Page 6 - 1961-10
P. 6
m r? 7 m v w m w tm m m tv xm Np; aice
îndeplinirea sarcinilor de plan — Termen: 20 de zile
în centrul aefivităp comuniştilor! 1Ani şi ani, oţelărla Martin inte de atacarea lucrărilor, ^
Adunarea de ’dare de seamS în activitatea Întreprinderii S-â in secţia noastră, remarca nr. 1 din Combinatul siderur prin procurarea tuturor ma- ?
§î alegeri a organizaţiei de p ar făcut o cotitură radicală .
tid din cadrul întreprinderii ds tov. ioan Strug, grupa de p ar gic Hunedoara a produs con terialelor necesare, întocmirea ^
industrie locală „1 Mal" din încă de la lansarea cifrelor tid a fdst mereu în centrul acti
Deva a constituit pentru comu de plan pe anul 1961, s=a ară“ vităţii de producţie. în repetate tinuu. In acest timp, stllpii unul grafic coordonator cu ^
niştii de aici Un prilej de tre tat in darea de seamă cit şl ilî rîndurl noi am analizat activi
cere în revistă a succeselor re cuvintui participanţilor, comtu tatea fiecărui comunist în par de susţinere, grinzile de rula celelalte loturi care participă j
purtate in acest an, a muncii niştll au discutat cu simţ de te, Am căutat ca Întreaga acti
depuse de fiecare in parte. Bi răspundere posibilităţile între vitate politică a grupei de par re a macaralelor s-au şubre la reparaţie şi, bineînţeles, ?
lanţul realizărilor comuniştilor prinderii, resursele interne exis tid să o îndreptăm spre reali
este deosebit de bogat. Pe pe tente şi au propus măsuri care zarea sarcinilor de pian. Putem zit. Era necesară consolidarea prin organizarea minuţioasă >
rioada celor 8 luni din acest an, să conducă în mod sigur la spune cu teată certitudinea că
Întreprinderea Şi»a depăşit sar realizarea şi depăşirea planului. în feiui acesta am reuşit sa în halei. Şi s-a hotărlt ca lucrul a şantierului. Se lucrează pe ?
cinile de plan la producţia glo Cifrele de plan au fost discu tărim răspunderea membrilor
bală cu 14,4 la sută, Iar la pro tate în organizaţia dé bază şi candidaţilor de partid faţă de acesta să se facă acum, pen trei schimburi, preluarea lor
ducţia marfă ou 13,8 la sută. în grupele de partid din*secţii. sarcini, iar exemplul lor a fost
rn activitatea industrială, pla Pe bnzâ discuţiilor purtate de urmat de fiecare muncitor. Nu tru ca anul 1962 să-i găseas se face din mers, efectivul
nul pe trimestrul Iii a fost în comunişti, s-au făcut propuneri mai aşa am reuşit Să realizăm
deplinit încă in prima decadă preţioase care au fost trecute că pe oţelari cu toate condi lotului a crescut cu 170 de a
a lunii septembrie. Un succes în planul de măsuri teimieo-or- cu patru luni mai devreme sar
deosebit au repurtat muncitorii ganizatoriec întocmit iii între cinile de pian pe întreg anul a- ţiile asigurate pentru - înde oameni.. fără a mai pune la >
din atelierul mecanic al între prindere. cesta..
prinderii care de ia 1 septembrie plinirea sarcinilor de plan socoteală muncitorii, oţelăriei, >
lucrează in contul anului 1062. Fiecărui membru şl can- Trebuie să remarcăm — a
Totodată, In perioada color 8 spus tov. Ioan Bodea — faptul sporite. Iniţial, pentru efec care, cum pot, dau o mină >
luni, s-au realizat beneficii de Adunări de d ă r i du seama că a crescut maturitatea mem
3.852.000 lei, CU 16,8 la sută brilor de partid. Pi sînt intere tuarea acestor lucrări s-a sta de ajutor montărilor. A
mai mult decit prevederile pla şl alegeri în org&nizafiUe saţi în btintti mers ai producţiei.
nului, Iar economiile ia preţul Nu odată, membrii de partid şi bilit o anumită durată, — Pentru bunul mers al Ui-
'de cost sînt de 983.000 lei, cu de partid candidaţii, Sesîzîrtd unele defi
2,34 la sută mai mult faţă de cienţe în realizarea pianului, Ţ a r a insă ctărilor, pe fie- >
sarcina planificată. didat de partid i-au fost îmbunătăţirea calităţii şl gos
repartizate sarcini concrete are nevoie de care din cele ?
