Page 58 - 1961-10
P. 58
rr«n 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 212 0
„Pentru nîinea de cea ma» bună calitate' i %.i-
l a nivelul cerinţelor
consumatorilor Simpozion Pesfe 17.000 zenta expunerea „Cultura co
munismului — o treaptă supe
'Aii trecut aproape trei luni de acum noi sortimente de produ Zilele trecute, la Institutul de specfafori rioară în dezvoltarea culturală
zile de cind reprezentanţii re se. Rezultatele sint bune. Faţă mine „Gheorghe Gheorghiu- a omenirii“.
giunii Hunedoara s-au întors Dej“ din Petroşani a avut loc Festivalul filmului sovietic s-a
de cele 5-6 sortimente cit se un simpozion pe t.ema „U.R.S.S. bucurat la Deva ele un marc După expunere, scriitorul
de ia concursul pe tară „Pen produceau pînă nu de mult succes. Aprecierile publicului bucureştean se va întreţine cil
tru punea de cea mai bună ca acum se produc la Petroşani 13 construieşte viitorul luminos al faţă de arta cinematografică cititorii.
litate“, organizat din iniţiativa sovietică, artă ce are la bază
C C. ai P.M.R. De atunci s-au sortimente, la Deva 19 sorti omenirii — comunismul“. N. 1ZDRÂILA
obţinut şi in regiunea noastră mente iar la Hunedoara 16 sor In faţa celor aproximativ 600 principiile realismului socialist.
succese importante pe linia îm timente. Vreau să evidenţiez de corespondent
bunătăţirii calităţii plinii, Pen asemenea faptul că sistemui îmbu de oameni ai muncii partici
JOecada cărji i SOViôÜCÔ
nătăţit de salarizare a avut un e-
tru a afla amănunte în aceas fect pozitiv, lucrătorii din panifi panţi la simpozion, cadre di s-au făcut reviarcate şi prin Consiliul regional A.R.L.U.S.,
tă privinţă am stat de vorbă, dactice de la institut au vor participarea masivă la specta in colaborare cu C.L.D.C., a or
zilele trecute, cu tov. Cornel caţie străduindu-se să producă bit despre minunatele realizări colele cinematografice. 'Astfel, ganizat în întreaga regiune, in
Fieşeru. directorul Trustului ale oamenilor sovietici, despre in cele 7 zile ale festivalului, tre 16 octombrie — 7 noiem-,
regional de panificaţie care piine de calitate superioară. La măreţul proiect de program al la cinematograful „Filimon Sir- brie, „Decada cărţii sovietice
ne-a răspuns la cîteva între toate unităţile se desfăşoară o P.C.U.S. de construire a comu bu“, au vizionat noile capodo- In cadrul acestei decade au loc
bări. Redăm mai jos conţinuta! întrecere susţinută, cu obiecti nismului. pere ale cineaştilor sovietici diferite manifestări închinate
lor şi răspunsurile tov. director. ve precise. peste 17.000 de spectatori.
C o n fe rin fă popularizării literaturii beletris
ÎNTREBARE: Care sînt suc Au existat şi unele greutăţi AL. MAR1NESCU tice, ştiinţifice si politice sovie
cesele lucrătorilor din panifica Azi 19 octombrie, la clubul
in ce priveşte desfacerea plinii, minier din Lonea şi la clubul corespondent tice.
ţie obţinute după concurs. mai ales la Hunedoara. O parte „biuerurgistul“ din Hunedoara Cu acest prilej la librăria
din aceste greutăţi au fost re va fi expusă conferinţa intitu In fîln ire cu c iliio rii
lată „Lumea socialistă — stra „Alex. Sahia“ din Deva, s-a
zolvate, La Hunedoara a fost jă fermă a păcii“. Cu acest p ri Oamenii muncii din oraşul re organizat o bogată expoziţie de
lej, participanţilor li se va vor gional Hunedoara vor avea pri
RĂSPUNS: Trebuie să recu deschis de curind un centru mo bi despre eforturile depuse de lejul să se intîlnească în cadrul cărţi, cuprinzind volume ca .,Ne
U.R.S.S. şi celelalte ţări socia manifestărilor culturale organi poţii nepoţilor noştri“ de Sofro-
noaştem că pentru lucrătorii dern de desfacere a pîinii care liste pentru asigurarea unei zate de A.R.L.U.S., cu scriito nov. ..Ţara norilor purpurii“ de
din panificaţie, concursul ţinut satisface exigenţele consumato păci trainice în lume. rul Dumitru Almaş. In sala bi Strugaţki, „Bazele educaţiei co
bliotecii orăşeneşti din localita muniste“, .,Zborul in Cosmos“
la Bucureşti a însemnat un bun rilor. te, tov. Dumitru Almaş va pre-
ÎNTREBARE : Ce v-aţi propus de I. A. Gagarin şi altele.
