Page 61 - 1961-10
P. 61
! il încetat din lisfi B o li Sadoneanu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TJNIŢl-VA i
rAcademia Republicii Populare Romînă anunţă cu adincă du micianul Mihail Sadoveanu,
i n u n . î-y ‘;vw \ Romîne, Ministerul Invăţămîn- rere că în ziua de 19 octombrie luptător neobosit pentru înflo
tului şi Culturii, Uniunea Scrii 1961, ora 9, a încetat din viaţă, rirea patriei noastre socialiste,
mulsocialismului torilor şi Comitetul Naţional în urma unei boli îndelungate pentru pace şi înţelegere intre
KGIOKAl P.M.R. HUNEDOARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL pentru Apărarea Păcii din R.P. şi grele, marele scriitor, acade popoare.
| Anul X III. Nr. 2121 V ineri 20 octom brie 1961 4 pagini 20 bani Academia Republicii Populare Romîne,
Ministerul Invăţămîntului şi Culturii,
Uniunea Scriitorilor,
Comitetul Naţional pentru A"pararea Păcii clin R. P. Romînă
Respect şi solicitudine Realizări din munca Din partea Corneletuli s C e n t r a i
al Partidului Muncitoresc !R©mîrs, a Consiliului de Stat
fată de cetăţean ceferiştilor
şi a Consiliului de Mini« ri al R. P. R.
La locul său de muncă ¦— în tie, magazinul de încălţăminte A u term in at pregătirile de iarnă Comitetul Central al Partidului Muncitoresc poporului romîn a creat în literatura noastră
Romîn, Consiliul dc Stat şi Consiliul de Mi opere de valoare universală.
uzină sau în biroul unei insti din Simeria, „Universal“ din niştri al R.P.R., exprimă durerea lor profundă
cu prilejul încetării din viaţă a lui Mihail Sa Patriot luminat şi democrat convins, el a ac-
tuţii, într-o unitate sanitară Crişcior etc., întîlneşti gestio Pentru a asigura populaţiei iar pentru a se asigura ilumi doveanu. iivat pe tărîm obştesc şi în viaţa noastră dc
condiţii cit mai bune de călăto narea cit mai bună a parcului stat. Miiiai! Sadoveanu a fost un militant de
sau la catedră, în magazin sau nari şi vînzători atenţi care se rie în timpul iernii, colectivul de vagoane, a fost revizuit în Strălucit om de cultură, marele scriitor al seamă în lupta pentru marea cauză a eticii,
întregime echipamentul electric. socialismului şi a prieteniei intre popoare. '
atelier, pe tractor, sau la vola preocupă îndeaproape de apro reviziei de vagoane în staţia Si-
meria-călători a desfăşurat o In această acţiune s-au evi COMITETUL CENTRAL AI,
nul autobuzului, la ghişeu sau vizionare şi deservire. La ofi activitate susţinută, reuşind să denţiat în mod deosebit comu PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN,
înfăptuiască integral planul pre niştii Gheorghe Moţ, şef de e-
ori unde în altă parte ar lucra, ciile P.T.T.K. din Deva şi Sebeş, gătirilor de iarnă. chipă, Cornel Cîzu, mecanic la CONSILIUL DE STAT AL R.P.R.,
pompe, Iovu Marconi şi Remiis CONSILIUL DL MINIŞTRI AI. R.P.R.
¦— fiecare cetăţean se află în la caserîa staţiei C.F.R. din Alba Astfel, au fost etanşate uşile şi Marcu, electricieni şi alţii.
ferestrele la 102 vagoane de cla
slujba intereselor generale ale Iulîa, la ghişeul C.E.C. din ora să, au fost revizuite şi puse în EMIL' CREŢII
societăţii. Şi cu cit îşi îndepli şul Simeria etc., găseşti funcţio funcţiune cazanele stabile pen corespondent
tru preîncălzirea garniturilor,
neşte mai conştiincios munca nari preocupaţi de a face o de
încredinţată, cu atît e) va con servire cit mai bună a publi Constituirea comisiei pentru organizarea funeralii!
tribui la progresul societăţii cului.