Pentru succesele obţinute in pe linie de producţie. Orga podărirea materialelor, au ve
primul semestru al acestui an nizaţia de partid a urmă nit cu propuneri deosebit de oţel Î11cantităţi C O N S T R U C T O R I 3 şiruri (B.C.D.)
colectivul întreprinderii a fost rit felul în care comuniştii din preţioase pentru lichidarea lor.
declarat fruntaş pe regiune In secţiile întreprinderii şi-au în tot mai mari. Ş [ C O N S T R U C Ţ II « fost nu'
întrecerea dintre întreprinde deplinit sarcinile de plan. Aşa Un rol deosebit în impulsio Era absolut ne- mit cite un
rile de industrie locală, fiindu-i cum au arătat în cuvintui lor
decernat steagul de fruntaş. tov. T. Strug, Aurel Micluţ, Gh. narea muncii comuniştilor la Fabrica de conserve „Fructul Rominesc“ Craiova. In fo to : cesar să se gă- maistru coordo
Bârbu şi alţii, biroul organiza realizarea sarcinilor de plan Se discută despre calitatea şi prezentarea produselor. Fabrica
Cum s-au obţinut aceste re ţiei de bază a analizat periodic l-au avut adunările generale produce actualmente peste 20 sortimente de conserve de legume sească acele soluţii care să nator care are in subofdinea
zultate ?, care au fost metodele activitatea grupelor de partid. ale organizaţiei de partid. A- şi fructe.
ide muncă în mobilizarea oame cestea au fost de fiecare dată permită scurtarea în cit mat lui alţi maiştri pe schimburi.
nilor la îndeplinirea planului ?, La secţia tîmplărie au fost temeinic pregătite. Aici s-au ¦--------------- ------------- =^-====r^-rr-r-.....................
iată probleme care au stat în refuzate de beneficiar la Un mo mare măsură posibil a ter Acest lucru ne permite să pu
centrul atenţiei adunării gene ment dat cîteva garnituri de discutat problemele cele mai - = m pmsuAMUL —
rale de dare de seamă şi alegeri. mobilă pentru slaba lor cali importante din activitatea în menului de execuţie a lucră tem efectua un control şi o
treprinderii. Mai mulţi vorbi
Cu un an de zile în urmă, spu tate. In şedinţa de birou lă r tor: au apreciat faptul că adu rii. Şi cum sarcina execută coordonare permanentă şi ca
gită, organizată cu comuniştii nările generale, prin probleme
neau mai mulţi vorbitori printr- de aici, s-a analizat aceaătă le dezbătute, prin participarea rii lucrării revenea colectivu lificată a activităţii muncito
la discuţii a comuniştilor, au
care tov. Antal iosif, Ioan Nica, situaţie, s-au găsit cauzele şi lui lotului nr. 2 montaj din rilor — continuă, tov. Cris-
s-au luat măsuri în mal puţin constituit un mijloc de extinde
Aurel 'Matei, Ioan Frenţiu şi de două săptămîni. Calitatea rea experienţei înaintate în cadrul şantierului montaj-in tescu. t
mobilei s-au îmbunătăţit. Acum, muncă.
