Page 58 - 1961-10
P. 58

rr«n 9                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                             Nr. 212 0

    „Pentru nîinea de cea ma» bună calitate'                                                                          i %.i-

l a nivelul cerinţelor

         consumatorilor                                                                                                                                   Simpozion                             Pesfe 17.000                                 zenta expunerea „Cultura co­
                                                                                                                                                                                                                                             munismului — o treaptă supe­

  'Aii trecut aproape trei luni de   acum noi sortimente de produ­                                                                                          Zilele trecute, la Institutul de             specfafori                          rioară în dezvoltarea culturală
zile de cind reprezentanţii re­      se. Rezultatele sint bune. Faţă                                                                                      mine „Gheorghe Gheorghiu-                                                          a omenirii“.
giunii Hunedoara s-au întors                                                                                                                              Dej“ din Petroşani a avut loc           Festivalul filmului sovietic s-a
                                     de cele 5-6 sortimente cit se                                                                                        un simpozion pe t.ema „U.R.S.S.       bucurat la Deva ele un marc                    După expunere, scriitorul
de ia concursul pe tară „Pen­        produceau pînă nu de mult                                                                                                                                  succes. Aprecierile publicului               bucureştean se va întreţine cil
tru punea de cea mai bună ca­        acum se produc la Petroşani 13                                                                                       construieşte viitorul luminos al      faţă de arta cinematografică                 cititorii.
litate“, organizat din iniţiativa                                                                                                                                                               sovietică, artă ce are la bază
C C. ai P.M.R. De atunci s-au        sortimente, la Deva 19 sorti                                                                                         omenirii — comunismul“.                                                                                    N. 1ZDRÂILA
obţinut şi in regiunea noastră       mente iar la Hunedoara 16 sor­                                                                                         In faţa celor aproximativ 600       principiile realismului socialist.
succese importante pe linia îm­      timente. Vreau să evidenţiez de                                                                                                                                                                                                         corespondent
bunătăţirii calităţii plinii, Pen­   asemenea faptul că sistemui îmbu­                                                                                    de oameni ai muncii partici­
                                                                                                                                                                                                                                             JOecada cărji i SOViôÜCÔ
                                     nătăţit de salarizare a avut un e-