noastre socialiste, cu atit mai Trebuie să spunem' însă, că Pentru organizarea funerali m ată clin tovarăşii Atanase cu, floria Hulubei, Mihail Ralea
ilor acad. Mihail Sadoveanu, a Joja, preşedinte, Ilie Murgules- şi Zaharia Stancu.
bogată şi mai frumoasă devine unii funcţionari şi lucrători din A c c e le ra re a m işcării vagonului fost constituită o comisie for-
viaţa fiecăruia. diferite domenii de deservire a
Uriaşele transformări social- populaţiei nu dovedesc spirit Pregătirile pentru iarnă au Realizările ar fi fost şi mai
făcut ca în ultimul timp să fie mari dacă toate întreprinderile
economice înfăp de răspundere solicitate staţiilor C. F. R. tot predătoare şi destinatare şi-ar "v-'-sr
mai multe vagoane de trans fi' dat interesul să ţină vagonul
tuite în ţara c - o , in îndeplinirea cit mai puţin la încărcare şi '.vAiSîiiUy.
port. Pentru a face faţă aces descărcare. Mai sint însă uni V *,
noastră sub con- n . ,, obligaţiilor lor, tor cerinţe, ceferiştii din staţia tăţi ca O. C. L. produse indus
Petroşani depun eforturi în ve triale Petroşani — care numai
ducerea partida- I © feiT lS u© S u U C S ji© nu manifestă derea accelerării mişcării vago în ziua de 7 octombrie, la 4 va
nului. Astfel, în prima decadă a goane, a avut o locaţie de 35
lui, au dat naş- respectul şi soli lunii octombrie, printr-o mai ore — iar T.C.R.T.I. refuză to t
bună organizare a muncii, co deauna să descarce vagoanele
tere unei noi citudinea cuve lectivul acestei unităţi a redus sosite noaptea.
staţionarea vagoanelor la încăr-
atitudini faţă de muncă, faţă nită cetăţenilor pe care trebuie care-descărcare cu 600 ore/va- I. CRIŞAN
gon, iar in tranzit cu manevră, corespondent
de bunurile obşteşti şi îndato să-i deservească. prin reducerea staţionării, s-a
realizat o c-conomie do 5.250
ririle sociale, unor relaţii de in Numeroase scrisori sosite la cre/vagon.
tr-ajutorare tovărăşească între redacţia ziarului nostru, vorbesc
cei ce muncesc. O puternică despre pasiunea şi abnegaţia cu
manifestare a conştiinţei tot mai care medicii din diferite oraşe
ridicate a oamenilor muncii o şi comune îşi îndeplinesc nobila
constituie activitatea plină de misiune de apărători ai sănătă
entuziasm, abnegaţie, spirit ine' ţii oamenilor. Sint însă şi me
puizabil de iniţiativă creatoare dici care nu-şi fac pe deplin
pe care o desfăşoară zecile şi datoria. De curînd, la redacţia D is tric te fruntaşe pe secţie
sutele de mii de oameni ai mun ziarului nostru s-a primit o scri
cii din uzine, mine şi şantiere, soare prin care ni se semnala în că din prim ele zile ale aces muniştii M atei Gîlcă, şef de echi
tui a n a fo s t o r g a n iz a tă şi s-a pă, Moise Stănciotu şt Gheorghe
gospodării colective, G.A.S., că medicul Nicolae Iovu de la desfăşurat o vie întrecere intre Vasiu, m eseriaşi de cale, precum
d i s t r i c t e l e s e c ţ ie i L. 5 - P e ' r o ş a n i . şi picherul S im ion G ancan.
S.M.T.-uri etc. Policlinica din Brad dovedeşte
Aceasta a făcut ca lună de lună P rivind calitatea întreţineri!,
in societatea socialistă, activi - nepăsare in îndeplinirea obliga secţia să înregistreze depăşiri liniei C.F.R., cele m ai bune ca T i n e r i i N i c o l a e A v r a m Şi C o n s t a n t i n B o r o ş . m e c a n i c i i n s e c ţ i a H a n c ş a E . M . „ G h . D o j a “
taica unui însemnat număr da ţiilor dc serviciu. Redacţia spri lificative au fost obţinute de co Z îatiia: sc îngrijesc în d e a p r o a p e de întreţinerea parcului de locom otive de .m ină.
oameni, este, direct şi nemijlo jinită de Comitetul raional de la planul global, cuprinse intre lectivul districtului C-ălan. D in
cit legată de deservirea popu partid Brad a cercetat această 2 şi 5 la sută. In luna s e p t e m c e i 2 5 Tem. î n t r e ţ i n u ţ i , l a u l t i m a In c l i ş e u : Cei. ă o i m e c a n i c i l u c r i n d la r e p a r a r e a u n e i l o c o m o t i v e D i e s e l c a r e v a fi c u
laţiei. . . sesizare şl a constatat că in brie şi in p r im a j u m ă t a t e a lu- m ăsurătoare, 20 de km. au fost rind redată circulaţiei.
tr-adevăr acest medic are o se .iioţaifctiifoarPe, p in e şi,;Ftlm..jciL
Funcţionari din organele şi in rie de lipsuri în munca sa. El n i i c u r e ţ p M ^.ţfe ;e x e m p l u , p l a n u l c a lifica tivu l bine. La 'a c e a s ta P e la subredacţia luni
stituţiile de stat. medici, cadre nu respectă orarul de muncă, are au contribuit, mult. şi şefu l de
didactice şi activişti eultprali, o comportare' necorespunzătoare de echipă Melinte M oţ şi m eseria
literatori din comerţ, întreprin faţă de pacienţi, nu are res 102,30 la sufă. şul dc cale Nicolae Biseclie.
deri şi unităţi de deservire, pectul cuvenit faţă de cetăţeni.
.funcţionari de ia poştă, telefo •Asemenea lipsuri nu sint de ieri O m a re contribuţie la obţin e SIMION BAS ARAB
niste,’ taxatori şi şoferi, frizeri, de alaltăieri, ci se manifestă de rea acestor rezultate a avut-o
cizmari, croitori, toţi cei ce se multă vreme. Ne întrebăm de districtul 2 Pui care este frun corespondent
află Îndărătul unui ghişeu, în ce secţia de sănătate şi preve taş pe secţie. Dintre muncitorii
deri sociale a Sfatului popular
ateliere etc., îndeplinesc munci al regiunii Hunedoara tolerează ce d e s e r v e s c a c e s t d i s t r i c t s-au
de deservire. în interesul gene asemenea abateri ?
ral al .societăţii, cit şi in inte e v id e n ţia t in m o d d e o se b it co-
resul personal al cetăţenilor. Aşa Asemenea lipsuri mai sint şi
cum muncitorii din uzine, fa in alte domenii. Ziarul nostru a vo lu n tară din C ălan Cu sprijinul sfatului popular
brici, mine, de pe şantiere, oa publicat de curind. un articol, comuna! şi sub îndrumarea co
menii muncii clin agricultură, prin care se critica atitudinea Succese în producţie mitetului comuna! ele partid, pc
depun eforturi pentru realizarea necuviincioasă a unor taxatoare raza comunei Bălţa s-au între
Ds.şi planul la sortimentul ra dus rebutul cu 1,90-4,40 la sută prins mai multe acţiuni de fo
sarcinilor trasate de partid, In de pe autobuze care refuzau să diatoare a crescut pe acest tri sub procentul admis. los obştesc.
domeniul sporirii producţiei in dea restul. Astfel de oameni care mestru cu 150 tone, muncitorii
dustriale şi agricole, se cere ca refuză să dea rest. mai sint de la acest sortiment au realizat Rezultatele de la sortimentul In satul Căinei, de pildă, a
şi cei ce lucrează în domeniul incă. Dar un vechi proverb spu planul pe primele 12 zile din radiatoare puteau fi şi mai bune a fost construit în acest an un
luna octombrie, în proporţie dc dacă toate echipele s-ar fi stră frumos cămin cultural. La Hăr-
deservirii să-şi aducă din plin ne : „Ulciorul nu merge de multe duit să se ridice la nivelul ce ţăgani s-a terminat sala dc
aportul la ridicarea nivelului de ori la apă“. Aceşti oameni lip ISO la sută. lor fruntaşe. Unele echipe însă, spectacole a căminului cultu
trai, material şi cultural al ce siţi de respect faţă de cetăţeni In fruntea întrecerii socialiste printre care şi cele conduse de ral, iar şcoala elementară de 4
lor cc muncesc. Dacă autobuzul nu trebuie toleraţi. Se mai în- tovarăşii loan Raină şi Alexan ani din Qrmîndea a fost elee-
te duce repede şi bine la locul sint echipele conduse de comu dru Şipoş, au depăşit procentul trificată.
de muncă, dacă la magazin al tîmplă de asemenea ca în unele admis la rebut cu peste 5 la
găsit ce-ţi trebuie, şi-ai fost ser unităţi ale comerţului de stat să niştii Dumitru Ciobanii, Iorda- sută. Cu sprijinul deputaţilor şi a!
vit cu atenţie, iar ia cinemato se mai găsească gestionari şi cetăţenilor s-a amenajat, pe o
graf ai vizionat un film în bune vînzători care vind marfa pe che Ailioaiei şi Vasile Beşeleu, GHLORGIi L MAGUREANU distanţă de 3 km., drumul între
condiţii, nici nu simţi oboseala, sub mină in mod clandestin, satele Peştera şi Văiişoara,
ai satisfacţia unei zile „pline“. care dau lipsă la gramaj, care care au depăşit sarcinile de maistru turnător astfel că pe acest drum pot cir
vorbesc necuviincios cu cetăţe cula acum în bune condiţii mij
Ori de cîte ori intri în unele nii. De altfel trebuie spus că plan cu 20-25 la sută şi au re loacele de transport auto.
magazine ca „Meta’>chimic“
Prin contribuţia utemiştilor La lucrările de interes ob
ştesc au fost prestate 9.284 ore
din Sebeş. „Tricotaje“ — Orăş- (Continuare fn pag. 2 a)' In cinstea alegerilor organe Constantin, Stelian Ştefănescu, de muncă patriotică, reaiizîndu-
lor conducătoare U.T.M., brigă Domiţian Meseşan şi alţii. sc o economie de 23.210 iei. in
Creşte numărul cititorilor Echipa de electricieni, c o n Cotidiene zile utemiste de muncă patrio lucrările amintite, o contribuţie
dusă de Nicolae Simion între tică de la secţia furnale a uzi Pentru înfrumuseţarea secto
Şi iu oraşul Sebeş, cartea este Radu, loan Radu muncilor la ţine instalaţiile in bună stare *Ws»/Wv nei „Victoria“ Călan au colectat rului de muncă ce aparţine sec de seamă au adus deputaţii Ni
larg răspînclită în rîndul mase I.R.T.A. şi funcţionara Sofia şi predat 20 tone fier vechi. ţiei furnale, tinerii din cele 4 colae Igna, Aron Topor, Ro-
lor de cititori. Biblioteca raio Bădescu. de funcţionare şi execută n u In mijlocul s organizaţii de bază de aici au mulus Groza, Nicolae Bociinîci,
nală. înregistrează de la an la m ai reparaţii de calitate. pionierilor Cele mai frumoase rezultate
an, tot mai mulţi cititori, oa Pentru răspîndirea cărţii în in această acţiune le-a obţinut efectuat în luna octombrie pes loan Lazăr, Constantin Moga
lîndul maselor, Comitetul o ră In fotografie, N icolae Simion brigada condusă de tovarăşul te 200 ore muncă patriotică. şi Nicolae llogman.
