Page 59 - 1961-10

Nr. 2120 DRUMUL S 0Cl AU üm u LUt: pag1. 3

& poate munci mult mai bine •'.ywv I

Şantierul nr. 2 al T. R. C. H. G. Constantinescu)' a aşteptat face aşteptările. La anexa de la
clin Orăştie, a obţinut realizări însă ca trustul să rezolve pro­ „Casa pionierilor“, deşi există
i’ruinoase la lucrările de cons­ blemele de aprovizionare. 20 OCTOMBRIE 1961
încă un volum mare de lucru,
trucţii. Era firesc ca şi în con­ Citeva zile s-au întrerupt lu­ aici muncesc doar 2-3 oameni Programul l : 5,15 Melodii popu­

tinuare, constructorii din ca­ crările la montarea fişiilor şi aceştia nesupravegheaţi şi lare romîneşti; 6,30 Jocuri populare

drul şantierului să se situeze prefabricate pentru planşee. neîndrumaţi. De aceea, lucră­ romîneşli; 8,00 Din presa de aslâzi ;

la nivelul succeselor anterioa­ Aceasta din cauză că nu au rile sînt de slabă calitate, mai 0,30 Prietena noastră cartea : „Dela-

re sau chiar să le depăşească. sosit la timp şi apoi, macaraua ales la parchete. vrancea povesteşte copiilor"; 11,43

Pe şantierul de modernizare a turn s-a defectat, iar pentru La fel stau lucrurile la P.C.I. Cîntccc ţi jocuri populare romîneşti;
drumului spre Geoagiu, s-au repararea ei s-au folosit cîte- Calitatea lor, lasă mult de dorit. 13.05 Concert de prînz; 14,30 Din
obţinut ce-i drept rezultate va zile. în loc de citeva ore. cîntcccle şi dansurile popoarelor;
Din această cauză, unele p ar­
frumoase. Aici, pe lingă depă­ Lucrările merg anevoios pe 15,50 „Tineret mîndria ţării", montaj
chete au fost refăcute în urma

şirea sarcinilor de plan, s-au acest şantier si datorită slabei recepţiei. dc cîntecc şi versuri; 16,15 Vorbeşte

realizat şi lucrări de bună ca­ Ritmul nesatisfăcător de mun­
că se datoreşte şi faptului că
litate. Meritul este al muncito­ M oscova!; 17,15 Qjntccc inspirate din

rilor de aici şi al meşterului Constructori meşterii îşi pierd timpul cu în­ trecutul de luptă al clasei noastre
Constantin Georgescu, care a tocmirea de situaţii, cu fuga în muncitoare; 18,30 Din lirica sovie­

depus interes în buna organi­ şi construcţii toate părţile după cantităţi in­ Uzina cocso-diimică a Combina (.ului siderurgic Hunedoara produce cocs pentru furnale şi o largă gamă tică ; 19,00 Jurnalul satelor; 21,05
fime de materiale, iar îndru­ de produse chimice. Colectivul care lucrează aici' reuşeşte să-şi depăşească sarcinile de plan, să dea produse Tribuna radio; 22,70 Muzica din
zare a muncii şi in aprovizio­ organizări a muncii în echipe. marea tehnică şi controlul e- de caii faie. operele.
Sînt încă dese cazurile cînd chipelor este lăsată numai pe
narea punctelor de lucru la muncitori calificaţi fac lucrări seama şefilor acestora. In fotografie: Vedere parţială a uzinei cocso-chitnice. Programul II : 12,15 Muzică popu­
timp şi cu materialele necesare. necalificate, in timp ce există
front de lucru pentru munci E drept că şantierului îi lip­ lară romînească; 12,40 „Melodii... me­
Dar în cadrul şantierului calificate. Unii muncitori cali­ sesc o serie de muncitori cali­ lodii“ —' emisiune de muzică uşoară
nr. 2 Orăştie sînt şi alte punc­ ficaţi fac aprovizionarea locu­ ficaţi, iar pe cei ce-i are nu-i romînească; 14,03 Muzică din ope­
te de lucru. In centrul ora­ rilor de muncă cu materialele, reta „Primăvara cîntă“ de Kaba-
şului a început construcţia u- irosind timp preţios care ar foloseşte in mod raţional. Pen­ levsk i; 15,35 Actualitatea în ţările
nui bloc cu 48 de apartamente. putea duce la grăbirea lucră­ sccialisle; 16,50 Curs de limba ru să;
La început lucrările s-au des­ rilor. tru complectarea acestor efec­ 17,30 Sfatul medicului: Guturaiul;
făşurat intr-un ritm satisfăcă­ tive conducerea şantierului nu 18.05 Muzică corală sovietică; 19,30
tor. Din păcate insă, ritmul In ritm nesatisfăcător se des­ a întreprins nimic. Se aşteap­ Teatru la microfon: „Anii negri“ —
făşoară şi lucrările la blocurile
lucrărilor a scăzut din intensi­ tă o „rezolvare“ din afară. Ori
tate, Ca urmare, in momentul din oraşul Simeria, aparţină­ este ştiut că în raionul Orăştie
de faţă, lucrările la blocul din toare aceluiaşi şantier. La blo­ există, prin sate, muncitori c a ­
cul punct, a trecut aproape un
centrul oraşului Orăştie sînt an de cînd s-au început lucră­ lificaţi în lucrările de zidărie Campionatul regional adaptare radiofonică după piesa lui
rămase in urm ă cu circa 30 de mai ales pe care-i poate an­ de fotbal Aurel Baranga şi Nicolae Moraru;
zile. Cauzele rămînerii în urmă gaja. 21,45 Muzică populară romînească in­
terpretată de solişti şi formaţii so­
se datoresc în primul rînd sla­ Complectarea forţelor de vietice ; 22,30 Moment poetic: Ver­
muncă este cu atît mai nece­
bei organizări a muncii pe a- sara cu cit şantierul a început

cest şantiei1. Numai aşa se ex­
plică de ce în săptămînile tre­ rile şi nici in prezent el nu a fost de curînd construcţia centralei
suri din lirica africană; 23,15 Mu­

cute au stagnat lucrările de dat în folosinţă. Nesatisfăcător de termoficare, lucrare de ca­ Categoria Ii-a zică uşoară.
zidărie timp de 8 zile din lipsă se desfăşoară lucrările şi la
re depinde darea în folosinţă In contul anului 1962 REZULTATELE ETAPEI
de cărămidă. Şantierul se apro­ blocul bară din Simeria. Cau­ a blocului. DE DUMINICA
vizionează direct de la fabrica zele sînt aceleaşi ca şi la blocul
din Pricaz, situată la cîţiva din Orăştie. In cadrul şantierului din Mureşul Vinţul de Jos — Au­
Orăştie trebuie luate toate mă­
kilometri de oraş. Pe rampa Şantierul nr. 2 din Orăştie
acesteia exista cărămidă sufi­ are de executat şi o serie de surile pentru impulsionarea Harnicul colectiv de muncă al pînă la sfirşitul anului, munci rul Certej 3-0; Ştiinţa Petro­ »jur n i f i o
cientă în perioada respectivă. alte lucrări. Şi la acestea însă şani — Ardealul Teliuc 1-2 ; _________________________
ritmul este departe de a satis- ritmului de muncă. Resurse în sectorului de prestări de servi­ torii de aici vor da in contul a- Voinţa Ilia — Aurul Zlatna 1-2;
Conducerea şantierului (ing. această direcţie sînt suficiente. cii în construcţii, aparţinîrid nului 1962 lucrări în valoare de Victoria Dobra — Retezatul Ha­ 20 OCTOMBRIE 1961
¦.................. I. G. O. Orăştie, raportează că, aproximativ 500.000 lei. ţeg 0-2; Constructorul Hune­
V. FURIK odată cu încheierea trimestrului doara — Recolta Miercurea 5-0.
Din rindurile muncitorilor
CLASAMENT DEVA: Fii bun pînă la moar­
III a îndeplinit planul produc­ fruntaşi ce au contribuit la ob­
ţiei globale pe anul 1961 în pro­ ţinerea acestor rezultate, se evi te ; HUNEDOARA: Cinci car­

porţie de 123,4 la sută, din care, denţiază tovarăşii Ioan Nicoară. tuşe ; PETROŞANI: Flăcări la
lucrările pentru populaţie au Petru Ilie, Simion Mumătă,
s m wL'jód. 1. Retezatul Haţeg 76 0 1 15: 6 12 graniţă; Evdokia (film in ca­

fost realizate în proporţie de Petru Filip, Iosif Stroia, Gheor- 2. Constr. Hunei. 75 1 1 25: 3 11 drul Festivalului filmului so­
105,4 la sută. In acest timp, pro­
ghe Şaucă, Constantin Cheres- 3. Aurul Zlatna 7 4 2 1 18: I 10 vietic) : LONEA: Un cîntec
ductivitatea muncii a fost depă­ cu si alţii. 4. Mureşul Şibot 7 3 2 2 9:15
şită cu 20 la sută. 8 3 1 4 11:19 străbate lum ea; Din nou dimi­
T. LĂZARESCU 5. Mureşul Vinţ 6 3 0 3 12:21
OOOOOOOOOOOOOOOO oooooooooooooooo In perioada ce a mai rămas 52 1 2 9: 8 neaţa (film în cadrul ciclului
veşte insă un astfel de pro- % muncitor 6. Voinţa Ilia
Cererea şs’-a făcui Locatarul a depus în acest 7. Ştiinţa Petroşani de filme sovietice) ; ALBA 1U-

sens o cerere la I.G.O. Deva gram, ca acela editat de g LIA : Pescuitorii de bureţi; De­
încă la 18 iulie, cerere care a I.C.R.H., în care spectatorul nu g
stagiul, dar... Economii la preful de cosi 8. Ardealul Teliuc 52 1 2 11:19 parte de patrie ; ORĂŞTIE :

La garsoniera nr. 25 din noul f°st înregistrată cu numărul găseşte decît data rulării fii- O Colectivul de muncă al sec­ 9. Aurul Certej 71 3 3 9:15 Adio copilărie (film în cadrul

g bloc de pe strada Filimon Sîr- 6-485. De atunci, se^ aşteaptă mului ? Şi-apoi şi litera şi cu- $ ţiei tipografie din cadrul I. I. L. na Ionică, Rozalia Man, Nico­ 10. Recolta Miercurea 60 1 5 10:19 ciclului de filme sovietice); Cu
lae Marinescu, Romulus Sîrbu.
o bu nr. 2 din Deva, construclo- luarea de măsuri. Dar cererea loarea cernelii folosite pentru L „6 August“ Petroşani, şi-a înde­ Biro Anton, Guliaş Rozalia şi 11. Victoria Dobra 50 0 5 2:11 orice preţ ; HAŢEG : Duelul
alţii,
rul a executat de mîntuială c°ntinu.ă să stea la^ dosar, iaî' tipar sint alese fără pic de plinit planul producţiei globale (film în cadrul ciclului de filme
C, IOAN
g lucrările la coşul de aerisire al ploaia continuă să mărească pe luna septembrie în propor­ sovietice) ; BRAD : Floarea ză­
g cămărilor şi de aceea, ori de stricăciunea peretelui. Proba­ ţie de 118 la sută, muncitor
o cîte ori plouă, pe perete se in- bil cererea nu şi-a efectuat gust. N-ar fi fost oare mai bine o COOPERATIVA „PROGRE­ pezii ( film în cadrul ciclului de
o filtrează apa. Locatarul a sesi- stagiu... (? !). ca aceste pliante să cuprindă o Printr-o judicioasă organiza­ Fier vechi penfru
măcar în citeva fraze conside- L re a procesului de producţie, SUL“ ALBA IULTA, filme sovietice) ; SIMERIA :
raţii asupra filmelor din pro- g colectivul tipografiei a obţinut ofeîării
anunţă clientela că Unde nu ajunge diavolul; TE-
Tinerii din sectorul IX elec­ centrul de primire al co­
gram şi a creatorilor lor ? ! O o tromecanic al E. M. Lupeniv-în menzilor pentru încălţă­ IUŞ: Ultima zi, prima zi;
secvenţă din film sau vreun o cadraţi în brigăzi utemiste de minte din Hunedoara,
L sat situaţia la I.G.O. Deva. La Cui serveşte ? desen ar fi înviorat de aseme- 9, pe acest an şi o economie de muncă patriotică, au colectat strada Molotov nr 2I, ZLATNA: Cuibul vulturilor;
g început a fost îndrumat să 37.800 lej la preţul de cost. şi predat în acest an peste 670 esté deschîsAn-fiec'ATe‘'srm-
nea paginaţia programului şi o tone de fier vechi. I H A : De la ’Apenini la Ansi ;
O contribuţie de seamă la bată între orele 7-19.
$ ’fflbărgă la T.R.C.H. Construc- De curînd, Întreprinderea cl- obţinerea acestor rezultate au Pe locuri fruntaşe in această Se primesc comenzi pen­ APOLDUL DE SUS : Pe cără­
acţiune se situează brigăzile
%x torii şi-au recunoscut vina nematografică regională de stat conduse de tovarăşii Haralam- tru orice fel de încălţă­ rile junglei. ^
bie Moraru şi Terente Miftode, minte după modelul ales
o au trimis oameni care au exe- nunedoara-Deva a tipărit un l-ar fi făcut mai atractiv. oo adus fruntaşii în producţie brigăzi din care fac parte şi de client.
o cutat reparaţia necesară. Dar program de filme, care se dis- yoooooooooooooooooooooooo O ioan Fleţan, Vasile Radu, Ele- tinerii Mihai Vraja, Gheorghe
Bogdan, Nicolae Predius şi Deservire promptă şi cu
g toată reparaţia a ţinut piuă la tribuie în loc de rest (costă g iffî : alţii. materiale de cea mai bu­ ctk ÎNTREPRINDEREA ]
nă calitate.
g prima ploaie. Apa a curs la 0,25 lei), la ghişeurile unor ci-o FLORIAN FLOREA Í
l
o fel ca şi înainte. Locatarul a nematografe. E bună iniţiativa9 Cresc cadre noi de siderurgişti Plante medicinale ^
o făcut din nou intervenţii la tipăririi unor astfel de pliau-)
o<5, I.G.O., care recepţionase blo- te, care ar trebui să slujeascăg La Combinatul siderurgic Hu­ lecţiile fiind predate de ingineri l achiziţionează pînă în luna 1
g cui şi fusese de acord cu caii- la educarea cetăţenească as nedoara se desfăşoară o susţi­ şi tehnicieni cu bună pregătire
g tatea lucrărilor ( ? !). Şi după spectatorului de film, vin in -> nută muncă in vederea califică­ profesională şi cu multă experi­ C.
o fiecare intervenţie a venit cite ajutorul său pentru a-l face9 rii şi ridicării calificării unor noi enţă. In vederea intrării în func­ t noiembrie, plante medici- ]
o un delegat al I.G.O., care a să înţeleagă mai bine conţinu-g l
t m>m«task m ».i f1Í — nale 3
mmm mu FLORI, FRUNZE, R\-\

° notat şi a plecat. Reparaţia tul unor filme, valoarea lorg cadre de muncitori. In acest scop ţiune a noilor linii de laminoare, sudor l DĂGIN1 Şl FRUCTE - 1
s-au deschis zilele acestea cursuri L
^ însă nu s-a executat. educativă şi artistică. Cui ser-o de calificare pentru electricieni, conducerea secţiei sprijinită de -V Í oferind cîştiguri bune c u -}
lăcătuşi, strungari, manevranţi personalul biroului de învăţă-
O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOWQOOO C.F.U. etc. Cursurile sînt frec­ mint al C.S.H., a organizat In aceste zile, utemiştii de la I. legfătorilor din regiunile 1
ventate de peste 100 de munci­ cursuri de ridicare a nivelului secţia electrică a uzinei „Vic­ I
Fruntaşele în fre ce rii socialiste tori. Concomitent cu aceste profesional al tuturor muncito­ toria“ din Călan au colectat şi t
cursuri, în secţiile combinatului rilor şi tehnicienilor. O muncă trimis oţelăriilor cantitatea de mmmmm Hunedoara, Cluj }
mai funcţionează peste 10 rodnică în această privinţă des­ 3.500 kg. fier vechi.
In întrecerea socialistă des­ Cele mai bune rezultate au cursuri în vederea ridicării ca­ făşoară in mod deosebit ing. mmm t şî Maramureş ^
făşurată la Uzina „Victoria“ obţinut pînă acum tov. Geor- lificării oţelarilor. luminătorilor, Nicolae Ciorogaru, şeful secţiei Fruntaşi în acţiunea patrio­ l
din Câlan sînt antrenate şi 192 geta Mamaru. Florica Vînturici furnaliştilor, cocsarilor. Cursuri­ laminorul de 450 mm. tică de colectare a fierului ve­ rV Centre de achiziţii îuncţio-1
femei. Dintre ele, 126 de mun­ Maria Breha, Viorica Jurj, Fe- le respective se ţin bisăptăminal, chi sînt utemiştii Bertuş Eme- i
citoare aplică metode înaintate licia Griinberg şi Florica Tuza. RUSU GMF.RASIM ric, Ioan Popescu, Ioan ltV nează în raioanele: ORAŞ-^
în procesul de producţie. Pînă Tăut şi Cornel Radu. i TIE, SEBEŞ, ALBA !U-^
RQZAL1A CUTEANU corespondent l
acum, 22 muncitoare din uzină corespondentă ALEXANDRU TUZA LI A, HAŢEG, BRAD,)
sînt declarate fruntaşe în pro­
ducţie. electrician i GHERLA, HUEDIN, DEJ,]
l
»l BISTRIŢA şi ŞOMGUTA ^
MARE. ]
âaa» »&$«<«iw« iXi&saasa* swcek „?M•. *t '¦- fImJu J Cm/ I- IL.
Directivele celui de-al Ill-lea tul pomilor, gropile trebuie să
Congres al P.M.R. prevăd ca Pregătirea terenului pentru plantarea fie mai mari decit ar fi nece Magazinele cooperativelor de consum din
pînă in anul 1965 să fie extin­ sar pentru introducerea râdă
pomilor şi viţei de vie cinilor. Se cere acest lucru de­ RESilîNEft HUNEDOARA
se plantaţiile de pomi fructi­ oarece rădăcinile nou formate
feri şi de viţă de vie la 300.000 peste 9.000 ha. teren pentru nul se vor planta pe terenuri ve. Pentru aceasta e nevoie de trebuie să găsească în primii vă oferă un bogat sor­
ha. fiecare, astfel incit produc­ mai sărace şi mai secetoase. Pe cel puţin 2-3 săptămini. Pomii ani, sol afinat şi bogat în sub­ timent de mărfuri:
ţia de fructe să poată ajunge plantaţii de porni şi peste 1.500 terenurile cu pantă cuprinsă în­ plantaţi primăvara, suferă din stanţe hrănitoare. Dimensiunile
în anul 1965 la circa 1.700.000 tre 15-25 la sută se vor planta cauza secetei şi mulţi se usucă. gropilor trebuie să fie în teren — Ţesături bumbac, lină
tone, iar producţia de struguri ha. teren pentru viţă de vie. In afară de aceasta, la planta­ lucrat de 1/1 m. lăţime şi de 80 şl mătase ;
la 1.400.000 tone. Aceste terenuri sînt situate nu­ pomii in rinduri orientate pe re, solul din groapă se afinea­ cm. adîncime, iar în ţelină de
direcţia curbelor de nivel in aşa ză şi apoi aerul cald pătrunde 1,2/1,2 m. lăţime şi 80 cm. adîn­ — încălţăminte •
Noile plantaţii se vor ampla­ mai pe pante improprii pentru fel ca solul să poată fi lucrat cu uşurinţă în solul afinat şi-l — confecţii ;
sa în primul rînd în bazinele cu plugul fără a se eroda Pe usucă. In aceste condiţii, cînd cime. — tricotaje j
pomicole şi viticole pe baza lu­ cultura griului, porumbului, pantele mai mari de 25 la sută pomul are rădăcinile încă ne­ Pentru plantare, este bine să — articole de galanterie
crărilor de zonare a producţiei florii soarelui şi altor culturi. precum şi pe cele neuniforme,
Au fost planificate să se plan­ se folosească numai pomi dc
agricole şi a raionării soiurilor calitatea I-a. Cu citeva zile îna­
teze în această toamnă peste
şi numai pe terenuri în pantă, 1.000 ha, cu pomi, în 40 de gos­
erodate şi pe terenurile nisi­ podării agricole colective şi în ­
poase.
In regiunea Hunedoara, cul­ tovărăşiri agricole cu putere unde nu se poate lucra solul cu vindecate, prinderea este foarte inte de plantare, in mijlocul — parfumerie—cosmetice

tura pomilor găseşte peste tot economică mare şi tradiţie In SFATUL INGINERULUI grea. fiecărei gropi se bate un tutore — articole de uz casnic
condiţii naturale de dezvoltare cultura pomilor. Astfel, gospo­ apoi se trage pămînt în groapă — aparate radio, bicicle­
din cele mai favorabile. dăriile colective din comunele a g ro n o m In regiunea noastră, unde umplindu-se două treimi şi se
Cetea, Stremţ şi Oarda, ra ­ toamnele sint de obicei lungi şi calcă. La plantare, după ce po­ te. motociclete, mo­
In partea de răsărit a regiu­ plugul, va fi nevoie să se exe­ iernile nu sînt prea friguroase, mul a fost fasonat şi mocirlit. torete.;
nii, în raioanele Alba şi Sebeş ionul Alba, Geoagiu, raionul cute terase individuale in jurul plantarea de toamnă dă rezul­ se aşează lingă tutore, avind — articole eleckîce.
se întilnesc condiţii favorabile fiecărui pom. tate foarte bune. grijă să nu-1 punem mai adine Tot felul de produse a-
şi pentru cultura viţei de vie. Orăştie, vor înfiinţa în această decît a fost in pepinieră şi nici llmentare şi băuturi
Vinurile de Alba, Ighiu, Şard toamnă plantaţii pe o suprafa­ Executarea lucrărilor pregăti­ Dacă se ţine seama şi de fap­ mai în afară, iar apoi se trage
etc. rivalizează cu cele mai bu­ ţă de peste 100 ha. toare pentru plantări din toam­ tul că primăvara în unităţile pămînt pe rădăcini. E bine să întreprinderea de Explorări „Lupeni((
ne vinuri din ţară şi din străi­ na aceasta, sînt mult rămase in agricole sint multe lucrări agri­ se pună în groapă 10-15 kg. bă­
nătate. Gospodăriile colective din urmă. A intrat în obişnuinţa cole care nu pot fi aminate, legar bine putrezit şi 200-300 cu sediul în Lupeni, strada Avram lancu nr. 1
comunele Daia, Dobîrca, raio­ cultivatorilor ca plantarea po­ plantarea de toamnă a pomilor grame îngrăşăminte chimice.
Cu toate acestea, sectorul nul Sebeş, Tuştea, Serei, Chitici, milor să se facă primăvara. devine şi mai avantajoasă. După plantare, tulpinele pomi­ ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
pomi-viticol în regiunea noas­ raionul Haţeg, Vinerea, Orăş­ Acest fapt este foarte dăunător lor se învelesc cu tulpini de
tră nu este dezvoltat pe măsu­ tie, raionul Orăştie, Totoi, Sîn- întrucît în plantarea de primă­ Plantatul de toamnă trebuie floarea soarelui sau stuf pentru — doi contabili principali cu salariu între 925—1.050 lei
ra posibilităţilor. Plantaţii de vară foarte mulţi pomi nu se să înceapă imediat ce s-au seu a le feri de rozătoare, se leagă
pomi şi vii sînt puţine şi în cele timbru raionul Alba vor în­ prind şi livada apare cu goluri. turat frunzele pomilor, adică din de tutori şi se face cîte un mu ­ şef birou contabilitate 1.400—1.700 lei
mai multe cazuri sînt înfiinţa­ luna octombrie şi să se termi­ şuroi înalt de cite 25-30 cm. la
te la întîmplare, fără a se fi a - fiinţa plantaţii pe o supra­ ne cu 2-3 săptămini înainte de contabil revizor 800—1.150 lei
Ies speciile şi soiurile cele mai îngheţ. Terenul destinat planta­ fiecare pom.
bune şi locurile cele mai po­ faţă de 20-50 hectare fiecare. ţiei se ară şi apoi se pichetează, Plantînd cit mai mulţi pomi
trivite. Pentru înfiinţarea plantaţiilor, La pichetare se va ţine seama
terenurile trebuie organizate
In livezi şi vii nu se aplică raţional. Astfel se va asigura
decît în rare cazuri cele mai creşterea mărului şi părului în
proporţie de 32 la sută din to ­
talul pomilor, a vişinului, cire­
şului, caisului şi piersicului în
potrivite măsuri agrotehnice şi proporţie de 17 ia sută, iar p ru ­ Neprinderea pomilor se datoreş­ de specia care se plantează, lâ- toamna, vom obţine livezi în­
datorită acestui fapt, produc­ nul va scădea pînă la circa 43 te faptului că la plantare ră­ sînd distanţe mai mari la spe­ cheiate şi durabile care vor contabil sei sect. Albeni 1.000— 1.300 Iei

ţiile obţinute sînt încă mici. la sută. dăcinile se fasonează rămînind ciile cu creşteri viguroase (mă­ aduce o producţie mare de plus spor şantier 30 la sută la ultimul post.

In vara aceasta a fost între­ Pentru măr şi păr se vor asi­ cu răni. rul, părul, cireşul) şi mai mici fructe. C o n d ifiile pentru angajare în posturile
prinsă o acţiune de identifica­ gura terenuri cu sol mai bogat Pentru ca ele să poată func­ la cele cu creşteri mai slabe Ing. E. MANUGHEV1CI de mai sus sînt cele prevăzute în H, C. M.
şi mai profund, cu mai multă (piersicul, prunul, caisul). Se
re a terenurilor celor mai po­ ţiona. trebuie să se vindece şi fac apoi gropile. Pentru planta­ directorul Staţiunii experimentale
trivite pentru plantaţii. S-au umiditate. Prunul, caisul şi vişi­ să-şi formeze noi straturi acti­
identificat cu această ocazie horticole — Geoagiu