tru a afla amănunte în aceas­ fect pozitiv, lucrătorii din panifi­                                                                                        panţi la simpozion, cadre di­         s-au făcut reviarcate şi prin                  Consiliul regional A.R.L.U.S.,
tă privinţă am stat de vorbă,                                                                                                                             dactice de la institut au vor­        participarea masivă la specta­               in colaborare cu C.L.D.C., a or­
zilele trecute, cu tov. Cornel       caţie străduindu-se să producă                                                                                       bit despre minunatele realizări       colele cinematografice. 'Astfel,             ganizat în întreaga regiune, in­
Fieşeru. directorul Trustului                                                                                                                             ale oamenilor sovietici, despre       in cele 7 zile ale festivalului,             tre 16 octombrie — 7 noiem-,
regional de panificaţie care         piine de calitate superioară. La                                                                                     măreţul proiect de program al         la cinematograful „Filimon Sir-              brie, „Decada cărţii sovietice
ne-a răspuns la cîteva între­        toate unităţile se desfăşoară o                                                                                      P.C.U.S. de construire a comu­        bu“, au vizionat noile capodo-               In cadrul acestei decade au loc
bări. Redăm mai jos conţinuta!       întrecere susţinută, cu obiecti­                                                                                     nismului.                             pere ale cineaştilor sovietici               diferite manifestări închinate
lor şi răspunsurile tov. director.   ve precise.                                                                                                                                                peste 17.000 de spectatori.
                                                                                                                                                                   C o n fe rin fă                                                           popularizării literaturii beletris­
   ÎNTREBARE: Care sînt suc­            Au existat şi unele greutăţi                                                                                                                                               AL. MAR1NESCU             tice, ştiinţifice si politice sovie­
cesele lucrătorilor din panifica­                                                                                                                            Azi 19 octombrie, la clubul
                                     in ce priveşte desfacerea plinii,                                                                                    minier din Lonea şi la clubul                                        corespondent  tice.
ţie obţinute după concurs.           mai ales la Hunedoara. O parte                                                                                       „biuerurgistul“ din Hunedoara                                                        Cu acest prilej la librăria
                                     din aceste greutăţi au fost re                                                                                       va fi expusă conferinţa intitu­        In fîln ire cu c iliio rii
                                                                                                                                                          lată „Lumea socialistă — stra ­                                                    „Alex. Sahia“ din Deva, s-a
                                     zolvate, La Hunedoara a fost                                                                                         jă fermă a păcii“. Cu acest p ri­       Oamenii muncii din oraşul re­              organizat o bogată expoziţie de
                                                                                                                                                          lej, participanţilor li se va vor­    gional Hunedoara vor avea pri­
RĂSPUNS: Trebuie să recu­ deschis de curind un centru mo                                                                                                  bi despre eforturile depuse de        lejul să se intîlnească în cadrul            cărţi, cuprinzind volume ca .,Ne­
                                                                                                                                                          U.R.S.S. şi celelalte ţări socia­     manifestărilor culturale organi­             poţii nepoţilor noştri“ de Sofro-
noaştem că pentru lucrătorii dern de desfacere a pîinii care                                                                                              liste pentru asigurarea unei          zate de A.R.L.U.S., cu scriito­              nov. ..Ţara norilor purpurii“ de
din panificaţie, concursul ţinut satisface exigenţele consumato­                                                                                          păci trainice în lume.                rul Dumitru Almaş. In sala bi­               Strugaţki, „Bazele educaţiei co­
                                                                                                                                                                                                bliotecii orăşeneşti din localita­           muniste“, .,Zborul in Cosmos“
la Bucureşti a însemnat un bun rilor.                                                                                                                                                           te, tov. Dumitru Almaş va pre-
                                          ÎNTREBARE : Ce v-aţi propus                                                                                                                                                                        de I. A. Gagarin şi altele.
prilej de Îmbunătăţire a acti
vităţii productive. In urma con­ să realizaţi în viitor ?.
cursului şi activitatea din sec­ RĂSPUNS : Este adevărat că
                                                        mai avem încă
toarele de pani­
                                          ¦¦¦¦¦. ¦ de luptat pen­
ficaţie din re- ¦¦¦¦ ------
                                                        tru continua Îm­
giunea noastră       Interviu cu tov.                   bunătăţire a ca­
s-a îmbunătă­
                                                        lităţii pîinii. Pe
ţit mult. La Hu-     CORNEL FLEŞERU
                                                        bună dreptate
nedoara, Deva,     directorul  Trustului  regional  de  exigenţele con­          VEDERE DIN CENTRUL ORAŞULUI BRASOV.
lAlbalulia, Pe-                               ,                                                               (Foto AGERPRES - Sandu ;azăr).
troşani şi în alte panificaţie Hunedoara sumatorilor sînt

părţi, pîinea es-    --------- -          — ...... ’din ce în ce mai

te mai bună iar                                         mari. Ca să                                                                                                                                                                                  LIBRARII

oamenii muncii apreciază aşa         putem satisface aceste exigen­                                                   Cu sprijinul comitetelor de cetăţeni                                                                                       t—1/—1r

cum se cuvine acest lucru. De­       ţe am prevăzut luarea unor noi

sigur că pentru a ajunge aici        măsuri. Astfel la Zlatna, unde                  de Biăde|cSe                                                                                                                                                   1. S. TURGHENIEV: Opere 1
                                     pîinea nu este aşa cum o do­
conducerea trustului de p an i­      resc consumatorii, vom con­                   Recent, cei 26 de utemişti           Comitetele executive ale sfa­              LEONTIN DRAIA                  In întregul raion au fost con-             L — voi. X. In romîneşte de: ^
                                     strui în trimestrul IV al aces­             din organizaţia U.T.M. a Sfa­        turilor populare comunale, de­                                            struite de la începutul anului
ficaţie, întregul colectiv, a luat   tui an două cuptoare, iar la De­            tului popular raional Haţeg, în­     putaţii, întreaga masă de oa­          preşedintele Comitetului executiv  şi pînă în prezent 10 poduri şi              [ Poeme şi poezii — Alihdil Gal- -]
                                     va se va face reparaţia capita­             truniţi in adunare generală, au      meni ai muncii din raionul nos­                                           podeţe iar altele 4 se află în
o serie de măsuri eficiente.         lă la instalaţia de foc a cup­              dezbătut darea de seamă şi au        tru, au hotărît în adunările           al Sfatului popular raional Haţeg  construcţie. Pe lingă acestea,               (. mîcu, Poeme în proză, Amin- }
                                                                                 ales noul birou al organizaţiei      populare realizarea de noi obi­                                           s-au făcut îndiguiri în satul
.După ce am prelucrat scrisoa­                                                                                        ective social-culturale. Astfel,    fost date în folosinţă cămine         Berthelot şi oraşul Haţeg pe o               C tiri din literatură şi viaţă, Amin- j
                                                                                                                      pentru anul acesta, au fost vo­     culturale in satele Criva, Poieni,    lungime de 150 m.l., s-a termi­
rea C.C. al P.M.R. adresată tu ­                                                                                      tate spre a se executa 96 lu­       Negoi şi în altele. Cel mai fru­      nat electrificarea satului Bă-                   tiri şi necrologuri. Articole cri- ^
                                                                                                                      crări noi şi continuări de lu­      mos cămin cultural dat în fo          răşti etc. Din cele 96 de con­
turor lucrătorilor din panifica­                                                                                      crări începute în anii prece­       iosinţă este în satul Valea Lu­       strucţii nou votate şi restante,                 tice, recenzii, prefeţe — Ştefana }
                                                                                                                      denţi.                              pului. Şi aceasta, datorită mun­      au fost terminate 69, un număr
ţie şi morărit, am căutat să in­     toarelor. In anul viitor vor fi de bază U.T.M.                                                                       cii desfăşurate de către comi­        de 17 sînt în curs de executare,                 Velisar Teodoreanu şi lsabella "]
                                                                                                                        In raionul nostru, la lucrările   tetul de cetăţeni în fruntea că­      iar 10 neîncepute, dar pentru
troducem în procesul de fa b ri­     construite fabrici de piine la Si-            A rezultat din darea de sea­       prevăzute a fi executate prin       ruia s-a aflat tov. Petru Vlaicu.     care s-au procurat materialele                   Dumbravă.                              1
                                     meria şi Orăştie iar în viitorii            mă că, îndrumaţi îndeaproape         contribuţie voluntară, activează                                          necesare.
caţie noile procedee aplicate ia     ani se vor construi alte fabrici            de organizaţia de partid, ute-       63 comitete de cetăţeni, care         Tot in acest an au fost date                                                         I. DOMBROVSKI : Maimuja ^
                                     de piine Ia Alba Tulia, Zlatna,             miştii au muncit cu entuziasm        cuprind 427 oameni. Mai acti­       în folosinţă două dispensare
concurs. Atit ia Hunedoara cit       Sebeş şi Haţeg. Tot in anul                                                      vează de asemenea 16 comite­        medicale la Boşcrcd şi Sîntămă-                                                         vine să-şi ia craniul — roman, -ţ
                                     1962. vor fi procurate utilaje              la înfrumuseţarea şi renovarea       te de cetăţeni la lucrările de      ria Orlea. Comitetul de cetăţeni
şi în celelalte unităţi se lucrea­   de panificaţie în valoare de                                                     electrificare, precum şi 404 co­    din Sîntămăria Orlea (pre­                                                         t Traducere din limba rusă de ‘j
                                     860.000 lei precum şi ustensilele           sediului sfatului popular raio­      mitete de cetăţeni pe circum­       şedinte Ioan Vasiu), împreună
ză acum după procedeul trifa­                                                    nal, aducînd astfel o economie       scripţii electorale. In fruntea     cu cetăţenii, a realizat economii                                                  ^ Irina Vlad şi Elena Munteanu. 1
                                                                                                                      comitetelor de cetăţeni se află     în valoare de peste 30.000 lei.
zic, adică prospătură, maia şi                                                                                        deputaţi, oameni cu multă tra ­     Vreau să scot în evidenţă de                                                           ERDOS LASZLO: Sisif — 3
                                                                                                                      gere de inimă, dornici să reali­    asemenea activitatea comitete­
aluat, procedeu cr.:e dă rezul­                                                                                       zeze cit mai mult. In urma          lor de cetăţeni la construirea                                                         nuvele. In romîneşte  de  Vasile       -1j
                                                                                                                      muncii desfăşurate de către co­     de poduri şi podeţe. Una din cele                                                      Micu. Guvînt înainte  de  Kömix-
tate foarte bune. Acum pîinea                                                                                                                             mai grele lucrări de acest gen
                                                                                                                                                          ă fost construirea podului de         Activitatea comitetelor de ce I t- ves Géza. („Meridiane“).                             ^
are o porozitate mărită, este        necesare laboratoarelor. Uni ¦ de peste 8.000 lei.
                                     tăţile de panificaţie vor fi în ­ La secţia drumuri a sfatului                                                                                             tăţeni, rezultatele muncii lor, de- j1 - N. BALGES6U: Scrieri ale- 3
mai gustoasă. In vederea obţi­                                                                                                                                                                  pind în mare măsură de felul I se. Prefaţă şi note de Paul Gor- 3

nerii unei pîini de cea mai bună     zestrate de asemenea cu 7 au­ popular raional, lucrează numai                                                                                              cum comitetele executive ale                     nea. („Biblioteca şcolarului")
                                                                                                                                                                                                sfaturilor populare comunale le
calitate, au fost înfiinţate co­     todube necesare transportului               utemişti. Planul fizic al secţiei                                                                                                                               nr. 18.                             -j
                                     pijniî.                                     a fost realizat în acest an in
misii de urmărire a calităţii la                                                 proporţie de 114 la sută, obţi-                                                                                îndrumă şi Ie sprijină. Dacă în                  DEMOSTENE BOTEZ, 10NE1. 1
                                        In curind, la toate unităţile de         nindu-se şi o economie de 17.800
toate unităţile, şi una centrală     panificaţie din regiunea noas­              lei.                                                                                                           comunele Berthelot, Bretea                       P O P : Hoinăreli prin natură. 3
                                     tră vor fi deschise cursuri de               ..Acestea .sînt cîteva.,,rezultate
pe trust. Aceste comisii au da­      calificare unde vor lua parte                                                                                                                              Strei şi Riu de Mori, nu se poa.                 Coperta şi ilustraţii de Coca 3
                                     m ajoritatea lucrătorilor din a-
toria să facă un control sever,                                                                                                                                                                 te vorbi de activitatea comitete­                Greţoiu.

'âă'tfel ca din unităţile de pani­                                                                                                                                                              lor de cetăţeni, o .mare parte                   EM. GIRLEAN13: Din lumea )

ficaţie să nu mai plece pîine de                                                                                                                                                                din vină o poartă şi sfaturile                   celor care nu cuvîntă. Ilustra- 3,

slabă calitate. Serviciile de pro ­  cest domeniu.                               valoroase, ce fac cinste orga­       mitetele de cetăţeni, s-a reuşii    peste Strei, în satul Balomir.        populare respective care au lă­ [                ţii de Ana Biţan.                   1
ducţie şi dispeceri au fost înca­      Toate aceste măsuri ca şi al­             nizaţiei U.T.M.                      ca o bună parte din obiectivele     Pină în prezent, cetăţenii din        sat totul să meargă de la sine.                                                      1
drate cu ingineri şi tehnicieni                                                                                       propuse să fie deja relizate. Ast­  Balcmir au prestat peste 3.000                                                          N. GHERNET, G.       IAGFELD :
pricepuţi precum şi cu munci         tele, puse în aplicare, vor con­              Lucrările adunării generale au     fel, în acest an au fost date în    ore de muncă patriotică. Lu­          Iată de ce se impune cu atit                     Katia şi crocodilul.     Traducere
tori brutari cu o înaltă califica­   tribui la realizarea unei pîini şi          scos însă in evidenţă şi faptul      folosinţă 6 şcoli de 4 ani fru­     crarea se apropie de sfîrşit. Co­     mai mult ca sfaturile populare
re, Cu sprijinul lor, producem       mai bune, aşa cum o doresc                  că unele adunări generale au         moase şi încăpătoare. De re-        mitetul de cetăţeni în fruntea                                                         din limba rusă de Margareta ¦)
                                     consumatorii.                               fost nejustificat amînate, iar                                           căruia se află deputatul Viorei       comunale să îndrume în per­
                                                                                 altele au fost slab pregătite.       marcat este faptul că şcoala din                                                                                           Sipoş. Ilustraţii de Sergiu Geor- j
                                                                                                                      satul Bucium a fost începută in     Danciu, munceşte cu entuziasm
                                                                                   Angajamentul noului organ          apest an şi a fost dată în folo­    pentru ca şi această lucrare să       manenţă comitetele de cetă­                      gescu.                              1
                                                                                                                                                          fie terminată cit mai repede.
                                                                                                                      sinţă odată cu deschiderea                                                ţeni, să le ajute în activitatea                 VIORICA IIUBER: Corabia 1

                                                                                                                                                                                                lor, astfel ca rezultatele să fie                de pe cîmpie. Ilustraţii de Mag- ^

                                                                                                                                                                                                şi mai bune.                                 If  da Ardeleanu.                       ^

Nu      v r e a s»e fu l s e r v ic iu l u i a d m i n i s t r a t i v î         ales este de a munci pe viitor       noului an şcolar. Comitetul de
                                                                                 cu şi mai mult simţ de răspun­       cetăţeni de aici, în fruntea că­

   Biroul organizaţiei de bază       una singură: Ştefan Gănţoiu,                dere, în scopul obţinerii de re­     ruia s-a aflat deputatul Gheor­     Tehnica nouă—factor hotărâtor în sporirea
P.M.R., împreună cu comitetul        şeful serviciului administrativ,            zultate tot mai frumoase.            ghe Raţ, a muncit cu un deose.           producţiei şi productivităţii muncii
                                     nu doreşte să apară la gazeta de
de instituţie de la Spitalul de      perete articole şi caricaturi în              In hotărîrea adoptată de adu­      bit entuziasm. A muncit cu re­                (Ormare din pag. l-a)       lificări? cadrelor, au 'dus la spo­          lectivului nostru stau sarcini
                                     care să se vorbească şi despre              narea generală se prevăd o se­                                                                                 rirea volumului producţiei, la
neuropsihiatrie-copii din Pîcli-     metodele sale birocratice, folo­            rie de măsuri care vor contribui     zultate bune şi învăţătoarea Ele­   niversală şi verticală, a maşinii     creşterea productivităţii mun­               mari. Ducerea lor Ia îndeplini­
şa, raionul Haţeg, au hotărît,       site în administraţia spitalului.           la îmbunătăţirea muncii de                                               universale de ascuţit scule, a                                                     re este condiţionată in mare
                                                                                 U.T.M. în cadrul Sfatului popu­      na Codiţă care a depus mult in­     maşinilor de rectificat plan, de      cii.
incă în luna aprilie a,c., să con­                   1. SERDENCIUC               lar raional Haţeg.                   teres în terminarea grabnică a      prelucrat roţi dinţate, de recti­       Luînd ca bază anul 1959, con­              măsură de introducerea în con­
fecţioneze o gazetă de perete.                                                                                        şcolii. La efectuarea acestei Iu    ficat exterior şi maşinii de cu­                                                   tinuare a tehnicii noi. In acest
                                           secretar al biroului organizaţiei de                           S. BARBU    crări au participat peste 1.300     sut automată, s-au desfăşurat         statăm că în acest an produc­                sens au şi fost luate şi se vor
   Şeful serviciului administra­           bază P.M.R. de la Spitaiul de                                              cetăţeni, care au prestat aproa­    în bune condiţiuni.                   ţia globală a crescut cu 42 la               lua noi şi noi măsuri. Vcm
                                                                                  , corespondenţi ,                   pe 8.000 ore muncă patriotică,                                            sută, iar productivitatea mun­               monta noi utilaje, vom amena­
tiv din spital s-a angajat să                   neuropsihiatrie din Pîciişa.                                          realizînd economii de peste           Trebuie neapărat să subliniez       cii pe cap de muncitor cu 36 la              ja sectoarele de muncă, vom
                                                                                                                                                          faptul că la introducerea tehni­      sută. Eficacitatea economică a               desfăşura o vastă activitate
termine lucrarea pînă în luna                                                                                         18.000 iei. Tot în acest an au      cii noi a contribuit în mare m ă­                                                  pentru ridicarea calificării oa­
mai. Lucrarea a început dar în ­                                                                                                                          sură volumul sporit de investi­       procedeelor noi de muncă s-a                 menilor.
cepută a rămas şi acum.                                                                                                                                   ţii acordat uzinelor noastre. Am      reflectat favorabil şi în preţul
                                                                                                                                                                                                                                               Mergînd pe această linie, co­
   Explicaţia tărăgănelii este                                                                                                                                                                  de cost al principalelor noas­               lectivul de muncă al U.M. Cu-
                                                                                                                                                                                                tre produse — maşina de cusut
                   Două milioane Iei venit bănesc
                                                                                                                                                          primit în dotare maşini auto ¦ şi freza universală. Astfel, pre­ gir este hotărît să lupte pentru
                                                                                                                                                                                                ţul de cost al maşinii de cusut              a înfăptui cu succes sarcinile
  Cu răbdarea omului care            podăria colectivă, teiuşenii au             animale. Ei deţin acum 163           o sută vite mari fiecare, un        mate de prelucrat metale,                                                          stabilite de cel de-al Ill-lea
vrea să analizeze temeinic un        devenit însă mai pretenţioşi,               capete bovine (din care 58           saivan pentru 1.000 oi, o în-       strunguri şi freze cu program.        a scăzut in primele 8 luni ale               Congres al partidului, pentru a
lucru, Victoria Hruşcă, inginera     şi-au dat seama că nu este su­              vaci de lapte, 59 juninci. şi        grăşătorie pentru 100 porci, o                                            anului curent cu 31 la sută fa­              asigura economiei naţionale,
gospodăriei colective din Teiuş,     ficient să aibă numai cereale,              viţele), 911 oi, 160 capete por­     maternitate pentru 24 scroa­        Toate acestea, împreună cu a-         ţă de 1959, iar al maşinii de f r e ­        populaţiei, maşini unelte şi de
întorcea filele registrului in       că mai au nevoie, pe lingă                  cine din care 28 scroafe fătă-       fe, un pătul î.n care pot fi în­    plicarea unor noi procedee teh­       zat cu 29 la sută faţă de anul,
care sînt oglindite veniturile       griu şi porumb de multe alte                toare etc. In plus, au valori­                                           nologice, mecanizarea operaţiu­       1960.                                        cusut de cit mai bună calitate,
                                                                                                                      magazinate 25 vagoane de po­        nilor cu mare volum de mun­                                                        la nivelul tehnicii mondiale.
                                                                                                                                                                                                  Pentru anul viitor, în faţa co­
                                                                                                                                                          că, ridicarea necontenită a ca­

gospodăriei colective. Cerceta produse şi de bani. Dar. pentru ficat în baza contractelor în­ rumb, o casă pentru colecti­                                                                                    VcsSA-
atent fiecare capitol, fiecare aceasta trebuie muncă, chib­ cheiate cu statul 55.000 kg. viştii care deservesc sectorul
cifră. Nota pe un colţ de hir- zuită. trebuie ca gospodăria griu 4.000 kg fasole. 11.000 zootehnic etc. In general, fon­
tie, făcea calcule.                  lor să fie multilateral dezvol­ kg. floarea soarelui, 17.500 kg. dul de bază al gospodăriei co­

„Da. vom realiza cel puţin tată, să aibă                                         legume şi zarza­ lective ..30 Decembrie“ din
                                                                                 vaturi. 20.000 kg. Teiuş va spori anul acesta cu
două milioane lei venit anul create cit mai             T o a t e G. A. C.       cartofi. 3.140 kg. circa 350.000 lei. In felul aces- )
                                                        la nivelul c e lo r      struguri etc. Cit ta, averea obştească a colecti- ^
acesta“ — s a adresat ea celor multe ramuri

care o înconjurau.                   de producţie

   Intr-adevăr, gospodăria co­       aducătoare de           fru n ta şe         p r i v e ş t e pro-                 viştilor va însuma la sfîrşitul
lectivă „30 Decembrie“ din Te­                                                                                        anului cel puţin 1.200.000 lei.
iuş va realiza anul acesta mai       mari venituri. ¦-.—"i—».»¦'                     dusele anima­
mult de două milioane lei ve­                                                                                           Arătam mai sus că în comu­
nituri băneşti.                      La îndemnul comuniştilor, co­ liere, colectiviştii au vîndut                     na Teiuş, vreme îndelungată
                                                                                                                      — înainte de a lua fiinţă gos­
       Mari venituri                 lectiviştii din Teiuş au semă­ pînă in prezent statului peste                    podăria colectivă — oamenii
                                                                                                                      nici nu voiau să audă de cul­
din creşterea anima'elar,            nat şi alte plante. Si astfel, 47.000 litri lapte de vacă,                       tivarea legumelor sau a plan­
                                                                                                                      telor tehnice. In urma rezulta­
cultura sfeclei de zahăr,            acum., pe ogoarele unite ale 30.500 litri lapte de oaie, 1.671                   telor obţinute şi a experienţei
                                                                                                                      dobînăite, suprafeţele cultiva­
       a legumelor...                gospodăriei se cultivă, cu re­ kg. lină, 20.259 kg. carne de                     te cu legume, cresc an de dn.

  Doar griu şi porumb se cul­        zultate care întrec aşteptările, bovine şi porcine în greutate                     Aceste fapte dovedesc că
tiva mai acum 8-10 ani in co­                                                                                         noile relaţii de producţie au
muna Teiuş. Rar puteai întilnt       sfecla de zahăr, floarea-soare- vie etc. Iată izvorul celor peste                schimbat nu numai modul de
vreo grădină in care să fi vă­
zut cultivate roşii, varză ort       lui. legume şi altele.                      două milioane lei venituri bă­       viaţă al colectiviştilor ci şi fe­
alte legume. Aşa moşteniseră
din tată in fiu ţăranii munci­            Numai cultura sfeclei de za­ neşti pe care gospodăria co­                   lul lor de a gindi. a deschis
tori cu gospodării individuale.
aşa procedau cu 8 ani in urmă        hăr va aduce in acest an co­ lectivă le va realiza cinul                         largi perspective de ridicare
şi colectiviştii de astăzi din
Teiuş. Ba erau stăpiniţi de          lectivei peste 750.000 lei. Şi acesta.                                           continuă a nivelului de viaţă

                                     pe de-asupra, colectiviştii vor             Sporeşfe continuu                    al colectiviştilor, arătind ţăra­
                                     mai primi in. mod gratuit —                                                      nilor muncitori că singura cale

                                     aşa cum prevede contractul —                   avuţia obştească
                                     41 vagoane de borhot şi aproa­
                                     pe 5.000 kg. zahăr. Circa                   Dezvoltarea multilaterală a

                                     140.000 lei a adus gospodăriei gospodăriei colective a deter­

                                     colective de la începutul anu­ minat creşterea veniturilor, a.

                                     lui pînă acum şi grădina de făcut să sporească considera­

ideea că alte plante nu vor da legume şi zarzavaturi. Dar nu bil avuţia obştească. Numărul spre belşug şi bunăstare este

rezultate şi că nu vor fi ren­ numai acestea sînt sursele, de construcţiilor zootehnice şi gos­ calea gospodăriei agricole co­                            In vederea asigurării cu legume, zarzavaturi şi fructe pe timp de iarnă, O.A.D.L.F.

tabile.                              venituri. Colectiviştii din Teiuş podăreşti a ajuns la 10 din lective.                                               Petroşani a luat măsuri pentru însilozarea unor canlilăţi sporite. Astfel, vor fi insUozate 100

...De cind s-a înfiinţat gos- au dezvoltat mult fermele de care două grajduri pentru cite                                            V. P1ŢAN             tone cartofi, 120 tone ceapă,15 tone diverse legume, 15 tone varză, 160 tone fructe şi altele.
                                                                                                                                                                 IN FOTO: Un nou transport de cartofi sînt aduşi in siloz.
                                                                            VAAX\A                                    W - './VI/ UW - 'xA V vA'V
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63