Page 56 - 1961-10
P. 56
pag* * DRV MUV SOCIALISMULUI Nr. 2 U 9
afSKMmznaatBnsmsammmsmmmc
Perspectivele creşterii xUtlmele sluti. • xUiinx&le şliri • xdtimels
producţiei de energie
^electrică a ll.R.S.S.
/ , MOSCOVA 17 (Agerpres). — *.
 Irc cei şase ani care au trecut de la Cojigresul al XX-led
}al P.C.U.S., producţia de energie electrică a Uniunii Sovietice
a crescut cu 157 miliarde kWh. Acest spor depăşeşte producţia
’anuală globală de energie electrică a Franţei, Norvegiei, Şue-
idiei, Belgiei şi Danemarcei.
( Proiectul de Program al P.C.U.S. prevede ca pînă în anul Colonialiştii continuă să saboteze reglementarea Comunicatul despre Plenara
)1980, producţia anuală de energie electrică a U.R.S.S. să ajun- problemelor interne ale Republicii Congo C. C. al P. C. din Germania
>gă la 2.700—3.000 miliarde kWh.
In primul rînd, în cadml construcţiilor hidrotehnice va f i 1
<terminată cascada de hidrocentrale de pe Volga şi Kama. Pn
^prezent, puterea globală a tuturor centralelor de pe Volga este —Scrisoarea lui V. A. Zorin adresată preşedintelui Consiliului de Securitafe<~~ BERLIN 17 (Agerpres). — Zia şi a chemat pe muncitori şi d e :
>de cinci milioane1kty. Anul acesta, ele vor produce peste 25 mocraţi să clucă o luptă hoUri-i
>miliarde kWh. NEW YORK 17 (Agerpres). -= Katanga continuă să se trimită „Singurul organ al O.N.U., se rul „Neues Deutschland“ publi lă în vederea eliberării luptăto
TASS transmite : V. A. Zorin, şe armament care este folosit nu subliniază în această ordine de că comunicatul despre Plenara
Cînd vor fi folosite pe deplin apele Volgăi şi ale afluen- numai împotriva poporului idei în scrisoare, competent să a 19-a a C.C. al Partidului Co rilor pentru pace aruncaţi in În
ful delegaţiei sovietice la cea congolez ci chiar şi împotriva rezolve problemele legate do munist din Germania. Raportul chisori de regimul lui Adenauer,
Îţilor săi, se vor putea obţine anual pînă la 60 miliarde kWh. de-a 16-a sesiune a Adunării trupelor O.N.U. prezenţa trupelor trimise po despre sarcinile clasei munci
de energie electrică. Generale a O.N.U., a adresat trivit hotăririlor sale pe teri toare vest-germane şi ale forţe Plenara C.C. al P.C. din Ger
preşedintelui Consiliului de Scrisoarea exprimă neliniştea lor iubitoare de pace în lupta mania, se subliniază în Comu •
'A început utilizarea largă a energiei cursurilor de apă din Securitate al O.N.U. o scrisoa faţă de situaţia încordată care toriul Congoului, este Consili pentru încheierea tratatului de nicat, a fost pătrunsă de spiri
$Siberia. 'Au fost deja puse în funcţiune hidrocentralele de la re cu privire la situaţia din se menţine in Katanga, unde ul de Securitate. Dc aceea este pace cu cele două state germa tul coeziunii în luptă. In docu
\Ust-Kamenogorsk şi Buhtarmin pe irtîş, de la Novosibirsk pe Congo. In scrisoare se spune că bandele de mercenari create şi intolerabilă tendinţa comanda ne a fost prezentat de Max Rei - mentele adoptate in unanim ita
\ Obt. Conform prevederilor, pe fluviul Angara urmează să se aşa cum arată faptele, deşi susţinute de colonialişti terori mentului trupelor O.N.U. de a mann, prim-secretar al C.C. al te Comitetul Central cheamă pe
\ construiască o cascadă formată din şase mari hidrocentrale (cu parlamentul congolez a format zează populaţia, împiedică re u ocoli Consiliul de Securitate şi P.C. din Germania. toţi comuniştii, clasa muncitoa
Şo putere de peste 13 milioane TcW. şi o producţie de energie un guvern unic care după pă nirea provinciei cu. restul ţării de a acţiona de fapt contrar re şi pe toţi oamenii iubitori de
velectrică de circa 70 miliarde kWh.). Se prevede şi folosirea rerea generală a deschis calea iar trupele O.N.U. nu pun capăt hotăririlor luate de acesta cu Plenara a adoptat scrisoarea pace să-şi intensifice activita
( afluenţilor acestui fluviu, care, conform calculelor preliminare,1 spre normalizarea rapidă a si acestor acţiuni deşi ele dispun Comitetului Central către toţi tea în lupta împotriva politic’î
( vor putea produce peste 30 miliarde kWh. de energie electrică, j tuaţiei din Congo, colonialiştii de toate posibilităţile pentru a privire la Katanga“., membrii de partid şi apelul de forţă dusă de Adenauer şi
fin felul acesta, cascada de pe Angara, împreună cu centralele/ caută şi de data aceasta să s a adresat clasei muncitoare şl oa Brandt şi care este sortită fali
i de pe afluenţii ei, vor putea produce anual o cantitate de ^ boteze voinţa clar exprimată a po face acest lucru. Conducătorul delegaţiei so menilor muncii din Germania mentului, pentru încheierea tra
\ energie electrică mai mare declt centralele din Franţa şi ţ Scrisoarea condamnă aşa-nu- vietice cere, în încheiere, pre occidentală.