prilej de Îmbunătăţire a acti
vităţii productive. In urma con să realizaţi în viitor ?.
cursului şi activitatea din sec RĂSPUNS : Este adevărat că
mai avem încă
toarele de pani
¦¦¦¦¦. ¦ de luptat pen
ficaţie din re- ¦¦¦¦ ------
tru continua Îm
giunea noastră Interviu cu tov. bunătăţire a ca
s-a îmbunătă
lităţii pîinii. Pe
ţit mult. La Hu- CORNEL FLEŞERU
bună dreptate
nedoara, Deva, directorul Trustului regional de exigenţele con VEDERE DIN CENTRUL ORAŞULUI BRASOV.
lAlbalulia, Pe- , (Foto AGERPRES - Sandu ;azăr).
troşani şi în alte panificaţie Hunedoara sumatorilor sînt
părţi, pîinea es- --------- - — ...... ’din ce în ce mai
te mai bună iar mari. Ca să LIBRARII
oamenii muncii apreciază aşa putem satisface aceste exigen Cu sprijinul comitetelor de cetăţeni t—1/—1r
cum se cuvine acest lucru. De ţe am prevăzut luarea unor noi
sigur că pentru a ajunge aici măsuri. Astfel la Zlatna, unde de Biăde|cSe 1. S. TURGHENIEV: Opere 1
pîinea nu este aşa cum o do
conducerea trustului de p an i resc consumatorii, vom con Recent, cei 26 de utemişti Comitetele executive ale sfa LEONTIN DRAIA In întregul raion au fost con- L — voi. X. In romîneşte de: ^
strui în trimestrul IV al aces din organizaţia U.T.M. a Sfa turilor populare comunale, de struite de la începutul anului
ficaţie, întregul colectiv, a luat tui an două cuptoare, iar la De tului popular raional Haţeg, în putaţii, întreaga masă de oa preşedintele Comitetului executiv şi pînă în prezent 10 poduri şi [ Poeme şi poezii — Alihdil Gal- -]
va se va face reparaţia capita truniţi in adunare generală, au meni ai muncii din raionul nos podeţe iar altele 4 se află în
o serie de măsuri eficiente. lă la instalaţia de foc a cup dezbătut darea de seamă şi au tru, au hotărît în adunările al Sfatului popular raional Haţeg construcţie. Pe lingă acestea, (. mîcu, Poeme în proză, Amin- }
ales noul birou al organizaţiei populare realizarea de noi obi s-au făcut îndiguiri în satul
.După ce am prelucrat scrisoa ective social-culturale. Astfel, fost date în folosinţă cămine Berthelot şi oraşul Haţeg pe o C tiri din literatură şi viaţă, Amin- j
pentru anul acesta, au fost vo culturale in satele Criva, Poieni, lungime de 150 m.l., s-a termi
rea C.C. al P.M.R. adresată tu tate spre a se executa 96 lu Negoi şi în altele. Cel mai fru nat electrificarea satului Bă- tiri şi necrologuri. Articole cri- ^
crări noi şi continuări de lu mos cămin cultural dat în fo răşti etc. Din cele 96 de con
turor lucrătorilor din panifica crări începute în anii prece iosinţă este în satul Valea Lu strucţii nou votate şi restante, tice, recenzii, prefeţe — Ştefana }
denţi. pului. Şi aceasta, datorită mun au fost terminate 69, un număr
ţie şi morărit, am căutat să in toarelor. In anul viitor vor fi de bază U.T.M. cii desfăşurate de către comi de 17 sînt în curs de executare, Velisar Teodoreanu şi lsabella "]
In raionul nostru, la lucrările tetul de cetăţeni în fruntea că iar 10 neîncepute, dar pentru
troducem în procesul de fa b ri construite fabrici de piine la Si- A rezultat din darea de sea prevăzute a fi executate prin ruia s-a aflat tov. Petru Vlaicu. care s-au procurat materialele Dumbravă. 1
meria şi Orăştie iar în viitorii mă că, îndrumaţi îndeaproape contribuţie voluntară, activează necesare.
caţie noile procedee aplicate ia ani se vor construi alte fabrici de organizaţia de partid, ute- 63 comitete de cetăţeni, care Tot in acest an au fost date I. DOMBROVSKI : Maimuja ^
de piine Ia Alba Tulia, Zlatna, miştii au muncit cu entuziasm cuprind 427 oameni. Mai acti în folosinţă două dispensare
concurs. Atit ia Hunedoara cit Sebeş şi Haţeg. Tot in anul vează de asemenea 16 comite medicale la Boşcrcd şi Sîntămă- vine să-şi ia craniul — roman, -ţ
1962. vor fi procurate utilaje la înfrumuseţarea şi renovarea te de cetăţeni la lucrările de ria Orlea. Comitetul de cetăţeni
şi în celelalte unităţi se lucrea de panificaţie în valoare de electrificare, precum şi 404 co din Sîntămăria Orlea (pre t Traducere din limba rusă de ‘j
860.000 lei precum şi ustensilele sediului sfatului popular raio mitete de cetăţeni pe circum şedinte Ioan Vasiu), împreună
ză acum după procedeul trifa nal, aducînd astfel o economie scripţii electorale. In fruntea cu cetăţenii, a realizat economii ^ Irina Vlad şi Elena Munteanu. 1
comitetelor de cetăţeni se află în valoare de peste 30.000 lei.
zic, adică prospătură, maia şi deputaţi, oameni cu multă tra Vreau să scot în evidenţă de ERDOS LASZLO: Sisif — 3
gere de inimă, dornici să reali asemenea activitatea comitete
aluat, procedeu cr.:e dă rezul zeze cit mai mult. In urma lor de cetăţeni la construirea nuvele. In romîneşte de Vasile -1j
muncii desfăşurate de către co de poduri şi podeţe. Una din cele Micu. Guvînt înainte de Kömix-
tate foarte bune. Acum pîinea mai grele lucrări de acest gen
ă fost construirea podului de Activitatea comitetelor de ce I t- ves Géza. („Meridiane“). ^
are o porozitate mărită, este necesare laboratoarelor. Uni ¦ de peste 8.000 lei.
tăţile de panificaţie vor fi în La secţia drumuri a sfatului tăţeni, rezultatele muncii lor, de- j1 - N. BALGES6U: Scrieri ale- 3
mai gustoasă. In vederea obţi pind în mare măsură de felul I se. Prefaţă şi note de Paul Gor- 3
nerii unei pîini de cea mai bună zestrate de asemenea cu 7 au popular raional, lucrează numai cum comitetele executive ale nea. („Biblioteca şcolarului")
sfaturilor populare comunale le
calitate, au fost înfiinţate co todube necesare transportului utemişti. Planul fizic al secţiei nr. 18. -j
pijniî. a fost realizat în acest an in
misii de urmărire a calităţii la proporţie de 114 la sută, obţi- îndrumă şi Ie sprijină. Dacă în DEMOSTENE BOTEZ, 10NE1. 1
In curind, la toate unităţile de nindu-se şi o economie de 17.800
toate unităţile, şi una centrală panificaţie din regiunea noas lei. comunele Berthelot, Bretea P O P : Hoinăreli prin natură. 3
tră vor fi deschise cursuri de ..Acestea .sînt cîteva.,,rezultate
pe trust. Aceste comisii au da calificare unde vor lua parte Strei şi Riu de Mori, nu se poa. Coperta şi ilustraţii de Coca 3
m ajoritatea lucrătorilor din a-
toria să facă un control sever, te vorbi de activitatea comitete Greţoiu.
'âă'tfel ca din unităţile de pani lor de cetăţeni, o .mare parte EM. GIRLEAN13: Din lumea )
ficaţie să nu mai plece pîine de din vină o poartă şi sfaturile celor care nu cuvîntă. Ilustra- 3,
slabă calitate. Serviciile de pro cest domeniu. valoroase, ce fac cinste orga mitetele de cetăţeni, s-a reuşii peste Strei, în satul Balomir. populare respective care au lă [ ţii de Ana Biţan. 1
ducţie şi dispeceri au fost înca Toate aceste măsuri ca şi al nizaţiei U.T.M. ca o bună parte din obiectivele Pină în prezent, cetăţenii din sat totul să meargă de la sine. 1
drate cu ingineri şi tehnicieni propuse să fie deja relizate. Ast Balcmir au prestat peste 3.000 N. GHERNET, G. IAGFELD :
pricepuţi precum şi cu munci tele, puse în aplicare, vor con Lucrările adunării generale au fel, în acest an au fost date în ore de muncă patriotică. Lu Iată de ce se impune cu atit Katia şi crocodilul. Traducere
tori brutari cu o înaltă califica tribui la realizarea unei pîini şi scos însă in evidenţă şi faptul folosinţă 6 şcoli de 4 ani fru crarea se apropie de sfîrşit. Co mai mult ca sfaturile populare
re, Cu sprijinul lor, producem mai bune, aşa cum o doresc că unele adunări generale au moase şi încăpătoare. De re- mitetul de cetăţeni în fruntea din limba rusă de Margareta ¦)
consumatorii. fost nejustificat amînate, iar căruia se află deputatul Viorei comunale să îndrume în per
altele au fost slab pregătite. marcat este faptul că şcoala din Sipoş. Ilustraţii de Sergiu Geor- j
satul Bucium a fost începută in Danciu, munceşte cu entuziasm
Angajamentul noului organ apest an şi a fost dată în folo pentru ca şi această lucrare să manenţă comitetele de cetă gescu. 1
fie terminată cit mai repede.
sinţă odată cu deschiderea ţeni, să le ajute în activitatea VIORICA IIUBER: Corabia 1
lor, astfel ca rezultatele să fie de pe cîmpie. Ilustraţii de Mag- ^
şi mai bune. If da Ardeleanu. ^
Nu v r e a s»e fu l s e r v ic iu l u i a d m i n i s t r a t i v î ales este de a munci pe viitor noului an şcolar. Comitetul de
cu şi mai mult simţ de răspun cetăţeni de aici, în fruntea că
Biroul organizaţiei de bază una singură: Ştefan Gănţoiu, dere, în scopul obţinerii de re ruia s-a aflat deputatul Gheor Tehnica nouă—factor hotărâtor în sporirea
P.M.R., împreună cu comitetul şeful serviciului administrativ, zultate tot mai frumoase. ghe Raţ, a muncit cu un deose. producţiei şi productivităţii muncii
nu doreşte să apară la gazeta de
de instituţie de la Spitalul de perete articole şi caricaturi în In hotărîrea adoptată de adu bit entuziasm. A muncit cu re (Ormare din pag. l-a) lificări? cadrelor, au 'dus la spo lectivului nostru stau sarcini
care să se vorbească şi despre narea generală se prevăd o se rirea volumului producţiei, la
neuropsihiatrie-copii din Pîcli- metodele sale birocratice, folo rie de măsuri care vor contribui zultate bune şi învăţătoarea Ele niversală şi verticală, a maşinii creşterea productivităţii mun mari. Ducerea lor Ia îndeplini
şa, raionul Haţeg, au hotărît, site în administraţia spitalului. la îmbunătăţirea muncii de universale de ascuţit scule, a re este condiţionată in mare
U.T.M. în cadrul Sfatului popu na Codiţă care a depus mult in maşinilor de rectificat plan, de cii.
incă în luna aprilie a,c., să con 1. SERDENCIUC lar raional Haţeg. teres în terminarea grabnică a prelucrat roţi dinţate, de recti Luînd ca bază anul 1959, con măsură de introducerea în con
fecţioneze o gazetă de perete. şcolii. La efectuarea acestei Iu ficat exterior şi maşinii de cu tinuare a tehnicii noi. In acest
secretar al biroului organizaţiei de S. BARBU crări au participat peste 1.300 sut automată, s-au desfăşurat statăm că în acest an produc sens au şi fost luate şi se vor
Şeful serviciului administra bază P.M.R. de la Spitaiul de cetăţeni, care au prestat aproa în bune condiţiuni. ţia globală a crescut cu 42 la lua noi şi noi măsuri. Vcm
, corespondenţi , pe 8.000 ore muncă patriotică, sută, iar productivitatea mun monta noi utilaje, vom amena
tiv din spital s-a angajat să neuropsihiatrie din Pîciişa. realizînd economii de peste Trebuie neapărat să subliniez cii pe cap de muncitor cu 36 la ja sectoarele de muncă, vom
faptul că la introducerea tehni sută. Eficacitatea economică a desfăşura o vastă activitate
termine lucrarea pînă în luna 18.000 iei. Tot în acest an au cii noi a contribuit în mare m ă pentru ridicarea calificării oa
mai. Lucrarea a început dar în sură volumul sporit de investi procedeelor noi de muncă s-a menilor.
cepută a rămas şi acum. ţii acordat uzinelor noastre. Am reflectat favorabil şi în preţul
Mergînd pe această linie, co
Explicaţia tărăgănelii este de cost al principalelor noas lectivul de muncă al U.M. Cu-
tre produse — maşina de cusut
Două milioane Iei venit bănesc
primit în dotare maşini auto ¦ şi freza universală. Astfel, pre gir este hotărît să lupte pentru
ţul de cost al maşinii de cusut a înfăptui cu succes sarcinile
Cu răbdarea omului care podăria colectivă, teiuşenii au animale. Ei deţin acum 163 o sută vite mari fiecare, un mate de prelucrat metale, stabilite de cel de-al Ill-lea
vrea să analizeze temeinic un devenit însă mai pretenţioşi, capete bovine (din care 58 saivan pentru 1.000 oi, o în- strunguri şi freze cu program. a scăzut in primele 8 luni ale Congres al partidului, pentru a
lucru, Victoria Hruşcă, inginera şi-au dat seama că nu este su vaci de lapte, 59 juninci. şi grăşătorie pentru 100 porci, o anului curent cu 31 la sută fa asigura economiei naţionale,
gospodăriei colective din Teiuş, ficient să aibă numai cereale, viţele), 911 oi, 160 capete por maternitate pentru 24 scroa Toate acestea, împreună cu a- ţă de 1959, iar al maşinii de f r e populaţiei, maşini unelte şi de
întorcea filele registrului in că mai au nevoie, pe lingă cine din care 28 scroafe fătă- fe, un pătul î.n care pot fi în plicarea unor noi procedee teh zat cu 29 la sută faţă de anul,
care sînt oglindite veniturile griu şi porumb de multe alte toare etc. In plus, au valori nologice, mecanizarea operaţiu 1960. cusut de cit mai bună calitate,
magazinate 25 vagoane de po nilor cu mare volum de mun la nivelul tehnicii mondiale.
Pentru anul viitor, în faţa co
că, ridicarea necontenită a ca
gospodăriei colective. Cerceta produse şi de bani. Dar. pentru ficat în baza contractelor în rumb, o casă pentru colecti VcsSA-
atent fiecare capitol, fiecare aceasta trebuie muncă, chib cheiate cu statul 55.000 kg. viştii care deservesc sectorul
cifră. Nota pe un colţ de hir- zuită. trebuie ca gospodăria griu 4.000 kg fasole. 11.000 zootehnic etc. In general, fon
tie, făcea calcule. lor să fie multilateral dezvol kg. floarea soarelui, 17.500 kg. dul de bază al gospodăriei co
„Da. vom realiza cel puţin tată, să aibă legume şi zarza lective ..30 Decembrie“ din
vaturi. 20.000 kg. Teiuş va spori anul acesta cu
două milioane lei venit anul create cit mai T o a t e G. A. C. cartofi. 3.140 kg. circa 350.000 lei. In felul aces- )
la nivelul c e lo r struguri etc. Cit ta, averea obştească a colecti- ^
acesta“ — s a adresat ea celor multe ramuri
care o înconjurau. de producţie
Intr-adevăr, gospodăria co aducătoare de fru n ta şe p r i v e ş t e pro- viştilor va însuma la sfîrşitul
lectivă „30 Decembrie“ din Te anului cel puţin 1.200.000 lei.
iuş va realiza anul acesta mai mari venituri. ¦-.—"i—».»¦' dusele anima
mult de două milioane lei ve Arătam mai sus că în comu
nituri băneşti. La îndemnul comuniştilor, co liere, colectiviştii au vîndut na Teiuş, vreme îndelungată
— înainte de a lua fiinţă gos
Mari venituri lectiviştii din Teiuş au semă pînă in prezent statului peste podăria colectivă — oamenii
nici nu voiau să audă de cul
din creşterea anima'elar, nat şi alte plante. Si astfel, 47.000 litri lapte de vacă, tivarea legumelor sau a plan
telor tehnice. In urma rezulta
cultura sfeclei de zahăr, acum., pe ogoarele unite ale 30.500 litri lapte de oaie, 1.671 telor obţinute şi a experienţei
dobînăite, suprafeţele cultiva
a legumelor... gospodăriei se cultivă, cu re kg. lină, 20.259 kg. carne de te cu legume, cresc an de dn.
Doar griu şi porumb se cul zultate care întrec aşteptările, bovine şi porcine în greutate Aceste fapte dovedesc că
tiva mai acum 8-10 ani in co noile relaţii de producţie au
muna Teiuş. Rar puteai întilnt sfecla de zahăr, floarea-soare- vie etc. Iată izvorul celor peste schimbat nu numai modul de
vreo grădină in care să fi vă
zut cultivate roşii, varză ort lui. legume şi altele. două milioane lei venituri bă viaţă al colectiviştilor ci şi fe
alte legume. Aşa moşteniseră
din tată in fiu ţăranii munci Numai cultura sfeclei de za neşti pe care gospodăria co lul lor de a gindi. a deschis
tori cu gospodării individuale.
aşa procedau cu 8 ani in urmă hăr va aduce in acest an co lectivă le va realiza cinul largi perspective de ridicare
şi colectiviştii de astăzi din
Teiuş. Ba erau stăpiniţi de lectivei peste 750.000 lei. Şi acesta. continuă a nivelului de viaţă
pe de-asupra, colectiviştii vor Sporeşfe continuu al colectiviştilor, arătind ţăra
mai primi in. mod gratuit — nilor muncitori că singura cale
aşa cum prevede contractul — avuţia obştească
41 vagoane de borhot şi aproa
pe 5.000 kg. zahăr. Circa Dezvoltarea multilaterală a
140.000 lei a adus gospodăriei gospodăriei colective a deter
colective de la începutul anu minat creşterea veniturilor, a.
lui pînă acum şi grădina de făcut să sporească considera
ideea că alte plante nu vor da legume şi zarzavaturi. Dar nu bil avuţia obştească. Numărul spre belşug şi bunăstare este
rezultate şi că nu vor fi ren numai acestea sînt sursele, de construcţiilor zootehnice şi gos calea gospodăriei agricole co In vederea asigurării cu legume, zarzavaturi şi fructe pe timp de iarnă, O.A.D.L.F.
tabile. venituri. Colectiviştii din Teiuş podăreşti a ajuns la 10 din lective. Petroşani a luat măsuri pentru însilozarea unor canlilăţi sporite. Astfel, vor fi insUozate 100
...De cind s-a înfiinţat gos- au dezvoltat mult fermele de care două grajduri pentru cite V. P1ŢAN tone cartofi, 120 tone ceapă,15 tone diverse legume, 15 tone varză, 160 tone fructe şi altele.
IN FOTO: Un nou transport de cartofi sînt aduşi in siloz.
VAAX\A W - './VI/ UW - 'xA V vA'V