţii sînt dornici ca in
cel mai scurt timp să facă din
gospodăria lor colectivă o uni­
tate iot mai puternică, să o ri­
dice cit mai curînd la nivelul
gospodăriilor colective fruntaşe
din regiune.
V. PIŢAN
Nr. 21Î9
19 OCTOMBRIE 1961 de compozitori din ţări socia­
liste; 18,45 Să învăţăm limba
PROGRAMUL11 : 6,30 Cintece rusă cîntind : „Moscova" de
şi jocuri populare rom ineşti; Hrenicov (partea 1) : 19.30 Din
8.00 Din presa de astăzi ; 9,30 activitatea sfaturilor populare :
Roza vînturilor : 10,30 Formaţii 21,45 Părinţi şi copii; 23,15
de muzică u şoară: 11,45 Muzi­ Concert de noapte.
că de estrad ă: 12,00 Din folclo­
rul popoarelor 12,30 R eportaj: -V*v*v >
13,05 Concert de p rin z : 14,30
Arii şi duete din operete: 16,15 CONFECŢII, " :iP/ÂA/i
Vorbeşte Moscova ! ; 17,15 Con­ TRICOTAJE,
cert de muzică populară romi-
n ească; 18,30 Cronica economi­ GALANTERIE {
că : Gospodărirea raţională a
resurselor energetice : 18,40 Din c>
cele mai cunoscute melodii
populare sovietice ; 19,20 Muzi - găsiţi la toate >
că uşoară ;
MAGAZINELE 0. 0. L *
PROGRAMUL I I : 12,40 Tineri
participanţi la cel de al Il-lea
Concurs Internaţional „George
Eneseu“ — 1961 ; 13,30 Emisiu­
ne culturală: 14,03 Lucrări in ­
spirate din lupta partidului ;
15.00 Fragmente din opera „Cin-
tăreţul libertăţii" de Eugen
Kapp : 16,30 Muzică populară
romînească interpretată de Vic­
toria Baciu, Ion Drăgoi şi Ion
Lăceanu ; 17,35 Muzică uşoară
SIMERIA si CUSIR.
TRUSTUL AURULUI BRAD
an g ajează imediat
I n g i n e r i Saa s p e c ia li t ă ţ i S e
Ü Exploatări miniere
$$ Topa gr afi
0 Geologi
üfl Chimişfi
H Prepararea minereurilor
*na
96
iio a sra e fla rl
T e lm iciem ist sp e c ia lită ţi
H) To pografi
Geologe
i i Cartografi
(H N o rm a fori mineri
^ Maiştri mineri
m isie i» !
D o rito rii se vor adresa s e rv ic iu lu i de
cadre al Trusfului aurului din Brad, s ir.
M o filo r nr. 15, raionul Brad, regiunea
Hunedoara, feleton 2 Brad.
TRUSTUL RE6I0MĂL GOSTAT HUNEDOARA -QFVfl
an g ajează de urgenţă
UH INGINER MECAM8C CO N TR O LO R
la centrul de instruire permanentă
din G.Â.S. Âpofdul de Sus.
Cei interesaţi se vor adresa pentru in formaţii
la sediul frustului, str. 23 August nr. 11, D E V A ,
telefon 316 sau 343.
¦»/“-'*r—»/*“'/—> r*' r~>r «-j
CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL SALONTA 1
face înscrieri pentru urm ătoarele şcoli pînă în ziua de 19]
octombrie a. c.
e ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI ZOOTEHNIŞTI,
o ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI AGRICOLI,
« ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI MECANIZATORI.
Pentru şcolile arătate mai sus se primesc absolvenţi ai ş »
Iilor profesionale cu vechime în producţie de 3 ani şi stagiul 1
militar satisfăcut, sau să aibă aminare.
ACTE NECESARE
<» DIPLOMA DE ABSOLVIRE
• RECOMANDARE DIN PARTEA ÎNTREPRINDERII
° ADEVERINŢĂ DE VECHI ME
® ADEVERINŢA DE STARE MATERIALA
® CERTIFICAT MEDICAL I
Pentru candidaţii care provin de Ia sfaturile populare, sau
de Ia alte unităţi bugetare, şcoala le asigură salariu pe durata ţ
şcolarizării. '
In afară dc şcolile arătate mai sus, tot în cadrul Centrului )
şcolar agricol Salonta, se fac înscrieri şi pentru ŞCOALA 'j
TEHNICĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Şl PENTRU ŞCOALA ţ
TEHNICĂ AGRICOLA, unde se primesc absolvenţi de şcoli mc 1
dii cu şi fără examen de m aturitate. 1
La absolvirea şcolii, ABSOLVENŢII PRIMESCTITLUL DE*
SUBfNGlNERI. In timpul şcolarizării, şcoala asigură cazare ^
gratuită iar eievii merituoşi vor fi bursieri. »|
Examenele de admitere pentru toate şcolile se ţin în zilele J
de 20 şi 21 octombrie a. e.. iar în ziua de 23 octombrie încep ;
cursurile. *
Informaţii suplimentare se primesc zilnicîntre orele7-20 ’
la telefon 201 Salonta. -j
..11 rv- U*—f »—> /«—ti—i >—ti—Jt—Ji «i *¦„>¦, t. r.—i, _j,—.—»,_ţ,— f i h 1
Întreprinderea de Explorări „Lapen i“
cu sediul în Lupeni, strada Avram !anca nr. 1
ANGAJEAZĂ IMEDIAT;
— doi confabili principali cu salariu intre 925—1.050 tei
t
— şef birou contabilitate „„ „ 1.400— 1.700 lei
— contabil revizor „„ „ 800—1.150 lei
— contabil şei sect. Albeni „ „ „ 1.000— 1.300 lei
plus spor şantier 30 Ia sută la ultimul post.
C o n d ifiile penfru angajare în posturile
de mai sus sînt cele prevăzute în H. C. Ml.