S Suedia. porului congolez. Printre altele, şedintelui Consiliului de Secu tatului de pace cu cele două s ta
> După terminarea cascadei de hidrocentrale de pe Angara, nu s-a terminat de fapt pînă mitul „acord cu privire la în ritate să ridice problema infor Plenara a salutat pe tovară
\se prevede construirea unei uriaşe cascade de centrale elec- în prezent, curăţirea teritoriu cetarea focului“ intervenit Intre mării amănunţite a membrilor şii Oscar Neumann. Karl Scha- te germane şi transformarea
comandamentul O.N.U. şi ban consiliului asupra actualei si brod şi pe toţi ceilalţi luptători
lui congolez de trupele colonia dele de mercenari fără ştirea pentru pace aflaţi în închisori Berlinului occidental intr-un
liştilor şi de mercenarii lor, în organelor centrale ale O.N.U. tuaţii din Congo, în special in oraş liber demilitarizat.
Katanga, asupra acţiunilor co
>trice pe Ienisei. Centralele de pe lenisei şi Angara vor produce Âe©F«I ec©m©sisic mandamentului trupelor O.N.U. Declaraţia iui Jacques Qucics
ipeste 170 miliarde kWh. de cea mai ieftină energie electrică şl a intenţiilor lui viitoare în
, din U.R.S.S., iar întregul sistem energetic din Siberia centrală ceea ce priveşte îndeplinirea
îva cuprinde centrale hidro şi termo electrice cu o putere totală MOSCOVA 17 (Agerpres). — sovietic a acordat guvernului re hotăririlor corespunzătoare ale PARIS 17 (Agerpres). — Lu- du-se problema germană pe ca
TASS transm ite: La 16 octom gal al Afganistanului credite în înd cuvîntul la Aniches (De lea semnării tratatului de pace
de peste 50 milioane k W .c a r e vor produce anual pînă la 300 brie a fost semnat la Moscova condiţii avantajoase.*V. O.N.U. privind Republica Con cu cele două state germane.
în urma încheierii cu succes a go. partamentul Nord) la mitingul Existenţa celor două state ger
‘miliarde kWh. -, consacrat memoriei celor 32 de
! In următorii 15—20 de ani in 'Siberia centrală se vor con- patrioţi francezi căzuţi în lup
'•yvv—wt» ‘struitrapteastieve2lo0r daecotredruml ocdeintrealegucu o putere totală de peste ta pentru eliberarea ţării de mane este una din realităţi 'e
30 mvielironaunle Uk.WR..S.S. şi guvernul re ocupaţia fascistă Jacques Du.- politice, economice şi sociale a*fi
f / gal al Afganistanului cu privi Ia .... a m p lo a re< lypfa de e lib e ra re clos, membru al Biroului Poli epocii noastre“.
co lo n iile p orijjghese tic, secretar al C.C. al P.C. Fran
re la colaborarea economică ş! riafioraaiă în Subliniind că măsurile pen •
tehnică în perioada înfăptuirii tru paza graniţelor sale adop
cez a d eclarat:
celui de-al doilea plan cincinal CONAKRY 17 (Agerpres). — gheze nu esite îndreptată împo Kefuzînd să semneze tratatul tate de Republica Democr? T
de dezvoltare a economiei Afga triva poporului portughez. Dim
Patrioţii din Guineea portu potrivă, se spune în continuare de pace cu cele două state ger Germană servesc cauzei păc' .
