Page 60 - 1961-10
P. 60
pag. 4 DRUMUE SOCIAL!?MOLUI Nr. 2120
• x â fa ia ie ş tlrx *
BUBSUüiaaaau3&UAi**}umei* imA-smummmmmoaa/CMwBE3®a3®»s?»rîwhsrwsww wrojlgjgggwgj«agwggggggg^wxja'*,w
teflwad constructoriloF camisinaM AvdtimeJUa s lir i • jx itirrte lB siLrJL * jx U im a ie
in atenţiaîntregii luni
„B ila n ţu l v ic to rie i prezintă un eveniment impor Un m are progres
tant pentru întreaga mişcare
cla re şi re a le “ muncitorească internaţională, spre tratative 8TO.TO© Il E O ^ E V B Ş T ! L u c ră rile w
subliniază Pajetta, iată de ce el IH FR A H I H en
PARIS 18 (Agerpres). — stîrneşte un atît de mare inte LONDRA 18 (Agerpres). —
Toate ziarele pariziene au res şi entuziasm în rîndurile TASS transmite :
publicat la 18 octombrie la loc acelora care cred într-adevăr în
de frunte relatări din Moscova, socialism, în progresul omenirii „Cuvintarea lui N. S. Hruşciov PARIS 18. — Corespondentul şi aie industriei de gaz şi elec G e n e ra le a O.N.U» /
asupra lucrărilor Congresului al şi vor să lupte pentru pace. nu este cuvintarea unui om cu
XXir-lea al P.C.U.S.
Ziarul „l’Humaftité“ a consa Ziarul „Paese“ subliniază că care nu se pot duce tratative“ Agerpres transmite : tricitate.
crat două pagini şi jumătate Uniunea Sovietică întocmeşte • - scrie ziarul „Evening Stan
materialelor congresului, publi- planurile dezvoltării sale por dard“ în articolul de fond în In dimineaţa zilei de 18 oc Greva a fost declarată în NEW YORK 18 (Agerpres) lor Africii să se unească şi să si
cînd o expunere amănunţită a nind de la politica păcii. în tre care comentează raportul de tombrie, la chemarea Confede semn de protest împotriva refu TASS transmite : concentreze toate eforturile spre
raportului de activitate al C.C. gul viitor al Uniunii Sovietice, activitate prezentat de N. S. raţiei Generale a Muncii şi a zului cercurilor patronale fran dezvoltarea economică a con
al P.C.U.S., prezentat de N. S. subliniază ziarul, se bazează pe Hruşciov Ia cel de-al XXII-lea centralelor sindicale „Force’ Ou La şedinţa plenară din dimi tinentului african.
Hruşciov. perspectiva destinderii încordă Congres al P.C.U.S. vriere“ şi „C.F.T.C." a început ceze de a mări salariul acestor neaţa zilei de 17 octombrie a
„Bilanţul victoriei clare şi rii internaţionale care trebuie în Franţa greva celor 800.000 celei de-a 16-a sesiuni a Adu Delegatul Cmerunului a cerut
reale, o lecţie de morală comu să ofere poporului sovietic po Ziarul subliniază îndeosebi că categorii de oameni ai muncii nării Generale a O.N.U. au luat participanţilor la sesiune să
nistă. O declaraţie cu privire la sibilitatea de a realiza planurile
pace in întreaga lume — aces îndrăzneţe ale ridicării neconte Uniunea Sovietică nu insistă de muncitori şi funcţionari din pentru a face faţă creşterii pre cuvîntul reprezentanţii Came contribuie prin toate mijloace
tea sint ideile fundamentale ale nite a nivelului de trai, depă runului, Filipinelor şi Arabici le la lichidarea cit mai grabni
Raportului de activitate al Co şind producţia pe cap de locui asupra semnării Tratatului de întreprinderile publice, feroviare turilor. Saudite.
mitetului Central al Partidului tor a Statelor Unite.
Comunist al Uniunii Sovietice, pace cu Germania pînă la sîir- im - că a colonialismului in spiritul
prezentat de Nikita Hruşciov la Sint impresionante unele mă şitul acestui an dacă puterile
Congresul al XXII-lea al suri cu caracter economic, scrie Delegatul Camerunului a con Declaraţiei cu privire la acor-
P.C.U.S.“ — cu aceste cuvinte ziarul „Avânţi“. Toate aceste occidentale se vor arăta dispu
incepe relatarea sa corespon măsuri, subliniază ziarul, con „Algeria algerienilor!“ sacrat partea principală a ex darea independenţei ţărilor şi
dentul special al ziarului „l’Hu stituie o premisă a îndeplinirii se să rezolve problema germa punerii sale demascării colonia, popoarelor coloniale, adoptată
manité“ din sala de şedinţe a planului pe 20 de ani care, po nă. „Acesta este un mare pro lismului şi imperialismului. Po la sesiunea a 15-a a Adunării
Congresului. trivit programului, trebuie să
Ziarul „Liberation“ a consa ofere Uniunii Sovietice posibili gres“, scrie ziarul „Evening — Puternice demonsfrsfis ale algerienilor la Paris porul Camerunului, a spus el. Generale a O.N.U.
crat o pagină şi jumătate rela tatea de a depăşi Statele Unite Standard“. Ziarul relevă de ase
tărilor din Moscova, publicînd în ce priveşte volumul global menea optimismul cu care N. S. PARIS 18 (Agerpres). — La re ale capitalei, pe bulevardele urăşte colonialismul şi impe Conducătorul delegaţiei Ara-
de asemenea o expunere a ra a' producţiei şi producţia pe Hruşciov a vorbit despre succe 17 octombrie la Paris au avut Neuilly, Saint-Germain, Saint- rialismul, care au adus suferin biei Saudite, Sukeiry, s-a ocu
portului de activitate prezentat cap de locuitor, atît în indus loc numeroase demonstraţii ale ţe uriaşe popoarelor Africii în pat de problema palestiniană.
de N. S. Hruşciov. trie, cit şi în agricultură. sele Uniunii Sovietice şi convin Michel, pe marile bulevarde şi general şi Camerunului în spe
gerea sa în victoria comunis algerienilor care se află în în apropiere dc Cihamps-EIy- Ei a propus să se creeze un co
Ziarele burgheze rezervă de „O rienta re a spre
asemenea un spaţiu larg expu mului. Franţa. Aceste manifestaţii, or sees. Demonstraţii puternice, cial. Relatind amănunţit lupta mitet al O.N.U. pentru ancheta
nerii Raportului C.C. al P.C.U.S. coexistenţa paşnică ganizaie în semn de protest îm comunică France Presse, au a- poporului din damerun pentru
In seara zilei de 17 octombrie, potriva recentelor măsuri lua vut loc şi în suburbiile oraşului, independenţă, el a subliniat că rea condiţiilor de viaţă ale mi
Ziarul „Combat“ scoate In răm în e milioane de telespectatori en te de ministrul de Interne, care în special la Courbevoie. Agen poporul său a plătit scump cuce norităţii arabe în Israel şi sa
evidenţă în mod deosebit partea glezi au putut urmări desfăşu interzic circulaţia pe străzi a rirea libertăţii şi intenţionează se formeze o comisie a O.N.U.
din raportul lui N. S. Hruşciov neschim bată“ ţia France Presse relatează că să o apere pînă la capăt. pentru supravegherea traduce
în care se arată că guvernul so rarea primei şedinţe a celui de algerienilor după ora 20, s-au mii de algerieni, printre care rii în viaţă a hotăririlor In pro
vietic este gata să amine sem TOKIO 18 (Agerpres). — al XXII-lea Congres al P.C.U.S transformat într-o puternică femei şi copii, au scandat „Al Delegatul Camerunului a ce. blema palestiniană.
narea Tratatului de pace, dacă TASS transmite : acţiune cu caracter politic îm rut cu înflăcărare tuturor ţări-
guvernele ţărilor occidentale Ei l-au putut vedea pe N. S. potriva menţinerii dominaţiei geria algerienilor Potrivit
vor manifesta dorinţa de a re Toate ziarele japoneze din 18 Hruşciov prezentîndu-şi rapor agenţiei, numărul total al par
glementa problema germană. octombrie au anunţat pe prime
le pagini, sub titluri mari. des tul, Prezidiul Congresului şi sala
Ziarul „Le Figaro“ remarcă de chiderea Congresului al XXII- de şedinţe. Aceste imagini au coloniale a Franţei în Algeria. ticipanţilor la aceste acţiuni a
asemenea cuvintele lui N. S. lea al P.C.U.S. Ziarele publică fost transmise in cadrul emisi Potrivit agenţiei France Pres- fost evaluat Ia circa 20 mii de Şedinţa Comitetului Politic
Hruşciov, că U.R.S.S. este gata o expunere amănunţită a rapor unii de seară prin reţeaua de se. manifestaţiile s-au desfăşu persoane.
„să procedeze împreună cu pu tului de activitate al C.C. a! televiziune BBC şi „Independent rat în numeroase puncte ale împotriva manifestanţilor ca NEW YORK 18 (Agerpres). Şeful delegaţiei sovietice, V.
terile occidentale la căutarea P.C.U.S. prezentat de N. S. Hruş Television“. Parisului, pe principalele arte- re defilau hi linişte au interve TASS tran sm ite:
unei soluţii reciproc acceptabî ciov. Iată cele mai caracteristi nit violent detaşamente înar A. Zorin, a insistat din nou pen.
le şi coordonate“, a problemei ce titluri : „Războiul poate fi
Tratatului de pace german pe preintimpinat“, „Orientarea spre Apelul PtezidiulC. C. Po C, mate ale poliţiei si jandarm e La şedinţa din 17 octombrie a tru examinarea in primul rinti a
calea tratativelor. t coexistenţă paşnică rămîne ne riei, care au deschis focul. Po Comitetului politic al Adunării problemei dezarmării generale
schimbată“, („Asahi“). „Uniu dinJaponia Generale a O.N.U. a continuat şi totale, deoarece numai rezol
C om uniştii sovietici nea Sovietică dispune de forţa trivit comunicatului oficial al discutarea problemelor de pro varea acestei probleme poate
necesară pentru a preîntîmpina prefecturii poliţiei 2 algerieni cedură. contribui la preîntîmpinarea
p rivesc înainte agresiunea“ („Yomiuri“). an fost ucişi şi foarte mulţi r ă primejdiei unui război nuclear.
niţi. Cu toate că şedinţa s-a pre
ROMA 13 (Agerpres). — TASS Ziarul „Asahi“ constată cu El a demascat făţărnicia pozi
transmite : satisfacţie într-un comentariu TOKIO 18 (Agerpres). —¦ deosebit membrii Partidului Co Scara, prefectura poliţiei a lungit pînă tîrziu, votul nu a ţiei americane în problema ex-
tendinţa Uniunii Sovietice spre
Ziarele italiene publică arti rezolvarea pe cale paşnică a „Noua situaţie şi sarcinile p ar munist din Japonia şi militanţii anunţat că 7.500 de algerieni avut Ioc, Delegaţia S.U.A. s-a perienţeleor nucleare, amintind
cole consacrate deschiderii ce problemelor litigioase. că S.U.A. şi Anglia, ducind tra
lui de-al XXII-lea Congres ai tidului“ — sub acest titlu zia activi ai mişcării sindicale. au fost „reţinuţi pentru cerce pronunţat pentru discutarea tative la Geneva, se pregăteau
P.C.U.S. Corespondentul din Moscova tări“. In comunicatul prefectu In acelaşi timp să efectueze ex
al ziarului „Asahi“ relatează că rul „Akahata“ publică un apel In aceste condiţii, subliniază rii poliţiei pariziene se arată că problemei încheierii tratatului perienţe nucleare. In prezent elo
Congresul . va face bilanţul încă prima zi a lucrărilor con
îmbucurător al activităţii so gresului a arătat încrederea pro al Prezidiului C.C. al P.C. din Prezidiul C.C. al P.C. din Japo „o mare parte a persoanelor a- J cu privire la încetarea experi-
cietăţii existente în mod real,
Care a transform at multe uto fundă a tuturor delegaţilor In Japonia. nia, este necesar să se întăreas restate vor fi deportate săpu tă- j! enţelor nucleare separat de pro-
pii din trecut într-o realitate
palpabilă a vieţii sale cotidiene, justeţea liniei politice a C.C. al Guvernul Ikeda şi capitalul că unitatea de acţiune a oame
a societăţii care din iniţiativa monopolist din Japonia, se spu nilor muncii, să se activizeze mîna aceasta în Algeria“. I blema dezarmării în ansamblu. cer încheierea unui tra ta t cu
comuniştilor vrea să meargă P.C.U.S. Congresul al XXII-lea
înainte, se spune în articolul ne în apel, paralel cu ofensi munca partidului în toate p ă Masuri dezlănţuite de răsculaţii angolezi privire Ia încetarea experienţe,
semnat de Giancarlo Pajetta, al P.C.U.S., care va adopta pro va economică împotriva po turile populaţiei şi să se unifice lor şi nu sint de acord să se ajun
membru al secretariatului Parti porului intensifică represiunile
dului Comunist Italian, publi gramul construirii comunismu poporul în lupta împotriva o- gă la reluarea moratoriul ui.
cat în coloanele ziarului „Unita“. politice. Sint persecutaţi în mod fensivei reacţiunii. Aceasta dovedeşte că ele se si
lui şi noul statut al partidului,
Comuniştii sovietici, se spune m: LUANDA 18 (Agerpres). — prins atacuri puternice pe dru tuează pe o poziţie pur propa
în articol, privesc înainte, ci scrie într-un articol de fond Agenţia France Presse anunţă mul spre Quíntese şi în nordul gandistică, deoarece îşi dau sea
cred în pacea în întreaga lume 99 Polul N o rd — districtului Quanza.
şi în comunism, pentru aceasta ziarul „Yomiuri“, este un eve că în nordul Angolei au avut ma că elaborarea unui tratat ar
ei muncesc şi luptă. Iată de ce loc in ultimele zile puternice Corespondentul agenţiei Fran necesita timp, iar pină atunci
acest Congres al Partidului Co niment epocal în istoria Uniu
munist al Uniunii Sovietice re- MOSCOVA 18 (Agerpres). polară va aproviziona cu cele lupte între forţele patriotice şi ce Presse anunţă că unul din se pot efectua experienţe nu
nii Sovietice şi un mare eveni fU.MCţorul estic al Arcti necesare staţiunea „Polul trupele colonialiste portugheze. cele mai puternice atacuri din cleare. in plus, ele sint intere*
—O - cii, la nord de insula v ra n Nord-8“ aflată în derivă in In districtul Uige, în jungla (lin ultimele zile a fost cel din re
ment politic pentru întreaga gliei. de pe bordul spărgăto tr-o regiune apropiată de Mucaba, în împrejurimile Car- giunea fluviului Douizo unde sate nu atît în încetarea expe»
GIUDAD TRUJILLO. - Agenţia rului de gheaţă atomic „Le- Polul Nord, la aproximativ patrioţii angolezi au atacat prin rienţelor, cit în crearea unui
Associated Press relatează că la lb lume. nin“ a început debarcarea 2.000 Km. de ţărmul sovietic. monei şi în regiunea Quica au sistem legal de spionaj sub as
staţiunii in derivă „Polul surpriză detaşamentele portu pectul controlului şi inspecţiei.
octombrie, studenţii Universităţii 'San- Nord-10“. MOSCOVA 18 (Agerpres). avut loc serioase ciocniri în care
— TASS transmite : trupele colonialiste au fost a- gheze care păzeau pe robii an Majoritatea delegaţilor s-au
to Domingo, din capitala dominicană,
tacate puternic de către deta golezi de pe plantaţiile colonia pronunţat pentru discutarea în
au distrus busturile şi tablourile de şamente de patrioţi angolezi. primul rînd a problemei reluării
Răsculaţii angolezi au între- liştilor.
functului dictator Ralael Trujillo din
Pe gheaţă au apărut de)a De pe bordul spărgătorului moratoriului cu privire la efec
clădirea universităţii. Demonstraţia,
primele căsuţe şi se apropie de gheaţă atomic se transmi S u v a n n a F u m m a a sosit la Lu an g P ra b a n g tuarea experienţelor nucleare,
care a început la şcoala politehnică de sfîrştt montarea staţiei de te prin radio că la 17 oc deoarece, după cum au decla
radio. tombrie şi-a început activita LUANG PRABANG 18 (Ager hana, în legătură cu formarea rat ei, acest fapt este dictat do
şi s-a extins rapid în toate lacultâ- tea staţiunea sovietică de pres). — noului guvern al ţării. necesitatea creării unei atmos
Staţiunea „Polul Nord-10“ fere mai favorabile pentru dis
ţile, a avut loc în semn de protest îm cercetări ştiinţifice „Polul La 18 octombrie, primul mi După cum se ştie, reprezen cutarea problemei dezarmării
se organizează intr-o regiu nistru laoţian, Suvanna Fumma, tanţii celor trei părţi din Laos
potriva noului rector care esle un ne a Arcticii unde pină acum Noră-10“. Coordonatele sale a sosit în capitala regală a Lao- au căzut de acord asupra for generale şi totale. Declaraţii In
nu a navigat nici un vas. sint de 75 grade, 27 minute mării unui guvern de coaliţie acest sens au făcut printre al
adept al dictatorului Trujillo. Autori Staţiunea urmează să devină latitudine nordică, 177 grade ţii delegaţii Tunisiei, Afganis
tăţile au trimis forje de poliţie pen şi baza de pe care aviaţia 10 minute longitudine estică. sului, Luang Prabang, pentru avînd in fruntea lui pe prinţul tanului, Guineei şi Congoului
tru „restabilirea ordinei". /Ws-^ i convorbiri cu regele Savang Vat- Suvanna Fumma. (cu capitala Leopoldville).
BRASILIA. — Potrivit relatărilor „Citadela“ cap italism u lu i, fă ră m a sc ă lanta a dovedit lumii întregi o pildă Unite (!). Probabil că în acest fel gazeta
cu care se poate mîiidri întreaga Ame
agenţiei Prensa Latina, Fernando San - N o ir IE § Il C © M E N T A IR! Il II - cu pricina ar ti reuşit să-şi convingă
rică“.
ta. deputat laburist, a condamnat în Despre ce esle vorba ? In ziua în cititorii (pe cei slabi de înger N.N.)
că în S.U.A. problema rasială este re
Camera braziliană Statele Unite pen ceperii cursurilor şcolare, 9 copii ne
gri au mers pentru prima (lata ia zolvată echitabil. ,
tru difuzarea „documentelor“ lalsifi-
Mister Rusk şi transmis deja secretele necesare per a declarat: „La închisoare, cel puţin rul muncitorului american nu mai pu şcoală în care învăţau doar copii albi. „New York Times“ a „uitat“, insă
cate din Argentina, care încercau sa „asigurarea păcii (( fecţionării armei nucleare. Şi cum nu e mai cald şi primeşti de mîncare ţin de 550 miliarde dolari. O bună El au fost însoţiţi pe lot parcursui să sufle vreo vorbi despre cei peste
l-ar a iuta cu inima largă, cînd săr de trei ori pe zi“. parte din aceşti dolari furaţi sul) drumului pînă la şcoală de... patrule 5.000 de negri care au căzut victimă
învinuiască Cuba de „intervenţie" in Intr-unui din discursurile sale, se manul oin are de făcut faţă unor ase formă de impozite, sînt destinaţi pre de poliţişti şi elicoptere. segregaţiei rasiale în ultimii 50 de
cretarul de stat at S.U.A., Dean Rusk, menea „griji“, cum ar fi „pacificarea La prima vedere, cazul cu pricina gătirii criminale a unui nou măcel ani, despre faptul că în ţara mult-
treburile argentiulene. declara cu voce evlavioasă: „Politica prin orice mijloace“ a Algeriei! Un pare de necrezut. Dar ce nu se în- mondial. Ce a stîrnit oare entuziasmul zia trîmbiţatei „democraţii“ negrii ameri
externă a Statelor Unite îşi pune ca alt amic al lor, cu sediul la Bonn, aş timplă în „paradisul capitalist“, de rului citat? Faptul că nişte copii de cani şi diplomaţii de culoare sînt tra
BUENOS AIRES. — Agenţia Pren scop primordial, asigurarea unei ast teaptă de atita vreme cu sufletul la numit de apologeţii imperialismului După cum se vede, „ţara tuturor culoar’ au „îndrăz-it“ să păşească taţi cu dispreţ şi aruncaţi pe uşă alar.ă
fel de păci, in care... folosirea forţei gură să-şi boteze Bundeswehrul cu „ţara tuturor posibilităţilor" ? După posibilităţilor“, sfîşiată de criza şi într-o şcoală destinată „doar pentru din locuriie destinate „exclusiv albi
sa Latina relatează că paraguayeim ca instrument al politicii naţionale aşa ceva. Şi cum să nu-I ajute pe cum relatează însăşi presa americană, haosul economic iminente capitalis albi“ ? Intr-adevăr, un astfel de feno lor“, despre faptul că, în timp ce or
să poată fi înlăturată". Ce păcat însă, Adenauer, cînd acesta declarase încă cazuri dc acest fel au devenit obiş men este destul de rar în S.U.A.,
relugiaţi în Argentina au manifestai că d-f Rusk nu şi-a însoţit afirma cu mult timp in urmă: „Cine se îm nuite în statul care nu poate asigura mului, încearcă să iasă din impas pe mulţumită aportului „dezinteresat“ at ganizaţiile fasciste de tipul Ku-Klux-
ţia cu cîteva argumente convingătoa potriveşte transmiterii armei nucleare de lucru unul număr de aproape 5 spinarea oamenilor muncii. rasiştilor ? S-au probabil felul cum cei Klan-ului îşi desfăşoară nestinghente
în faţa Ambasadei Paraguayului din re. (Probabil, din lipsă de timp, dale Germaniei occidentale — este nebun!“. milioane de membri ai săi. însăşi pre 9 prichindei negri s-au bucurat de „o-
fiind sumedenia de „griji“ pe care Cme-şi poate închipui că lui mister şedintele Kennedy a fost nevoit sa })Minăria America“ crotirea“ autorităţilor în drum spre activitatea criminală, luptătorii pentru
Buerios Aires cerînd eliberarea ime le implică o asemenea „slujire tara Rusk sau unui alt coleg al său de recunoască faptul că 17 milioane de şcoală? E ciudat, însă, de ce gazeta libértale sînt supuşi celor mai crunte
preget“ a păcii, cu care conducătorii la Washington, i-ar pica bine la mi americani se culcă în fiecare noapte In toamna acestui an, în oraşul At represalii.
diată a fruntaşului comunist para- dc ¦•tat ai S.U.A., nu iută să-şi spo- mă să fie trecut într-o asemenea ca îlămînzî_ lanta ( s t . ’ I Georgia) a avut loc o americană a uitat să adauge Ia cclc
iască discursurile). tegorie de oameni ? Chestie de pre scenă carr a stvnit mult extaz în pre Nimic de zis, gazeta americana are
guayan, profesorul Antonie Aîaîdana. cauţie... Lipsiţi de cele mai elementare con sa burgheză din S.U.A., şi despre care relatate şi afirmaţia ministrului justi
Şi, între noi fie vorba, realitatea diţii de viaţă, de posibilitatea de a-şi ziarul „New York Times“ scria: „At cu ce se lăuda: in Statele „libere“ ale
IIAGA. — La Amsterdam a avui i-ar fi putut furniza domnului Rusl; La toate acestea, mister Rusk pu cîştiga traiul de pe o zi pe alta, oa ţiei americane, Robert Kennedy, cum
sumedenie de „argumente“. Aşa, de tea să adauge, citeva cuvinţele mă menii ajung la disperare. Sînt tot Amer'cii 9 copii negri pot merge. In
loc conferinţa luptătorilor peulrti pace pildă, mister Rusk putea vorbi ore car, despre osteneala pe care o de mai frecvente cazurile cînd oamenii că peste 30-40 de ani un negru ar pu şcoală doar escortaţi, ca nişte gang
in şir despre bazele militare de care pune diplomaţia S.U.A. pentru a tor îşi pun capăt zilelor, nemaiputîndu-se
olandezi. Participanţii la conferinţă au dispune Pentagonul in străinătate şi pila cu premeditare orice acord în întreţine pe ei şi familiile lor. După tea să devină.,, preşedinte ai Statelor steri, de poliţie.
despre menirea lor „paşnică“, pur problema dezarmării generale şi totale. cum se arată în datele publicate dc
subliniat că politica externă a guver ..paşnică“... Era cazul apoi să amin Nu de alta, dar oamenii dc stat ai către Universitatea din oraşul Michi- I. L.
tească de suma rotundă de 50 mi S.l ;.A. sînt foarte ocupaţi cu alte gan, în Statele Unite au loc anual
nului de Qauy, care sprijină pe re liarde dolari puşi la dispoziţia Pen peste 500.000 de încercări de sinuci
tagonului pentru a întreprinde o serie „treburi“, „mai serioase“, de cît „asi dere. Nu rare sînt cazurile cînd ne
vanşarzii vest-gerinani reprezintă o de „acţiuni paşnice" cum a fost ves gurarea păcii". fericitul sinucigaş lasă un bileţel pe
care scrie: „Nu mi-am putut plăti
primejdie pentru cauza păcii. Delega tita invazie in Cuba. sau destinate fa „ Ţara tuturor impozitele“. Şi nu e de mirare. Directe,
p o s i b i l i t ă ţ i l o r i6 indirecte, bugetare, locale etc„ impo
ţii Ia conferinţă — oameni de aiie- bricării şi perfecţionării unor arme zitele se încolăcesc îii jurul muncito
Nu de mult, într-una din subur rului american ca un balaur cu mai
rite convingeri politice — au adoptai cu ajutorul cărora cercurile imperia biile oraşului american Detroit. s-a multe capete. Statisticile arată că în
primii 156 de ani ai existenţei sale
în unanimitate hotărirea de a crea liste visează să instaureze , „pace de întimplat un caz interesant: într-o sin — din timpul lui George Washington
şi piuă la Franklin Roosewelt — sta
un comitet olandez dc luptă pentru plină“ în unele regiuni ale lumii. In gură zi, 16 cetăţeni s-au adresat tri
pace.
această ordine de idei, mister Rusk
tiputea vorbi despre grija „părintească" bunalului local cu rugămintea de a tul american a încasat de la cetă
cu care guvernul S.U.A. > îi tratează băgaţi la... închisoare. Motivul ? Nu ţenii săi, sub forme de impozite, 244
pe cei mai apropiaţi „amici“ ai s ă i : aveau unde dormi şi cu ce se hrăni. miliarde de dolari. In ultimii 15 ani Mister Capital şi persoanele care-1 însoţesc.
lui De Gaulle, de exemplu, i s-au Unul dintre cei 16 „amatori de ocnă" însă, perceptorul a stors din buzuna
(Desen din ,,'KroKodil“)
Redacţia şi admiHistriiţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon:'188: 189: 75. Tava nîăfită în conform anrobării DiiecţîunÎi Generale P.I.I R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 19'19. — Tiparul: întreprinderea Pollgraiicâ „I Mai“ — Deva