alţii, Întreprinderea nu era In 4 OCTOMBRIE 1901 stalaţii nr. 1 al I.C.S. Hune Şi apoi ne vorbeşte cu mul- v
în această secţie activitatea se Sub conducerea organizaţiei doara, conducerea lotului a tă însufleţire despre activi- L
măsură să raporteze multe lu desfăşoară Ia Urt nivel mult mai de partid, a arătat tov. Martin PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică uşoa 13,30 Gârneţ de reporter; 15,20 @în- organizat cu mult timp îna tatea brigăzilor conduse de v
Gombo, comitetul sindicatului ră; 7,30 Sfatul medicului: Igiefta pă tece şi jocUri populare romîneşti şi inte luarea tuturor măsurilor ştefan Seelcely, Tralan Rusii i
cruri bune. Intr-o serie de sec înalt. Asemenea analize s-au a căutat ca toate consfătuirile rului; 8,00 Din presa de astăzi; 10,08 ale minorităţilor naţionale; 17,35 Me menite să asigure respectarea şi Ioan Murin, care. Impreu- l
organizat în mai toate sec de producţie să fie bine orga Teatru Ia microfon : „Explozie întir- lodii populare romîneşti şi ale mino graficelor de execuţie. Piuă nă cu alte brigăzi, au execu- ţ
ţii, planul nu se Îndeplinea rit nizate, să diâcute problemele ziată" scenariu radiofonic de Paul rităţilor naţionale; 17,35 Melodii la urmă. pe baza unor studii tat cea mai dificilă parte a i
Everac; 13,05 Fragmente din operete; minuţioase a posibilităţilor, reparaţiei: riparea şi mon- >
mic calitatea produselor lăsa cheie ale producţiei. Pentru bu 14,30 Concert de muzică populară populare romîneşti; 18,05 Festival durata, de executare a lucră tarea traversării compusă din i
na desfăşurare a consfătuirilor rusă; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 17,30 muzical internaţional Viena-1961; 18,50 rilor a fost redusă la 20 de două cadre metalice ciută- L
de dorit, iar preţul de cost era de producţie pe grupe Sindicale, In slujba patriei; 18,00 Jurnal de în „Gerul cucerit“ — pagini literare de zile. rind una 135 tone şi cealal- ,
ia indicaţia organizaţiei de ba trecere ; 20,20 Noapte bună, copii : dicate zborurilor cosmice; 20,30 în
cu mult depăşit faţă de cel ză, s-a organizat o consfătuire „Prietenul meu cocostîrcul“ de Călin pas cu ştiin ţa: Cercetări în sprijinul Mentorii şl-au început ac tă 107 tone. Piesa respectivă f
Gruia; 21,15 l.a microfon: Satira şi producţiei agricole; 21,35 Piese corale
planificat. Acum, însă, ca urm a model la atelierul mecanic. A- umorul (reluăre); 22,45 Valsuri. clasice; 22,30 Compozitorii cîntă pa tivitatea cu aproape două a fost asamblată în afara ha- ¦,
ceastă consfătuire a fost plina cea; 23,15 Concert dc muzică uşoară.
re a eforturilor întregului co PROGRAMUL II: 12,45 Gintă Lud- săptămîni in urmă. 'Azi, la lei. ripată şi apoi ridicată. L
'de învăţăminte. Acum, în toâte Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ; 7,00 ;
grupele sindicale se organizează njila Isaéva şi Mark Bernes — in 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; orice oră, fie si. sau noapte, Ptnă în prezent a fost mon- r
astfel consfătuirile de producţie. 19,00; 20,00 ; 22,00; .23,52 (progra îi găseşti cocoţaţi pe fermele tată traversarea nr. 1, stil- ţ
terpreţi sovieiici de muzică uşoară ; mul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; şi grinzile inegrile ale halei, pii de la traversarea nr. 2, ţ
Şi întrecerea socialistă a fost 21,00; 23,00 (programul II). sudind. nituind, sau schim- s-a făcut demontarea căii ve- }
mâi bine organizată, ea cuprin- -----------TB®----------- — - bînd piesele vechi cu altele chi de rulare, au fost intuite }
zînd aproape toţi muncitorii noi. Hala pare avariată. Mor platbenzile ce se vor aplica ’
întreprinderii. S fis c u m o é e - mane de moloz, piese meta pe noua cale de rulare. Pe >
y ilp m y iiF îS E lice aşezate una peste alta şirul B au fost ridicaţi tiran- ’
Disciitînd despre tot ceea ce pe toată platforma, stive de ţii pentru pretensionare, iar
au reuşit să facă in acest an 9 ___ ; cărămizi refractare, cabluri, pe şirul C au fost montate in
în lupta pentru îndeplinirea prima deschidere, restul fiind
sarcinilor de pian, comuniştii fac drumul anevoios.
lectiv, în frunte cu comuniştii, ţiile întreprinderii. mi ’âu uitat să arate Că în ca 4 OCTOA1BRIE 1951 Tov. inginer Petru Cristes- pozaţi in vederea ridicării.
drul întreprinderii mai sînt
E^=== încă multe rezerve interne. Des DEVA: Revista visurilor; HU M M LE jk cu, şeful lotului nr. 2 mon 'Aşa cum am spus, lucrarea
coperirea şi folosirea lOr va asi NEDOARA : Din nou dimineaţă; taj apreciază astfel lucru se află In grafic. Stadiul ei
Pregătiri peniţa concurs PETROŞANI : Săritură in zori; PENTRU 24 ORE rile i la ora actuală e mult mai t
gura îndeplinirea şi depăşirea Raidul vărgat ; SEBEŞ : Strada Vreme nestabilă cu cerul mai mult avansat deoarece fiecare oră,
sarcinilor sporite ce revin co Preriilor; ALBA IULIA : El Ha- noros. Vor cădea ploi slabe, tempera — Deşi termenul e extrem
lectivului in amu viitor, tura aerului staţionară, va fi cuprinsă
Majoritatea echipelor de tea Artistiî amatori din Glodglii- Him ; Bita ieşi din sac ; SIME- ziua între 18 şi -24 grade, iar noaptea de scurt am certitudinea că fiecare zi, aduce noi schim- f
tru din comuna Burjuc, raionul leştl se vdr prezenta cu piesa V. FUR IR RIA : Strada Preriilor ; ORAŞ- între' T7 şi 1 3 'grade. Vîntal va sulla
Ilia, se pregătesc pentru a par „Rîsui pămîntului“ de Gh, Ten- TIE ; Cerasella ; Răzbunarea; potrivit din sectorul sud-vest şi vest- îl vom respecta. De altfel, bări datorită ritmului intens *
ticipa ia concursul regional al tulesGu. Vor interpreta-Andrica- HAŢEG; Prichindelul; BRAD:
formaţiilor de teatru „Aniver Coralov, Felicia Igna, Petru PENTRU URMĂTOARELE faptul că plnă In prezent de lucru. Colectivul lotului L
sarea Republicii“. Tgna, Felicia Sirb şi Floarea Pisica îşi scoate ghearele ; LO- TREI SILE
Sîrb, iar artiştii din Brădăţei Vor NEA : IAly : TEIUŞ : Culisele ne-am încadrat perfect în nr. 2, aşa cum ă hotărlt de '
La faza intercomunală a con prezenta piesa „Neamurile“. Vremea răinîne ncstabilâ cu cerul
cursului, care se va desfăşura Formaţia de teatru a căminu varietcului ; ZLATNA: Vaca şi noros şi cu temperatura staţionară. graficele de lucrări îmi întă altfel la mitingul ţinut !na- $
la Burjuc în ziua de 8 octom lui cultural din Pôjuga va pre prizonierul ; ILIA ; Dr. Soim : reşte convingerea. inte de începerea lucrării, va
brie a,c., ţăranii muncitor! vor zenta piesa „Paznicul stelelor“. APOLDUL DE SUS: Discipolul preda oţelurilor hala conform
diavolului. şi In sprijinul celor spuse graficului.
putea viziona piesa „Ursul“ de ANA STRATAiS aduce afirmaţii care nu pot fi
A. Cehov, interpretată de artiş- directoarea căminului cultural contestate. Pregătirea repara
tii amatori Viorica Cosma, Emil
Farcaş şl Octavian Costea din din Biirjuc ţiei a tncepiit cu 3 luni ina- A. JURCA
Burjuc. RCA \
zEEEEEEEEEEE EE— -rgşaoc ------- O nouă baza sportivă
Duminică a avut loc la Min două terenuri de jocuri spor
tia inaugurarea unei baze spor tive şi piste de atletism.
tive realizată prin muncă pa
Ou prilejul inaugurării noii
triotică de tineretul din locali baze sportive, a âvtit loc o ser
tate. Această bază cuprinde bare cimpenească.
Le G„ A. S„ O răşt?e Tractoristul
rezerve irsterne Ghedrghe To- Program cuîfurai-ariisfic
dca, dc la S.M.T.
sporirea producţiei si reducerea Miercurea, dis- Slmbătă după-amiază, tinerii bor Cornel, Florea Maria, Ar
9 cuieşte silnic cî- din Şoirnuş au prezentat la că delean Ana, Lugojan Maria
de cost îe 15 ha. ară minul cultural un bogat pro etc,
tură. gram cultural artistic. La reu
A. CIÎRCEA
In fo to : To şita lui şi-au dat concursul ar-i
varăşul Todea, liştii amatori Gro3.a Marla, Ga- corespondentă
la lucru.
------ : • ""—?n ag— — ----------
Creaţia populară dc pe meleagurile
(Otffiăr? din pâg. l-a) % lizarea de economii, nu a stat hunedorenc este cunoscută şi apreciată M o t í !ă nouă
îndeajuns in atenţia conducerii nu numai de către iubitorii de artă
furajelor şi a lipsei de preo din regiunea noastră. Varietatea, bo Luni, magazinul cooperati aiteie, în magazin au intrat 460
cupare pentru eliminarea a- gospodăriei. G. A. S. Offiştie aré găţia şi originalitatea ce caracteri de scaune simple, 80 scaune ta-
cestora. in dotare benzi transportoare zează arta populară clin regiunea Hu vei „Filimon Sîrbu’’ din Orăştie
nedoara a atras atbnţia diverşilor cer- a primit un vagon de mobilă piţate, 5 biblioteci a clte 1.500
Astfel, nu s-a acordat aten şi elevatoare pé care nu ie u ti cc-tători. Editurile céntrale au publicat nonă, livrat de atelierul de tîm lei bucata şi 8 garnituri de mo
ţia cuvenită lucrărilor de în lizează, în timp ce toate opera ciieva lucrări dé sinteză, întiiănun- plărie al întreprinderii de in
treţinere a culturilor. Aşa s-au ţiunile de încărcări şi descăr chind rodul muncii pasionante a spe dustrie locală din Sebeş. Intre bilă de bucătărie la preţul de
petrecut lucrurile la cultura de cialiştilor din domeniul coregrafiei, 1.278 lei garnitura.
soia de pe o suprafaţă de 7 ha. cări se execută manual, ceea ce muzicii, etnografiei etc.
care a fost aproape în între implică un volum mare de forţe Pentru îmbunătăţirea muncii de cercetare ţesătorii, cusătorii, încrustări în lemn,
gime compromisă, provOcihd de muncă şi cheltuieli suplimen Cercetarea şi valorificarea neseca ceramică etc.
gospodăriei mari pagube. tului tezaur dc frumuseţi artistice si valorificare a creaţiei populare
tare. De asemenea, mijloacele create de masele populare dc-ă lungul »» Sasa regională a creaţiei populare
In alte cazuri s-a renunţat cu de transport nu au fost u tili veacurilor, este şi unul din obiecti va publica şi în viitor, în mai inare
prea mare uşurinţă la lucrările vele fundamentale alé activităţii Ca ceramica de Săsciorî. încrustările pe loc de frunte în repertoriul perma ai artei noastre populare, cum s în t: măsură, culegeri de folclor literar, mu
mecanice, care au fost înlocuite zate în perioada amintită decit sei regionale a Creaţiei populare. furcile de tors din Clopotiva. nent af corului din Poiana şi al ce Ion Marinescu, lori Rahoveanu, Toma zica! şi coregrafic, acordînd o aten
cu muncă manuală. Acest lucru în proporţie de 50 la sută din lui din Hunedoara — laureat al ce Pienar, Ştefan Ursu, Traian Fiîi- ţie sporită promovării în repertoriul
a dus la depăşirea cheltuielilor capacitatea lor, datorită lipsei Cu personalul de specialitate a! in Expoziţia din acest an, mai bogată lui de al Vl-tCa concurs al formaţi mon etc echipelor artistice a creaţiei populare
planificate cu peste 50.000 Iei. stituţiei şi cu ajutorul unor colabora ilor artistice de amatori de Ia oraşe locale.
'Aşa, de exemplu, la orz boabe de organizare Autodumpărul tori externi, în ultimii ani Casa crea ca iu anii trecuţi, aranjată cu gust, şi safe. Pornind de la rezultatele obţinute
s-a efectuat recoltarea manuală spre exemplu nu a funcţionat ţiei populare a regiunii Hunedoara a şi ţinind seama de posibilităţile exis O preocupare deosebită va consti
de pe 80 ha. deşi în plan era în anul 1961 decit 20 ore, deoa înregistrat cîteva succese demne de după criterii ştiinţifice, a marcat un Şi alte cîntece diri folclor sînt din tente În regiunea Hunedoara pentru tui cercetarea şi valorificarea folclo
prevăzut ca recoltatul să fie rece a fost mai mult defect de- remarcat. Expoziţiile de artă populară nas înainte pe linia cercetării şi valo ce în ce mai mult prezentate pe sce cercetarea Şi valorificarea creaţiei rului muncitoresc (din Valea Jiului,
făcut astfel pe numai 14 ha. La cît în stare de funcţionare. ce se organizează din doi în doi ani, rificării artei populare. nă : „Mureşăna", „IrtVîrtita de la populare, Gasă regională a creaţiei Hunedoara, Brad) şi a creaţiei popu
ovăz boabe, treieratul s-a efec începînd de la centrele de comună Alba", „Rhircana1' şl „loc momîriâ- populare şl-a alcătuit de Curînd un lare noi,
tuat cu combina de la clae la Acest fel de utilizare, néco- pînă la faza finală, pun în valoare Frumuseţea cîntecului, portului şi nesc“ de Ion Muntean», „Lele de la plan special de măsuri. La baza aces
clae — din cauză că recoltatul respuhz&toare, -a mijloacelor cele mai reprezentative creaţii din acest jocului nostru popular a fost eviden Orăştie" de Ion Popa etc. tui plan este înscrisă necesitatea dă Munca de cercetare a creaţiei popu
s-a făcut manual — ceea ce a so fixe, a provocat depăşiri ale domeniu. De la an la an, arfa noas ţiată şi cu prilejul concursurilor re munca de cercetare a folclorului să ca lare trebuie să stea şi în centrul preo
licitat un volum mult mai mare tră populară este tot mai legată de publicane ale artiştilor amatori. La fi In curînd va fi pusă la dispoziţia pete un caracter ştiinţific, organizat, cupărilor unităţilor culturale de la sa
ele muncă decit cel planificat, cheltuielilor de producţie deoa transformările revoluţionare, socialiste. nala concursului al V-loa a partici corurilor de amatori din regiune, cu să fie coordonată şi îndrumată cu te, caselor raionale de cultură, cercu
fapt care in final a provocat de rece acestea nu şi-au adus con Ne-a demonstrat-o din plin expoziţia pat formaţia de dansuri a căminului legerea muzicală „Gîritece din Hune competenţă. Consfătuirea ce va fl or rilor literare din întreprinderi şi in
asemenea depăşiri de cheltuieli organizată la Deva în vara acestui cultural din Dobîca (Hunedoara), iar doara“ realizată cu conciifsitl compo ganizată la Deva în cursul lunii oc stituţii.
şi pierderi de recoltă, tribuţia la îndeplinirea planu an. Tematica nouă, şi-a găsit întru la finala celui de-al Vi-lea concurs zitorilor Gi DerieţeanU şi Ion Aîun- tombrie, cu creatorii şi cercetătorii
lui de producţie, în timp ce a- chipare artistică în ciopliturile în lenih cca a colectiviştilor din Sîntandrei. teanu. Gercetarea măi temeinică a artei
In ceea ce priveşte fondul de ale meşterului Gernat din Şugag, Fi creaţiei popiiiăre, va marca primi* noastre populare va duce la îmbogă
teren arabil al gospodăriei, a- mortlsmentul pentru' ele s-a Pentru promovarea dansurilor din In ce priveşte folclorul literar a fost paşi în această direcţie. ţirea repertoriului şi ridicarea calită
cesta nu a fost utilizat în aşa plătit integral. zona pădurenilor, în repertoriul for editată o culegere intitulată „Tinereţe ţii muncii formaţiilor artistice de ama
fel incit să se obţină de pe el maţiilor coregrafice din regiune, Casa fără bătrîneţe*, care s-'a bticurat de Vor îi constituite la regiune şi în tori (coruri, formaţii coregrafice, bri
maximum de randament. Ast Prin eliminarea acestor defi regională a creaţiei poulare a tipă o caldă primire din partea cititorilor. găzi artistice de agitaţie, orchestre
fel o suprafaţă de 9 ha. teren cienţe G.A.S. • Orăştie, va putea rit culegerea „JocUri populare pădu- Alături de cîntecele „tradiţionale", în centrele de raion (oraş) colective de de instrumente populare), la ridicarea
agricol situat lingă livada cu deveni o unitate rentabilă, va reneşti“, iar îrl anii următori vor apare acest volum este reprezentată, prin 6Î- specialişti, cercuri ale tinerilor folclo activităţii Cercurilor literare şi artis
pomi, bunăoară, a fost lăsată putea livra populaţiei tot mai şi alte asemenea culegeri. teva piese valoroase, creaţia populară rişti în şcoli, care vor efectua, perio
neînsămînţată, iar suprafaţa multe produse animaliere, în nouă — „Gîntec partidului", „Ţara tice şl prin aceasta, la educarea ma
destinată culturilor de masă sortimente variate, de calitate Folclorul muzical local a fost pre noastră să-nflorească", „Astăzi viaţa-i dic, deplasări pe teren pentru cerce
verde a fost redusă cu 35 ha, şi la preţuri mici. lucrat şi promovat cu curaj de către tot cu soare" etc. tarea folclorului literar şi muzical. Se selor în spiritul dragostei faţă de pa
faţă de plan. Acest fapt a făcut unii dirijori de formaţii muzicale. vor înfiinţa la căminele culturale
ca în lunile iulie şi august să Acordînd atenţia cuvenită La realizarea culegerii de folclor li cercuri de artă populară cu secţii de trie, faţă de oamenii muncii, creato
lipsească din hrana animalelor producerii furajelor, îmbună Suita de eîntefie din regiune „Pe pla terar şi-au dat contribuţia cercetători
masa verde. iuri hunedorene“, prelucrare pentru cor rii valorilor materiale şi artistice.
tăţirii raselor de animale şi de Ion Murftennu, Gheorghe Bogdan
Preocuparea pentru introdu realizării tuturor sortimentelor şi Sonstarltin Ungureanu, ocupă un Pro?. GONST. CLEMENTE
cerea mecanizării, care in toate de produse aşa cum sînt pre
cazurile are ca efect uşurarea văzute în plan, curînd, această metodist principal la Gasa
muncii, reducerea termenelor regională a creaţiei populare Deva
'de executare a lucrărilor şi rea- gospodărie poate deveni un cen
tru model, care să livreze ani
male de rasă şi celorlalte uni
tăţi socialiste ale agriculturii,
dînd totodată producţii record
de carne şi lapte.
Rezerve pentru realizarea a-
cestor sarcini există Ia G. A, S.
din Orăştie. Ele trebuie însă
valorificate prin măsuri efi
ciente şi luate la timp'.