nistanului. gheză şi din insulele Capului în declaraţie, poporul portu mane. conducătorii francezi ca J. Duclos a criticat politica L ’-
Acordul prevede acordarea da Verde au desfăşurat în ultimele vernului francez. „Nici un ?¦
luni o puternică luptă împotri ghez se bucură de o caldă sim şi imperialiştii americani şi en vern francez, a spus el. nu :
ajutor economic şi tehnic de că va colonialiştilor portughezi. In patie din partea popoarelor glezi caută să sublinieze că ei nu mers atit de departe în renii"
oprimate din coloniile africane,
tre Uniunea Sovietică Afganis declaraţia Partidului african al recunosc ca fiind definitive ac ţarea 1" ii.'.eresele n a ţio n a l ¦•
tanului în lucrările de prospec independenţei din Guineea por atrăgînd însă atenţia asupra tualele graniţe ale Germaniei. cel al Iui de Gaulle. Reiese • .
ţiuni şi extracţie a petrolului, tugheză şi insulele Capului Ver faptului eă poetica colonială Toate acestea generează primej singura sa grijă este de a sr4
precum şi în proiectarea şi con de se arată că forţele patrioti dusă de către guvernul portu dia serioasă a unui război care
struirea de întreprinderi şi o- trebuie înlăturat, reglementîn- face cererile militariştilor i
biective ale industriei petrolife vanşarzi de la Bonn“.
re, industriei chimice şi alimen ce au provocat însemnate pier ghez este contrarie chiar inte =89-
tare, în dezvoltarea construcţiei deri trupelor colonialiste. Ele reselor poporului portughez.
Infrîngeri suferite de rebelii iaofieru
de drumuri, agricultură şi al au distrus şi avariat poduri, cî- In încheiere, Partidul african
te lucrări prevăzute spre a fi teva şosele principale, au în al independenţei din Guineea PEKIN 17 (Agerpres). — Du Funii Nosavan au suferit o
înfăptuite potrivit celui de-al portugheză şi insulele Capului pă cum transmite din Xieng frlngei'c în cursul ofensivei
doilea plan de cinci ani de dez trerupt o serie de linii telefoni Kuang corespondentul agenţiei regiunile Laosului central şi ¦ >
voltare a economiei Afganista ce şi tele,grafice, au capturat Verde cheamă personalităţile sud care se află sub cont™ i
cantităţi importante de arme China Nouă, un purtător de cu
nulul. şi muniţii. politice din Portugalia să se vint al statului major al for trupelor guvernului regal : i
Pentru acoperirea cheltuieli
In aceeaşi declaraţie, partidul pronunţe împotriva politicii răz ţelor armate ale Neo Lao Halt- Neo Lao Haksat. El a arătat <\
lor, potrivit acordului, guvernul adresează guvernului portughez boaielor coloniale dusă de gu nat a declarat că trupele clicii au fost înfrînte regimentul l i
un apel cerîndu-i să se întîl- vernul portughez. mobil care îşi desfăşura ofen
nească în cadrul unei conferin siva în regiunea provinciei Ta-
ţe cu reprezentanţii mişcării de O măsură samavolnică a a u lo rifă fiIo r kek şi două batalioane ale re
eliberare din coloniile portu gimentului 17 mobil care au
DJAKARTA. — Agenţiile de presă gheze africane. franceze pornit atacul din Saravan (Lao-
sul de sud). In cursul luptelor,
O asemenea conferinţă, se
anunţă că in cadrul unei ofensive ge trupele rebelilor au fost arun -
nerale a guvernului Republicii Indo spune în declaraţia Partidului PARIS 17 (Agerpres). — Din din Praga. El intenţiona să ră- cate pe vechile poziţii suferind
nezia împotriva trupelor rebele ale african al independenţei din dispoziţia Ministerului Afaceri rnînă la Paris cîteva zile şi să pierderi în oameni şi tehnică.
mişcării Darul-Islam, din Java de Guineea portugheză şi insulele lor Interne al Franţei, în dimi se întîlnească eu scriitorii fran
vest, participă trupe de infanterie şi Capului Verde, ar putea avea neaţa zilei de 16 octombrie a cezi. Purtătorul de cuvînt al staru
artilerie, sprijinite de aviaţie. Ioc la sfîrşitui acestui an pen lui major al Forţelor Arma.»
tru a se putea discuta proble fost arestat în gara de est din După cum anunţă ziarul „L‘
Luptele împotriva bandelor rebele ma acordării independenţei Paris Lisandro Otero, secretar Humanîiti“, L. Otero a fost re Neo Lao Haksat a condamnet
s-au intensificat în urma respingerii ţinut cîteva ore sub pază la o cu hotărîre acţiunile armate a?»*
propunerii de amnistie făcută de pre acestor colonii. Se subliniază, de al Uniunii scriitorilor şi oame secţie de poliţie, după aceasta clicii Fum! Nosavan şi a arătat
şedintele Sukarno şi al cărei termen asemenea, faptul că lupta po fiind obligat să părăsească că această clică încearcă să ob
poarelor din coloniile portu nilor de arte din Cuba, care a Franţa. ţină cu forţa ceea ce nu a ob
ţinut la masa tratativelor.
sosit în capitala franţei venind
a expirat Ia 5 octombrie.
