Page 55 - 1961-10

Nr. 2119 DRUMUL SOCIALISMULUI pa?
mmm

CONGRESUL . R a p o rtu l C. C. a l P . C. U . S

AL XXII-LEA M. S. H ru ş c io v

p r e z e n t a t d eAL P. C. II. S. '

(Urmare din pag. I-a) varea problemelor grele, care poporului. Ştiinţa Şi cultura so­ In anii viitori urmează să se nu va face faţă acestei între­ sit înţelegerea cuvenită în rîn­ oamenilor muncii, sovietele, sin­
ceri. Sîntem convinşi că în cele dul conducătorilor Partidului dicatele, Comsomblul, coopera­
stau în faţa lui în lupta pentru vietică âu atins culmi noi. Se valorifice în U.R.S.S. încă cel
din urmă toate popoarele vor Muncii din Albania, ba mal ţia.
N. S. Hruşciov a declarat? lichidarea urmărilor jugului co­ îndeplineşte cu succes planul puţin 8 milioane de hectare de alege in mod just, vor prefera Referindu-se la problemele
Tratatul de pace cu Germania lonial. mult, ei au dus o luptă împo­
septenai. U.R.S.S. a făcut un păminturi înţelenite. lumea cu adevărat liberă a co­ teoriei, N. S. Hruşciov a spus :
munismului şi vor intoârce spa­ triva acestei linii. „Vasta muncă teoretică a
trebuie să tie şi va fi semnat, N. S. Hruşciov a declarat f „In însemnat pas înainte în rezol­ P.C.U.S. se preocupă de pers­ tele aşa-muriitei „lumi libere“ P.C.U.S. este întruchipată în
a capitalismului. „’Această poziţie a conducă­ modul cel mai deplin în noul
împreună cu puterile occiden­ condiţiile actuale a apărut per­ varea sarcinei economice funda­ pectivele dezvoltării agricultu­ torilor albanezi se explică prin său program, care constituie
Trecînd la capitolul „Parti­
tale sau fără ele. spectiva de a obţine coexisten­ mentale — a ajunge din urmă şi rii pe o perioadă de 20 de ani, dul leninist — organizatorul faptul că ei înşişi, spre regretul fundamentarea filozofică, eco­
luptei pentru victoria comunis- nomică şl politică a construirii
N. S. Hruşciov a declarat din ţa paşnică în întreaga perioadă a depăşi ţările capitaliste cele irasind sarcina uhei mari spo­ raiiiui1', N. S. Hruşciov a decla­ şl mîhrtirea noastră, repetă ace­ comunismului în ţa ra noastră“.
nou că pe baza Tratatului de în cursul căreia trebuie să-şi gă­ le metode care au fost folosite
pace cu Germania va fi norma­ sească rezolvarea problemele mai dezvoltate în ceea ce pri­ riri a producţiei agricole. rat că critica cultului persona­ P.C.U.S., a declarat N. S.
lizată şi situaţia Berlinului oc­ sociale şi politice care despart lităţii şi înlăturarea urmărilor in ţara noastră în perioada cul­ Hruşciov, consideră construcţia
cidental ca oraş liber, demili­ în prezent lumea. Este vorba de veşte producţia pe cap de lo-' In Uniunea Sovietică, trfei pă­ Iui au avut o uriaşă însemnăta­ comunistă în U.R.S.S. drept o
tarizat. faptul că, încă înainte de victo­ te politică şi practică. tului personalităţii“, a spus îndeplinire a datoriei sale inter
ria deplină a socialismului pe cuitor, ţinindu-se seama că trimi din venitul naţional se fo­ naţionaliste faţă de oamenii
Subliniind că U.R.S.S. nu a pămint, in condiţiile menţinerii ¦Lupta împotriva grupului an­ N. S. Hruşcldv. muncii din toate ţările. P.C.U.S.
dat nici un ultimatum, propu- capitalismului într-o parte a lu­ populaţia a crescut din 1956 cu losesc pentru satisfacerea ne­ tipartinic fracţiohiât a fost 6 va lupta şi de acum înainte în
nind încheierea Tratatului de mii, va apare posibilitatea rea­ luptă principială, o lupta poli­ El a s p u s „ L in ia elaborată mod neobosit pentru întărirea
pace cu Germania, N. S. Hruş­ lă de a exclude râboiul mon­ 20 milioane de oameni şi esto voilor personale ale oamenilor tică ascuţită, lupta noului Îm­ sistemului mondial socialist,
ciov a spus : „Guvernul sovie­ de Congresul al XX-lea a! par­ pentru unitatea întregii mişcări
tic insistă şi în prezent asupra acum de aproape 220 milioane. muncii, a spus primul secretar potriva vechiului. comuniste şi muncitoreşti inter­
N. S. Hruşciov a mai comu­ al C.C. al P.C.U.S., subliniihd că Restabilirea şi dezvoltarea tidului nostru este linia leni­ naţionale. P.C.U.S. va dezvolta
legăturile frăţeşti cu toate
nicat că în timp de şase ani în condiţiile socialismului, cu continuă a normelor leniniste nistă şi nu putem ceda In ase­ partidele comuniste şi muncito­
reşti ; va duce împreună cu ele
producţia industrială va creşte cît este mai mare venitul na­ alé vieţii de partid şî a princi­ menea problemă principială nici luptă hotărîtă pentru puritatea
piilor leniniste de conducere în faţa conducătorilor albanezi, marxîsm-leninismulul, împo -
soluţionării cît se poate de ra- dial din viaţa societăţii. cu aproape 80 la sută. Deose­ ţional, cu atit este mâi ridicată constituie una din laturile cele triva a tot felul de manifestări
nici în faţa altcuiva, oricine ale oportunismului, ale revizio­
p':’.e a problemei germane, Trebuie să înţelegem, a conti­ bit de semnificative sînt rea­ bunăstarea poporului. In anul mai importante ale activităţii nismului contemporan, ca pri­
el este împotriva amînării ei nuat N. S. Hruşciov, că în pri­ P.C.U.S. in perioada care face âr fi". mejdie principală, împotriva
la infinit. Bacă puterile occi­ lizările în ramurile principale 1960 venitul naţional al U.R.S.S. obiectul prezentului raport. Conducătorii albanezi „încear­ dogmatismului şi sectarismului.
dentale vrti' manifesta dorinţa mul rînd de popoarele însăşi,
ale industriei grele, căreia ii a crescut de peste 1,5 ori, în N. S. Hruşciov a spus : „Co­ că să tragă partidul nostru îna­ In partea finală a raportului
ca problema germană să fie re­ de hotărîrea lor şi de acţiunile muniştii sovietici pot spune cu de activitate, primul secretar al
glementată, atunci chestiunea lor va depinde : dacă va fi pace revine rolul hotăritor in crea­ comparaţie cu 1955. mîndrie : nu am întinat onoa­ poi la rînduielile care le sînt
termenelor de semnare a T rata­ pe pămint sau dacă omenirea rea şî demnitatea partidului le­ C.C. al P.C.U.S. a declarat In
tului de pace cu Germania nu rea bazei tehnice-materiale a N. S. Hruşciov a declarat că ninist, autoritatea lui a crescut pe plac, dar care niciodată nu rnod solemn în numele Partidu­
va mai avea atita importanţă ; va fi atrasă în catastrofa unui nemăsurat, mişcarea comunistă
nu vom mai insista atunci ca nou război mondial. comunismului. ih ceea ce priveşte volumul şi internaţională á urcat pe o se vor mai repeta In ţara noas­ lui Comunist şi poporului so­
tratatul de pace să fie semnat treâptă nouă, mai înaltă; Jri tră. Partidul nostru va înfăptui vietic că Uniunea Sovietică va
in mod obligatoriu pînă la da­ „Popoarele pot şi trebuie să N. S. Hruşciov a mai spus că ritmul construcţiei de locuinţe, prezent, partidul nostru este înfăptui şi pe viitor în mod nea­
facă inofensivi pe cei ce sînt între anii 1956-1961 investiţiile Uniunea Sovietică ocupă primul unit, monolit ca niciodată 1“. şi de acum înainte, cu hotărîre bătut politica externă leninistă
stăpâniţi de ideile nebuneşti ale de stat în economia naţională loc in lume. în ultimii ani in de pace, tinzînd spre statornici­
U.R.S.S. se construiesc de două La început, linia léninistâ, for­ şi neabătut, linia trasată de rea încrederii şi colaborării re ­
ta de 31 decembrie 1961. Prin­ militarismului şi răboiului. In au fost de 156 Miliarde ruble. ori !nai multe locuinţe la mia mulată la Congresul al XX-lea, ciproce cu toate statele. Uniu­
Aceasta este mai mult decît s-a de locuitori decît in S.U.A^ şi a spus N .S. Hruşciov în con­ Congresul al XX-lea. care a re­ nea Sovietică va lupta şi pe vii­
cipalul este să rezolvăm proble­ lupta pentru pace popoparele Franţa şi mai mult decit du­ tinuare, a trebuit să fié apli­ zistat în faţa verificării timpu­ tor pentru slăbirea încordării
ma lichidării rămăşiţelor celui constituie o forţă hotărîtoare“. investit în toţi anii puterii so­ cată in condiţiile uhei împotri­ internaţionale, pentru dezarma­
vietice pînă la Congresul al XX - lui. Nimeni nu va reuşi să ne rea generală şi totală în condi­
lea al partidului. Au intrat în viri înverşunate din partea ele­ ţiile unui strict control interna­
mentelor antipartinice, adepte abată de Ia drumul leninist !“ ţional.
de-al doilea război mondial, să Primul secretar al C. C. a! funcţiune circa 6.000 de între blu ca în Anglia şi Italia. zeloase ale metodelor şi rin- —* a subliniat N. S. Hruşciov.
prinderi mări de stat. duielilor dominante în perioada Uniunea Sovietică se adresea­
semnăm Tratatul de pace cu P.C.U.S. a spus că din situaţia Anii trecuţi se earăctefizea- Politica partidului nostru es­ cultului personalităţii, din par­ In ceea ce priveşte partidul ză din rtou guvernelor şi po­
internaţională actuală pentru te pătrunsă de măreaţa ideie a tea revizioniştilor şi dogmati­ poarelor ţărilor care împreună
Germania. In aceasta rezidă politica externă a Uniunii So­ ză prin creşterea rapidă a pro­ comunismului : Totul în nume ­ nostru, a spus N. S. Hfuşciov. cu Uniunea Sovietică au luptat
miezul chestiunii“, ductivităţii muncii. In anul 1961 le omului, pentru binele omu­ cilor. împotrivă liniei ieniniste împotriva Germaniei hitieriste
a partidului a acţionat grupul el, în conformitate cu datoria cu chemarea de a lichida ră ­
N. S. Hruşciov a subliniat că vietice decurg următoarele sar­ productivitatea muncii va de lui ! măşiţele celui de-al doilea răz­
de mult a devenit acută proble­ cini : păşi in industrie cu 43 la suta antipartinic fracţionist din câre sa internaţionalistă, va face tot boi mondial, de a înlătura tot
ma îmbunătăţirii esenţiale a nivelul anului 1955, în cdtisfrue- N. S. Hruşciov a remarcat în­ au făcut parte Molotov, Kaga- ce împiedică consolidarea păcii
mecanismului O.N.U. care, „in — să aplicăm cu fermitate şî ţii cu 60 la sută, în transportul deosebi succesele ştiinţei sovie­ hovici, Mâlenkov, Voroşildv. ce depinde de el pentru ca Al­ şi prieteniei între popoare, tot
anii războiului rece a ruginit consecvenţă principiul coexis­ tice în cucerirea Cosmosului, Bulganin, Pervühin. Saburov şi ceea ce implică pericolul unui
şi a început să funcţioneze de­ tenţei paşnice a statelor cu 0 - feroviar cu 56 la stită. In total bania să păşească în acelaşi nou, război.
fectuos“. Este timpul, însfîrşit, s-a obţinut pe această bază un subliniind că ele au deschis o Şepilov care li s-a alăturat. rînd cu toate ţările socialiste.
să se restabilească drepturile rînduiri sociale diferite ca linie spor de aproape 70 la Sută din nouă epocă strălucită în dezvol­ N. S. Hruşciov a subliniat că „Noi chemăm guvernele tu tu ­
legitime ale R. P. Chineze în generală a politicii externe a N. S. Hruşciov a declarat că ror ţărilor Ia înţelegere reci­
O. N.U. In situaţia care s-a cre­ Uniunii Sovietice. întregul spor al producţiei in tarea cunoştinţelor ştiinţifice linia Congresului ai XX-iea a puritatea învăţăturii marxist • procă şi colaborare, îă rezolva­
at ar fi cel mai raţional să se dustriale. fost aprobată cü căldură de miş­ leniniste, intransigenţa faţă de rea fie cale paşnică & proble­
încheie Tratatul de pace cu ce­ — să întărim unitatea ţărilor ale omenirii. carea comunistă internaţională,, orice fel de denaturări ale ma­ melor internaţionale acute —
N. S. Hruşciov a subliniat că Oamenii de ştiinţă sovietici de partidele marxist-leniniste rilor ei principii este lege pen­ a spus N. S. Hruşciov. Datoria
le două state germane şi ele să socialismului pe bază de cola­ „planurile noastre siht planuri desfăşoară pe front larg lucrări tru P.C.U.S. sfîntă a popoarelor este de a
fie primite în O.N.U. Este tim ­ borare frăţească şi într-ajuto- de construcţie paşnică". Parti­ în domeniul uneia dintre cele frăţeşti. Trebuie relevat totoda­ duce o luptă perseverentă şi ac­
rare, să ne aducem contribuţia dul, a adăugat el, se preocupă mai importante probleme ale tă, a spus el, că, după cum s-a El a mai arătat că iii perioa­ tivă, cu toate mijloacele accesi­
pul ca pentru cele trei grupuri la întărirea puterii sistemului de ridicarea puterii economice contemporaneităţii — realizarea da la care se referă Raportul bile, în vederea menţinerii şi
de state care s-au statornicit socialist mondial, a ţării, ţinind seama în perma­ reacţiei termonucleare dirijate. dovedit mai tîrziu, linia parti­ numărul membrilor P.C.U.S. a consolidării păcii pe pămint“.
in lume — socialiste, neutre şi nenţă de necesitatea întăririi Transpunind în viaţă hotăfî- dului nostru în vederea comba­ crescut cu 2,5 milioane. Da­
imperialiste — să fie instaurată — să dezvoltăm contacte şi capacităţii ei de apărare. terii urmărilor dăunătoare ale că la Congresul ai XX-lea (Sublinierile aparţin redacţiei).
0 adevărată egalitate in drep­ să colaborăm cu toţi luptătorii rile Congresului al XX-lea, a cultului personalităţii nu a gă­ ăi partidului în rindurile lui se
turi în toate organele O.N.U. „In prezent, dispunem de ra ­ spus primul secretar al C.C. al numărau 7.215,505 comunişti, la
pentru pace din întreaga lume. chete balistice intercontinentale, P.C.U.S., partidul a acordat o Congresul al XXH-lea, pe data
N. s. Hruşciov a declarat: Tre­ de arme-rachetă antiaeriene, de mare atenţie dezboltării şî desă­ de 1 octombrie 1961, numărul
— sa întărim solidaritatea comuniştilor a crescut la
proletară cu clasa muncitoare 9.716.005.
şi oamenii muncii din întreaga
lume, să acordăm tot sprijinul primul secretar al C.C. al
buie rezolvată în conformitate moral şi material popoarelor P.C.U.S. a spus că în rîndtlrile
rachete pentru trupele terestre, vârşirii relaţiilor socialiste de Partidului există reprezentanţi
cu interesele vitale ale popoa- care luptă pentru eliberarea lor pentru aviaţie şi pentru forţele producţie şi celorlalte relaţii -a ¦peste 110. naţiuni ..şi .naţiona­
1cler problema lichidării defini­ de sub jugul imperialist şi co lităţi care trăiesc in U.R.S.S.
tive a asupririi coloniale în toa­ lonial pentru întărirea indepen­ maritime militare. Se înfăptu­ sociale.
it.eeşi.tesu.ocumasrum.cec.esE__acoensstter.u. cînţizaesftrioa-- Primul secretar al C.C. al
te formele şi manifestările ei. denţei lor. .„„„„Partidul nostru consideră că P.C.U.S. s-a oprit apoi asupra
Un - roT'destul de im p o rta n t- — să dezvoltăm în cea mai aceasta este principala câle de activităţii organizatorice a
tă cu motoare atomice; - - este ' trecere la relaţiile sociale co­ partidului şi a educării cadre­
largă măsură legăturile de afa­ lor. El a subliniat că în toate
în însănătoşirea întregii situa­ ceri internaţionale, colaborarea problemele alături de partid
ţii internaţionale poate să-i economică şi comerţul cu toate înarmată cu rachete balistice, muniste — cel mai deăăvîrşit merg organizaţiile de masă ale
precum şi cu rachete de auto- tip de relaţii între oameni li­
aibă rezolvarea problemelor po­ ţările care doresc să întreţi­ ghidaj“.
beri, dezvoltaţi multilateral şi
litice regionale care s-au copt. nă astfel de relaţii cu Uniunea Reinzestrarea Armatei Sovietice cu o înaltă conştiinţă, la relaţii
Sovietică. Cu tehnica racheto-nufeleară a fost care să se bazeze pe prietenie
El a enumerat în rîndul acestor încheiată in întregime, a decla­
probleme crearea unor zone de- — să ducem o politică exter­ ra i N. S Hruşciov. „In prezent şi tovărăşie“.
nucleârizate, în primul rlnd în nă activă şi suplă, obţinînd re­
Europa şi în Extremul Orient, glementarea problemelor inter­ imperialiştii nu vor mai putea N. S. Hruşciov a declarat că
încheierea unui pact de nea» naţionale actuale pe calea tra ­ să desfăşoare rsepedesiţi şantaj relaţiile sociale se dezvoltă ac­
gresiune între ţările organiza­ tativelor, să demascam unelti­ militar împotriva ţărilor iubi­ tiv şi în sfera repartiţiei bunu­
ţiei Tratatului de la Varşovia şi Multara souielică sn
rile şi manevrele aţâţătorilor la toare de pace: in mîiniie po rilor materiale şi culturale.
război. porului sovietic, care constru­
ieşte comunismul, arma atomi Aceasta se manifestă în primul
ţările blocului militar nord at- Trecind la problemele în le­ că şi cu hidrogen shijeşte în
mod ferm cauza păcii“. rînd in continua dezvoltare a
lantic. crearea unei zone de de­ gătură cu intrarea Uniunii So­
In prezent producţia indus­ principiului socialist al repar­
zangajare a forţelor armate ale vietice în perioada construcţiei Dé la Vladivostok la Minsk, de tivatoare de porii mb din Ucraina, se
grupărilor militare şi reducerea desfăşurate a comunismului, trială a U.R.S.S. reprezintă peste tiţiei după mudcă. ca una din
forţelor armate aflate pe terito­ N. S. Hruşciov a declarat că la Petrozavodsk Ia Kiev, părtinitul ele VIKTOR PAVLOV mîudreşfe astăzi nu atit cu succe-
U.R.S.S. a păşit mult înainte în 60 Ia sută din cea americană. premizele cele mai importante este acoperit de frunzele aurii ale .-.ele obţinute de echipa ei, ci mai
rii străine. lui octombrie. Toamna anului 1961
N. S. HrtlŞciov a amintit că doar ale trecerii lă principiul comu­ şi-a intrat în dtépiuri. Este perioa­
Drumul spre îmbunătăţirea si­ rezolvarea sarcinii economice nist al repartiţiei după nevoi. da cinci la sate se fac primele bi­ cultivare a păniînfufui. folosind la ales cu rezultatele numeroşilor ei
cu 10-11 ani in urină, Uniunea lanţuri ale luptei pentru' recoltă —
tuaţiei internaţionale il vedem fundamentale — de a ajunge Fe baza progresului tehnic, a pentrti pîine şi legume, pentru carne maximum tehnica ei au învins se­ elevi.
Sovietică producea mai puţin de ridicării nivelului cultural şi şi materii prime destinate fabrici­ — Foştii mei elevi — spline ea —
in dezvoltarea continuă a rela­ din urmă şi de a întrece cele tehnic al oamenilor muncii se lor şi uzinelor. Esté perioada cmd ceta.
30 Ia sută din producţia in­ desfăşoară procesul lichidării alături de frunzele îngălbenite, veş­
ţiilor economice cu toate ţările, mai dezvoltate ţări capitaliste deosebirilor esenţiale între tede ale pădurilor dé mesteceni şi Maria fimeiuk, Anna Gavriliuli.
dustrială a S.U.A. plopi, pe cimpîi sé întind covoarele 362.000 puduri de cereale a vîn- Ştefa Ifiiciko, Maria Sofnik, Maria
a declarat N. S. Hruşciov. In producţia pe cap de locuitor. verzi alé ?rinelor de toamnă. düt stalului numai un singur col­ Diktlrt au devemt maiştri ai recol­

Referindu-se la relaţiile cu In ultimii ani, U.R.S.S., con- In prezent,! a comunicat N. S. munca intelectuală şi cea fizi­ Toamna celui de-al treilea au ai hoz. dar pe ansamblul întregii ţâri telor bogate în regiunea TernopOl.
Hruşciov, Uniunea Sovietică pro­ că, a constatat N. S. Hruşciov. septenalufui. Pentrti întîmpiuarea ei,
S.U.A., el a declarat: Principalul tinuînd să întreacă in mod con­ satul s-a pregătit încă din primă­ cifra Sé ridică la miliarde de puduri. Ele toate au obţinut cîte 100 de chin­
vară. Dar ştirea cu privire (a con­
este ca S.U.A. să renunţe la re­ siderabil S.U.A. in ce priveşte duce aproape o cincime din în­ Democraţia proletară se tran ­ vocarea celui de-al XXII-tea Congres Regiunea Lipeţk a vîndut statului tale de porumb la heclar şi chiar
treaga producţie industrială sformă într-o democraţie socia­ al P.C.U.S., publicată în toiul lu­ 28 milioane puduri de cereale, iar
zolvarea problemelor litigioase ritmul creşterii producţiei, a în­ mondială — mai mult decît An­ listă a întregului popor. crărilor agricole de primăvară, a gospodăriile din R.S.S.A. Kalmîkâ — mai mult.
prin război şi să-şi întemeieze ceput să ie întreacă şi în ce glia, Franţa, Italia. Canada, J a ­ peste 9 milioane de puduri. Rapoar­
relaţiile internaţionale pe prin- ponia, Belgia si Olandă luate Primul secretar al C.C. ai răscolit satul sovietic. Milioane de te despre îndeplinirea înainte de ter­ Datorită porumbului, sovhozul
!v'iile întrecerii economice paş­ priveşte sporul absolut Ia multe lădlaită. P.C.U.S. a demascat afirmaţiile men a planurilor de vînzare a ce­ „Bednodemianovski“ din regiunea
nice. Dacă realismul va repurta produse dintre cele mai impor­ adversarilor ideologiei comu­ ţărani att pornit cu şi mai multă realelor către stat s-au primit în ul­ Penza a reuşit ca în decurs de 8
victoria în politica S.U.A., va fi tante. Primul secretar al Comitetu­ niste cum că comunismul ar însufleţire lupta pentru un nou şi luni şi jumătate să trimită la com­
înlăturat un obstacol serios din genera iln conflict inevitabil in­ puternic avtnf al agriculturii.
calea însănătoşirii întregii si­ In prezent Uniunea Sovietică lui Central al P.C.U.S. a comu­ tre individ şi societate, că co­ binatul de prelucrare a cărnii 4.467
tuaţii internaţionale. De pe ur­ produce aproape o cincime din nicat că în comparaţie cu pe­ munismul duce la sugrumarea Cum se termină actualul an agri­ de porci in greutate totală de pest;
ma unei astfel de atitudini vor întreaga producţie industrială personalităţii. El a Subliniat că col în Uniunea Sovietică ?
avea de cîştigat nu numai po­ mondială. rioada anterioară de cinci ani, dintre toate valorile create de timele zile la Moscova din toate 3.000 chintale.
poarele ţărilor noastre, ci şi ce­ drînduireă sbciăiistă, văfoafeâ Să dăm cuvînfiil cifrelor.
lelalte popoare, cauza păcii in Avem toate posibilităţile nu investiţiile în agricultură s-au cea mai mare este omul nou — Piuă la l octombrie. în U.R.S.S., colţurile ţârii. Sint rapoarte adre­ O importantă cultură furajeră a
lumea întreagă. numai de a îndeplini, ci şi a constructor activ al comunis­ culturile cerealiere şi fegiitntrtoăse
depăşi planul septenai. dublat, atingind în perioada mului. pentru boabe au fost recoltate dé sate Partidului Comunist, guvernului devenit şi sfecla de zahăr. Otiarnik,
Intenţionăm să lărgim şi să 7956—1960, 27,2 miliarde ruble. pc o suprafaţă de i07.9St.000 hec­ sovietic şi Congresului al XXIt-ica crescător de porci în sovhozul ce­
întărim relaţiile comerciale, eco­ Pină la sfirşitul anului 1965 Mai departe N. S. Hruşciov a tare. ceea ce reprezintă Cit 5.5 mi­ al P.C.U.S. sub steagul căruia se realier Ziminkov din regiunea Ir-
In U.R.S.S. nu va mai exista Au fost livrate agriculturii lioane hectare mai miflt décît tn desfăşoară campania agricolă din kutsk spune:
nomice şi culturale normale cu nici un fel de impozite perce­ sp u s: „Ideologii imperialismu­ anul trecut şi 97 fă sută cftiT în­ această toamnă.
Anglia, Franţa, Italia, Germa­ pute de la populaţie. 747.000 tractoare. treaga suprafaţă îrtsămînţafă cu — I.a consfătuirea fruntaşilor din
nia occidentală şi cu alte ţări lui numesc ţările capitalismu­ aceste culturi, iar dacă se fifre Sea- agricultura Siberiei Nikita Ser-
din Europa occidentală, a de­ In prezent 40 la sută din El a declarat că valorificarea
clarat în continuare N. S. Hruş­ muncitori şi peste 23 la sută lui „societate deschisă“, iar ma că timpul nu â fost p'fea favo­ Numele cunoscutului mecanizator gheevici Hruşciov ne-a sfătuit să
ciov. In ultimii ani, in această din colhoznici au studii medii pămînturilor înţelenite este o
direcţie s-a realizat un vizibil şi superioare. măreaţă reăiizare a eroicului Uniunea Sovietică — „societate rabil, ca şi în anul tréctit de altiet. din Ucraina, A. Ghitaiov, şeful unei cultivăm sfeclă de zahăr pentru
progres şi totul depinde acum se poate afirma cil curaj ca meca­ brigăzi de tractorişti din colhozul hrana vitelor. Aşa am şi procedat..
de partenerii noştri. Relaţiile dintre clase tn popor sovietic în construcţia co- închisă“. Da. sîntem de acord : nizatorii au muncit foarte bine. Şi „Gel de-al XX-lea Congres ai
U.R.S.S. au intrat intr-o nouă nu succese izolate, ci munca colec­ P.C.U.S.“, s-a făcut auzit din nou Acest furaj bogat în calorii joacă a-
Primul secretar al C. C. al etapă a dezvoltării lor. Demo­ munismtilui, operă care vă dăi­ statul nostru socialist este in­ tivă, bine organizată a tuttiror ă îrt întreaga Uniune Sovietică. Anul
P. C.U.S. a subliniat că oamenii craţia proletară se transformă nui peste veacuri. hotârît soarta recôfféi anului 1961. acesfa, brigada fiii stringe porumbul cum un rol important in hrana animale­
sovietici sint profund satisfă­ într-o democraţie socialistă a tr-adevăr închis pentru exploa­ de pe 1.100 ha., obţir.înd în .medie
cuţi de dezvoltarea colaborării Întregului popor. Sarcina valorii ieăi ii pământu­ Colhozul „Stalin“ din raionul peste 50 de chintale de boabe la lor. Nu întîmplător Oliarnik, care s-a
rilor înţelenite, a spus el> a fost tarea şi jaful capitalului mo­ Krasnohohnsk, regiunea Orcrtburg; angajat ca pînă ta deschiderea celui
U. R. S. S. cu marile puteri ale Nikita Hruşciov a declarat că este o gospodărie '.tiare, ce se În­ de-ai XXll-lea Congres al P.C.U.S.
Asiei — India şi Indonezia, pre­ factorul principal şi determi­ înfăptuită cu succes. Au fost nopolist, pentru şomaj, tiihărie, tăreşte an de an. încă la sfîrşîtiil
cum şi cu celelalte ţări din Asia arate 4T,8 milioane ha. de no! lunii septembrie, colhozul vindüsé să predea combinatului de prelucra­
şi Africa, care s-au eliberat de nant in activitatea P.C.U.S. statului 362.000 pucitlri dé cereale. Ü re a cărnii 1.000 chintale carne de
sub jugul străin — Birmania, după Congresul ai XX-lea a cifră impresionantă, fh'aî afes dâcă so
Cambodgiă, Ceylon, Republica fost lupta pentru îndeplinirea are tn vedere că éa depăşeşte cu hectar. porc, a şi predat t.079 chintale.
Arabă Unită, Irak, Guineea, sarcinilor fundamentale ale pe­ 2.000' puduri prevederile pentrti aiuif...
rioadei construcţiei desfăşurate terenuri. In prezent pămînturiie pentru ideologia putredă a de­ 1965. Rezultatul tiu esté întîmplâ* Din an în an in ţară apar tot Crearea unei baze furajere traini­
a comunismului. tor. Deşi vara a fost secetoasă, col­
desţelenite dau peste 40 la sută cadentismului. Desigur, domnii hoznicii au înfăptuit o adevărată niai niulţi ca Ghitaiov. Foarte mulţi ce pentru perioada de iarnă este o
Printre aceste sarcini el a minune. Folosind itn nou sistem de altă trăsătură îmbucurătoare a aces­
din întreaga cantitate de ce­ imperialişti ar dori ca societatea ea Gfitfalov au apărut şi âtîUT aces­ tei toa rrine.

reale achiziţionate din ţară. socialistă să fie deschisă pen­ ta.- atit cliiitfe céi care au venit Ia Pină ta t octombrie colhozurile şi

In 1961, a comunicat N. S. tru activitatea de spionaj. Dar el pentru schimb de Cxpertenţă, cît sovhozurile aii recoltat sfecla de za­
hăr de pe 1.762.000 ha., se desfăşoa­
Hruşciov, statul va achiziţiona pentru activitatea de subminare şi dintre cei care fac cunoştinţă cu ră din plin recoltatul cartofilor, în
silozuri se adună mereu noi canti­
aproximativ 3.300 milioane pu­ împotriva socialismului, societa­ metoda lui din cărţi şi broşuri. tăţi de furaje.
Recent, Piofr Sapilnov. delegat Ia
duri de cereale — cu 450 mili­ tea sovietică este închisă, închi­ ...Campania de recoltare se apro­
cel de-al XXll-lea Congres al pie de sfirşif, este pe terminate în-
oane puduri mai mult decît in să ermetic 1“. P.G.U.S., şeful Unei echipe mecani­
zate de cultivare a porumbului din
anul trecut. „Aceasta este o mare N. S. Hruşciov a adăugat că

victorie a partidului şi poporu­ societatea sovietică este deschi­ colhozul „Krasnoe Ziiamia'k raionul sămînţarda culturilor de toamnă care
Dimifrovo, regiunea Orei, a raportat ocupă deja 30,6 milioane hectare.
Ghana, Mali, Maroc, Tunisia, enumerat crearea bazei tehnice- lui. Ea este cu atit mai preţi­ să pentru oamenii din sW&iflă- lui N. S. HriişciOv : „String cite 62 Colhozurile şi sovhozurile au efec­
Somalia şi altele. N. S. Hruşciov materiale a comunismului, întă ­
a declarat că Uniunea Sovietică rirea continuă a puterii econo­ oasă cu cit a fost cucerită in­ tate care vin la noi cu gindufi

tr-un an căre nu este cel mai curate. Ea este deschisă pentru chintale de porumb pentru boabe la tuat aratld adine pe aproximativ 53

va dezvolta colaborarea comer­ mice a U.R.S.S., educaţia comu­ bun in ceea ce priveşte condi­ comerţul cinstit, pentru schim­ hectar". El a obţinut acest rezultat milioane heefare de ogor de toam­

cială cu Republica Arabă Siria. nistă a oamenilor muncii, sa­ ţiile de climă“. buri de realizări ştiinţifice, teh­ fiii dc pe un lot mic de pămint, ci na.

Relevînd că după îndelungi şi tisfacerea tot mai deplină a ne­ Subliniind că „rezervele noas­ nice şi culturale, pentru infor­ de pe 50 de hectare. Iar masă verde Mare este Ţara Sovietică. Pe imen­
chinuitoare încercări în Congo voilor materiale şi spirituala
tre sînt uriaşe“, N. S. Hruşciov marea veridică. obţine eîté 1.2(8 chiiifăfe de pe fie­ sul ei teritoriu condiţiile climatice
care diir cele 50 hectare (în total lui diferă, termenele de recoltare şi în-
a fost creat un guvern care s-a crescinde ale poporului. a declarat că ele permit ca In Noi am propus de mult lumii
Sapilnov îi réVin 100 hectare). sămîrfţare sint şi ele diferite, dar
viitorii ciţiva ani să sporim capitaliste să ne întreeem nu in
declarat succesor al guvernului Toate ramurile economiei na­ Lriftiziăşfi ca Saptiilov sînt mulţi pretutindeni oamenii sînt animaţi de

Iui Patrice Lumumba, N. S. ţionale sovietice se dezvoltă în achiziţiile de ceteale Ia 4.200 cursa înarmărilor, ci în îmbu­ în colhozurile şî sovhozurile sovie­ aceiaşi năziliffţă de a crea în ţară

Hruşciov a declarat: „Guvernul ritm accelerat, a spus N. S. milioane puduri, de carne — la nătăţirea vieţii oamenilor mun­ tice şi ëi vor fi şi mai mulţi. im belşug de produse pentru popor.

sovietic este gata să acorde aju­ Hruşciov. 13 milioane tone, de lapte — la cii, a declarat N. S. Hruşoiov. Evghenia DOlinink, cunoscuia cul- (Agerpres).

tor poporului congelez în rezol­ Creşte necontenit bunăstarea 50 milioane tone anual. Sîntem convinşi că capitalismul