meni de diferite profesii. şenesc al femeilor, împreună cu minuind atent autom atele ta Eugen Văcaru, Împreună cu ti
Anul acesta, biblioteca a în bloului de forţă al staţiei prin nerii Gheorghe Ancuţa, Şerban MARCEL SLMCIUC A. ELENA
biblioteca raională, a organizat
registrat 3.000 cititori care au cipale de la fabrica de a g lo m e maistru fumalist corespondentă
citit 39.230 volume de cărţi. 18 biblioteci de casă cu 744 citi
Printre cei mai activi cititori rare a C.S. H unedoara. Pionierii claselor V—VII de Cititori fruntaşi -—•OOQ--
se numără colectivista Kafila 1ori, care au citit pînă în pre la şcoala medie din Gălan s-au
inlilnit cu muncitorul Iritniaş In acest an, la biblioteca clu neri — din cei 552 înscrişi la Pentru animalei e
zent 7.141 carii. Zaharie Achimeţ dc la semieoc- bului „11 Iunie“ din Călan. au concursul „Iubiţi cartea“ — au
seric. Cu această ocazie, tov. fost înregistraţi 1.274 cititori, obţinut insigna „Prieten al căr colectivei
In ultim ul Achimeţ le-a vorbit pionierilor care au citit 15.010 volume. ţii“.
despre felul cum a ajuns el In scopul construirii grajdu
timp, peisajul fruntaş in producţie şi inovator, In scopul atragerii unui nu Din rîndurile cititorilor frun rilor, colectiviştii din satul Să-
despre dezvoltarea Uzinei „Vic măr cit mai mare de cititori la taşi se evidenţiază turnătorul lişte, raionul Brad, au confec
satului mineresc toria“ în anii de democraţie bibliotecă, au fost organizate 67 loan Stoica, electricienii loan ţionat 80.000 cărămizi, au pre
populară. acţiuni cu cartea, printre care Cimponer şi Nicolae Mateoi, se- gătit 4.000 kg. var şi au turnat
Alm aş din ra recenziile asupra cărţilor „Oţe mieocsarul Constantin Bujor şi fundaţia din beton a grajdului.
CONSTANTIN CHIRIAC lul“, „Fluviul mohorit“ „Cloco îurnalistul Pompei Mureşan.
ionul Alba, a corespondent In prezent, zidarii Aron Bo-
te“ etc. ROZAL1A CUTE ANU tici şi Nicolae Coster, ajutaţi
fost înfrumuse Numai in acest an, 152 de ti de alţi colectivişti, ridică zidu
bibliotecară la clubul „II Iunie" rile grajdului, iar alţii cioplesc
lemnul pentru acoperiş. Grajdul
ţa t de noile Beneficii peste plan WfTŞÎ--—— gospodăriei colective din Sălişte
va adăposti 100 vite mari.
blocuri confor
E. ADAM
ta b ile şi e le g a n îmbunătăţirea calităţii M e re u ia p o s t
corespondentă
te. ca şi dc fru produselor a constituit o
C itiţi în pair. 3 - 4
mosul parc a- Trenul 2888 plecase din s ta M e c a n i c u l a v ă z u t şi. a o p r i t
ţia Subcetate. Se apropia de Lucrările Congresu
m e n a ja t în lo preocupare de seamă pen trenul. In tr-a d evă r aşa era. Din lui al XXIS-
cantonul 33 — halta Ciopeia.
cul unde altă tru întregul colectiv al F a clipă în clipă, vagonul ar fi p u P.C.U.S.
Cantoniereasa Pătruţa ştefă
bricii de ciorapi şi tr ic o nescu era ca ăe obicei atentă tut să deraieze. A tenţia ca n to - n wcyir.'W1H
la m aterialul rulant, la încăr
dată a fost o taje „Sebeşul“. ' cătură... D eodată, un zgom ot
îi atrage atenţia. Privirea i se
vale. fixă. p e t i m o n e r ia un ei frine . neresei Pătruţa ştefănescu, care
Recent, incheindu-se bi „S-a desprins tim oneria fri- este m ereu la post, a e vita t insă
nei cu bare“ i-a trecut ca un
Aşa. a r a tă n o i lanţul activităţii pe tri fulger prin m in te şi a dat s e m acest accident. D upă o staţio
le blocuri c o n nalul de oprire.
struite aici p en m e s tru l III, s-a c o n sta ta t n a re ăe 17 m in u te , t i m p în
tru minerii E x că fabrica a realizat, peste care defectul a fost înlăturat,
plan, beneficii de 540.000 tren u l şi-a co n tin u a t drum ul în
lei, }
ploatării ,,Gh. deplină siguranţă.
D o ja “. SIMION B.
corespondent