PARIS. — La 16 octombrie poliţia Presa am ericani despre evolufSa noscutului David Lawrence cai e
franceză a confiscat întregul tiraj ai deplînge în ziarul „New York
ziarului „Liberation“. Oficial nu s-a dezbaterilor la O. N . U„ Herald Tribune“ faptul că un
anunţat nici un motiv pentru această protejat al S.U.A. a fost înfierat
Un puternic avînt 'domneşte în aceste zile pe şantierul cen măsură, însă corespondentul agenţiei NEW YORK 17. — Corespon gaţia americană ar răspunde Africană, fiind făcută prea tîr- de O.N.U.: „Organizaţia Naţiu
tralei hidroelectrice din Bratsk in cinstea celui de-al XXII-lea britanice Reuter, relatează că în nu dentul Agerpres transmite : printr-o poziţie dornică de ne ziu dar şi-a atras în schimb os nilor Unite — scrie el — s -a an
Congres al P.C.U.S. mărul respectiv, ziarul a publicat un gocieri, în situaţia în care s-a tilitatea statelor africane“, zia gajat ca urmare a loviturii dale
reportaj, însoţit de fotografii, despre In timp ce în Adunarea Gene clarificat atît procedura în ale rul „New York Times“ scrie : ministrului de Externe sud-afri-
IN CLIŞEU: Montarea celei de-a doua roţi a turbinei. atrocităţile săvîrşite de paraşutiştu rală se apropie de sfîrşit dez gerea viitoare a secretarului ge „Situaţia a devenit serioasă la can pe drumul imoralităţii si
francezi împotriva populaţiei în tim baterile din şedinţele plenare, neral, ca şi numărul şi metodele Organizaţia Naţiunilor Unite. activităţii antidemocratice“.
33S pul luptelor de la Bizerta. Comitetul Politic urmează să de muncă ale adjuncţilor săi, Este timpul ca administraţia
hotărască asupra ordinei luării rezolvarea ar putea interveni Kennedy să studieze din nou Ziarul „New York Times“ do
Extinderea construcţiilor rutiere RANGOON. — Corespondentul din în discuţie a problemelor de pe intr-adevăr, fără aminare. Dar, poziţia sa şi să încerce să se astăzi, sub semnătura lui Tho-
Rangoon al agenţiei Reuter relatează ordinea sa de zi, iar Comitetul temîndu-se că a spus probabil găsească, măcar în unele cazuri, man Hamilton, împărtăşeşte
In ultimii doi ani, în Uniunea în U.R.S.S. urmează să se con că, potrivit ştirilor sosite în capitala Politic Special începe examina prea mult şi s-a arătat prea alături de statele noi în proble „Dificultăţile delegaţiei ameri
Sovietică au fost construiţi 1.000 struiască peste 70.000 km. de Birmaniei, aproximativ 600 de soldaţi rea problemelor de pe ordinea optimist, Adlai Stevenson, într-o ma colonială, dacă nu vrea să-şi cane în încercările sale de a
km, de şosele magistrale. In ciankaişişti s-au infiltrat din nou pc de zi începind cu raportul Co cuvîntare pe care a rostit-o la piardă chiar şi puţinii prie amina o hotărîre la actuala se
cursul septenalului vor fi con drumuri practicabile pentru au teritoriul birman din tabăra lor insta mitetului asupra radiaţiilor ato un prînz al Asociaţiei presei in- teni de azi“. siune asupra reprezentării Chi
tomobile. lată în Tailanda. teramericane, a repetat formula nei“. Citind surse informate,
struiţi 9.000 km. de şosele ma mice. inacceptabilă a S.U.A., care pre Relatând despre ecoul stîrnit ziarul anunţă că S.U.A. se văd
Extinderea reţelei de drumuri DJAKARTA. — Organizaţiile stu Duminică şi luni, presa ame vede cinci secretari adjuncţi, de hotărirea Adunării Generale incapabile să găsească o dele
gistrale, cu îmbrăcăminte ruti va permite ca pînă în 1965 tra denţeşti din Djakarta au dat recent ceea ce ar însemna din nou o în rîndul populaţiei de culoare gaţie care să dorească să pro
ficul de mărfuri prin transpor publicităţii o declaraţie comună în ricană a continuat să acorde poziţie privilegiată occidentului, din Africa de Sud, unde demon pună o rezoluţie pentru stabili
eră durabilă şi cu un număr tul auto să crească de aproxi care condamnă Statele Unite pentru atenţia principală analizării unor care ar avea un secretar adjunct stranţii din Johannesburg au rea unui comitet de studiere a
minim de intersecţii. mativ două ori, iar de călători insultele aduse reprezentanţilor In probleme dezbătute în săptămî- din partea S.U.A. şi un altul salutat rezoluţia Organizaţiei acestei probleme“. Este vorba dc
— de peste 3 ori. (Agerpres). doneziei, în diferite ocazii. na trecută în şedinţele plenare din partea Europei occidentale, Naţiunilor Unite şi au ars por manevra planificată pentru acest
In total, în această perioadă sau în discuţiile dintre delegaţi. excluzînd, aşa cum a propus tretul ministrului de Externe al an de delegaţia S.U.A. care în
Un nou lot de Conferinţa de presă ţinută de Uniunea Sovietică, şi un secre Africii de Sud, ziarele fac to t cearcă pe această cale o nouă
automobile de mic V. A. Zorin a luat practic posi tar adjunct din partea Europei odată legătură intre aceste aminare a rezolvării problemei
litraj „Zaporojeţ" bilitatea ziarelor americane de răsăritene. fapte şi evenimentele de dumi reprezentării Chinei. „Această
pe conveierul prin a mai specula asupra mersului nică de la Abadan din Nigeria, tradiţie a comitetului de stu
cipal din atelierul discuţiilor sovieto-americane eu Făcînd un tur de orizont al unde în mari manifestaţii stu diu — scrie de altfel şi „New
de montare al uzi dezbaterilor din ultimul timp, denţeşti s-a cerut expulzarea York Times“ — a fost adoptaiă
nei de automobile privire Ia secretarul general. de la Organizaţia Naţiunilor aşa-zisului corp al păcii ame ca un substitut faţă de proce
„Komunar". Chiar şi din relatările trunchia Unite, ziarele americane se rican, caracterizat ca „un pa dura precedentă care conta în
te ale unor ziare new-york -eze, opresc din nou, cu multă aten ravan al neoeolonialismului“. La amînarea pur şl simplu a exa
reiese destul de clar că acum ţie, asupra votului de condam mitingul despre care este vorba, minării reprezentării Chinei. Si
numai delegaţiei S.U.A. îi in nare de către Adunarea Gene informează ziarul „New York tuaţia este însă alta, continuă
cumbă sarcina de a determina rală a Africii de Sud, vot pe Times“, preşedintele Uniunii ziarul „New York Times“. Este
progresul discuţiilor şi apropie care „New York Times“ îl nu studenţilor din Nigeria a decla alta acum, cind numărul celor
rea soluţionării problemei. In meşte : „Cel mai neplăcut eve rat fără menajamente că „cor ce votau pentru aminare a scă
tr-o emisiune televizată dumi niment din istoria O.N.U.“, in pul păcii american este desti zut la mai puţin de jum ătate“.
nică, Adlai Stevenson s-a ară tre altele şi pentru faptul că ar nat să desfăşoare propagandă Ziarul scrie în încheierea arti
tat optimist şi a caracterizat si putea ridica aceeaşi problemă americană militaristă şi să spio colului : „Spre durerea S.U.A.
tuaţia ca apropiindu-se de suc pentru „Franţa, Portugalia, Bel neze în legătură cu ce anume nu s-a găsit încă nimeni între
ces. Ziarul „New York Times“ gia sau ori ce alt guvern care facem aici“. Cit de mult îi doa aliaţi care să propună rezoluţia
re pe apărătorii americani ai necesară“. .Aşa cum constata
scrie astăzi că „un purtător de ar stîrni nemulţumirea statelor colonialismului evoluţia situaţiei recent revista „Us News and
cuvînt american a spus că „vor din 'Africa şi urmările ei la World Report“, „ţări care ani
avea loc noi convorbiri între africane“. Criticind declaraţia O.N.U., reiese cu uşurinţă din de-a rindul sprijineau poziţia
delegaţiile S.U.A. şi Uniunii So articolul îndurerat al binecu- americană la O.N.U. abandonea
vietice pentru clarificarea diver cu privire la poziţia S.U.A. care ză acum S.U.A. tocmai în pro
genţelor care mai există“. Dacă blemele cruciale“.
dorinţei Uniunii Sovietice de a „nici nu a ajutat Uniunea Sud-
se ajunge Ia o înţelegere dele
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva
