Page 62 - 1961-10

pat*
Cîştigăforii concursului
„10 întrebări despre
U. R. S. S."
La Deva, în ziua de 15 octom­
brie a avut loc tragerea la sorti
a buletinelor depuse la con­
cursul „10 întrebări despre
U.R.S.S.“.
In urma verificării răspunsu­
rilor, s-a constatat că din cele
8.612 buletine trimise pe adresa
Consiliului regional A.R.L.U.S.,
8.071 buletine au întrunit con­
diţiile prevăzute de regulamen­
tul concursului.
Trăgindu-se la sorţi, au ieşit
cîştigătoare 68 buletine. Tova­
răşii Ioan Moisiu, Georgeta Moi-
siu, Gavril Duneea şi Ioan Bo-
dea din Deva, au ciştigat cite
o călătorie gratuită in U.R.S.S.,
Sarncil Popovici din Cugir — un
aparat de radio „Rândunica“,
Lazăr Birlea din Simeria — un
covor, Maria Mureşan din Deva,
Ioan Chiţulescu din Uricani, Ti-
beriu Anţică din Paroşeni şi Za-
harie Feher din Hunedoara —
cite un stilou, Gavril Chereji
din Deva şi Titus Braia din Si­
meria — cite un ceas, losif
Mayoş din Petroşani — un apa­
rat de radio „Bucureşti“, Druc-
ker Beatrice, elevă din Deva —
A fost recuperată rămînerea în urmă
La I.F. Orăştie planul la ră-
şinoase pe primele luni ale anu­
lui nu s-a îndeplinit în între­
gime. Nerealizarea lui la acest
sortiment se datoreşte instalării
cu întîrziere a funicularului „Mi-
neciu“ la parchetul Piriul cu
urşi, cit şi deficienţelor în asigu­ iar pe primele 10 zile ale lunii
rarea unei exploatări ritmice in
parchetul amintit.
Prin măsurile organizatorice
aplicate Ia acest parchet încă
in cursul trimestrului III, cit şi
prin numirea in postul de ma-
Tren cu supratonaj
¦ In ziua de 11 octombrie sosise
Th staţia C.F.R. Grăştie trenul
local nr. 2804. In staţie se mai
aflau 25 vagoane ce trebuiau
neapărat expediate. Impiegatul
de mişcare Aurel Măniuţ s-a
consultat cu mecanicul C. Gyu-
lai şi cu fochistul I. Miron —
ambii de la depoul C.F.R. Si­
meria — care au acceptat să
remorcheze şi cele 25 de va­
goane.
Calitatea lasă de d o rii
Pentru a înzestra frizeria nr.
1 cu mobilier corespunzător,
conducerea cooperativei meşte­
şugăreşti „Retezatul“ din Ha­
ţeg a comandat la cooperativa
„Unirea“ din Sebeş 10 scaune
tip frizerie, in valoare de 1.280
lei bucata.
De aproximativ 4 luni, scau­
nele au ajuns la frizeria din Ha­
ţeg. La început, muncitorii coo­
peratori şi clienţii au fost plă­
cut impresionaţi de aspectul
frumos al scaunelor. Cu timpul
însă, s-a constatat că buloaneîe
La chemarea la întrecere lan­
sată de colectiviştii din Cistei
pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic in gospodăriile agri­
cole colective, au răspuns şi
membrii gospodăriei agrico­
le colective „Petofi Sandor“
din oraşul Deva. In răspunsul
dat, colectiviştii de aici s-au
angajat ca prin eforturi sporite
să îndeplinească toate obiecti­
vele întrecerii. Muncind cu simţ
de răspundere pentru dezvolta­
rea creşterii animalelor, colec­
tiviştii au reuşit să obţină unele
rezultate bune. Pină la-în ­
cheierea bilanţului întrecerii mai
sînt doar cîteva luni. Vom ana­
liza pe scurt felul cum au fost
realizate la G.A.C. „Petofi San­
dor“ obiectivele întrecerii.
C îfe va rezu ta fe bune şi...
Colectiviştii din Deva. au dezvol­ tive numără acum 183 capete
ta t încă de la înfiinţarea uni­
tăţii numeroase ramuri de pro­
ducţie aeordînd îndeosebi aten­
ţie sectorului zootehnic, aducă­
tor de mari venituri. An de an,
prin cumpărări şi prin prăsilă
proprie, numărul animalelor a
crescut, astfel că la 1 ianuarie
a.c. efectivul de animale a!
gospodăriei număra 112 capete
bovine din care 23 vaci de lap­
te, 98 porcine, 213 ovine şi 11G
păsări. Faţă de suprafaţa tota­
lă de teren (686 ha.), numărul
animalelor pe care le deţinea
atunci gospodăria era prea mic.
Aşa stînd lucrurile, la indica-
un aparat de fotografiat. Alţi 5
participanţi la concurs au cîş-
tigat cărţi, iar 50 — abonamen­
te la revista „Veac Nou".
in s a la c a s e i
raio n ale de cultură.
In faţa a 700 de cetăţeni din
oraşul Alba Iulia adunaţi în
sala de festivităţi a Casei raio­
nale de cultură, tovarăşul Vic­
tor Păşteanu, şeful secţiei de
învăţămînt şi cultură a Sfatu­
lui popular raional, vicepreşe­
dinte al Consiliului raional
A.R.L.U.S., a expus in ziua de
18 octombrie, conferinţa: „Lu­
mea socialistă, strajă fermă a
păcii“.
Participanţii ia conferinţă au
vizionat apoi filmul „Principiul
suprem“.
Prezentări de că rfi
Biblioteca centrală regională
din Deva, in cadrul Decadei
cărţii sovietice a organizat o se­
rie de acţiuni de popularizare
a literaturii popoarelor Uniu­
nii Sovietice. Intre acestea se
numără şi prezentările de cărţi
susţinute de tov. Peţan Viorica
la staţia locală de radioficare.
Printre cărţile prezentate se
mmmimm
nipulant a tov. Ion Crişan, sar­
cinile de plan au fost zilnic
depăşite. Astfel, pe trimestrul
III, s-a înregistrat o depăşire
ia buşteni pentru gater din ră
şinoase cu 475 m.c., la stîlpi
T.C. din răşinoase cu 26 rn.c.,
octombrie, s-a înregistrat de
asemenea o depăşire de 120
m.c. la buşteni. S-a reuşit astfel
ca planul. a! acest sortiment să
fie realizat la zi, recuperîndu-so
toate restanţele.
Ing. TRAI AN IACOB
Trenul respectiv a piecat din
staţia Orăştie conform graficu­
lui de circulaţie, remorcind eu
290 tone peste sarcină. S-au
economisit astfel 195 ore-va­
goane, iar cele 25 vagoane au
ajuns astfel cu aproximativ 12
ore mai devreme la destinaţie.
PETRU VĂTĂJELU
şeful staţiei C.F.R. Orăştie
scaunelor sînt mult prea scurte,
ceea ce face ca scaunele să se
învirtă şi atunci cînd nu este
necesar, iar suportul pentru cap
Ia aceste scaune nu are o stabi­
litate corespunzătoare.
Cooperativa meşteşugărească
„Unirea“ din Sebeş este obli­
gată să revizuiască procedeul de
fabricare a scaunelor de frizerii,
să livreze numai produse de
bună calitate.
S. BARBU
Atenţie mai mare
producţiei de lapte
ţia organizaţiei de partid, con­
siliul de conducere al G.A.C. a
stabilit măsuri care să ducă la
sporirea numărului de animale.
In acest scop, consiliul de con­
ducere al gospodăriei a folosit
creditele acordate de stat. fon­
durile proprii şi prăsila. Din cre­
dite şi fonduri proprii ei au
cumpărat 23 vaci şi juninci, 39
viţele şi 8 oi. In felul acesta,
efectivul de animale al gospo­
dăriei agricole colective respec­
bovine din care 61 vaci de iapte,
281 capete ovine din care 116
sînt cu lină semifină, 175 por­
cine din care 26 scroafe, şi 341
păsări.
Pentru adăpostirea în bune
condiţiuni a acestora, colectiviş­
tii au mai construit încă un
grajd pentru 100 vite mari. Rea­
lizările obţinute pină in prezent
ilustrează preocuparea colecti­
viştilor pentru sporirea numă­
rului de animale proprietate ob­
ştească.
unele lipsuri
ne'iisfii'icafe
Faptul că membrii gospodăriei consiliul de conducere s-a în­ rect obţinerea unei producţii veniturile colectiviştilor.
agricole colective „Petofi San- grijit de permanentizarea îngri­ slabe de lapte s-a pus mai ales
numără volumul „Cartea gheţu­
rilor“ de luhan Smuul, distin­
să cu Premiul Lenin pe anul
1960, romanul „Abai“ de Aue-
rov, poeme de Vladimir Maia-
kovski etc.
Stand de cărţi
cu autodeservire
La U.R.'C.C. Deva s-a deschis
în ziua de 18 octombrie, în ca­
drul Lunii prieteniei romîno-
sovieiice, un ştand de cărţi cu
autodeservire.
In primele ore s-au cumpă­
rat de aici cărţi în valoare dc
peste 200 lei.
PETRE JURCONI
corespondent
Respect şi
faţă de cetăţean
( Urmare din pag. l-a)
atunci cind aceşti oameni sînt
ei înşişi în faţa unui ghişeu, că­
lătoresc cu autobuzul, intră in-
tr-un magazin etc., vor să fie
serviţi amabil şi prompt, nu ad­
mit „birocraţii“ şi lipsă de res­
pect. Te miri însă ştiindu-1 că
acolo unde este pus ei se împa­
că şi cu birocraţia şi cu lipsa
de respect faţă de oamenii
muncii.
Lichidarea unor asemenea
comportări, ridicarea conştiinţei
tuturor celor ce lucrează în do­
meniul deservirii cer o activita­
te educativă susţinută şi bine
organizată.
In multe întreprinderi şi in­
stituţii din regiunea noastră
opinia colectivului a avut un rol
însemnat în combaterea indis­
ciplinei In muncă şi a altor ma­
nifestări dăunătoare. îmbunătă­
ţirea deservirii în numeroase
unităţi comerciale, policlinici şi
spitale etc., este un rezultat al
influenţei controlului obştesc, al
discutării in consfătuiri cu ce­
tăţenii, în cadrul colectivelor
Ncile construcţii de pe magistrala nord-sud din Capitală.
dor“ din Deva au sporit numă­
rul de animale nu înseamnă că
ei au făcut totul. Un obiectiv
important cuprins în chemarea
la întrecere şi de realizarea că­
ruia depinde sporirea veniturilor
gospodăriei este creşterea pro­
ductivităţii animalelor. Am con­
statat că deşi gospodăria colec­
tivă deţine 61 vaci de lapte,
toate din rasă de mare produc-
In fre c e re a dsjţfre
G. A. C.
tivitate, producţia totală de lap­
te este încă scăzut. Gospodăria
nu deţine nici un exemplar care
să producă zilnic peste 15 1. lap­
te sau măcar 12-13 litri. Cum
vacile gospodăriei fac parte din-
tr-o rasă productivă, cauzele
producţiei scăzute de lapte tre­ de furaje în cazul cînd păşu­ fel animalele vor avea la dis­ — contabil şei sect. Albeni „ 11 ii 1.000-1.300 lei 1
buie căutate în îngrijirea şi hră-
nirea acestora.
La G.A.C. „Petofi Sandor“,
DRUMUL SOCIALISMULUI
scan.««jacîEJsaaioBaaci
Filme noi pe ecranele
cinematografelor
in zilele de 20—22 oc­
tombrie a.c., la cinemato­
graful „Filimon Sîrbu“ din
oraşul Deva, vor rula fil­
mele: „VIZITA DELEGA­
ŢIEI DE PARTID SI GU­
VERNAMENTALE A R.P.
ROMI NE IN UNIUNEA
SOVIETICĂ“ si filmul
„PRIMUL RAID SPRE
STELE“ — o producţie în
culori a studioului central
de filme documentare şi a
studioului „Mosnauciîiim“
din Moscova.
In continuare, aceste fil­
me vor rula şi ia alte ci­
nematografe din regiune.
respective de lucrători, a sesi­
zărilor şi criticilor aduse de ce­
tăţeni. Acolo unde opinia colec­
tivului de muncă nu tolerează
comportările şi atitudinile ne­
demne ale unor oameni, ea
exercită o puternică . înrîurire
educativă. Fireşte, cînd abaterile
sînt sesizate, conducerile insti­
tuţiilor şi întreprinderilor apli­
că sancţiuni mai severe sau mai
blinde. Dar au ele in toate ca­
zurile urmările aşteptate ? Este
greu de crezut. Un lucru este
insă sigur. Dacă întregul colec­
tiv ar manifesta cu toată pute­
rea dezaprobarea pentru com­
portarea neglijentă a unor
oameni, arătîndu-le limpede
că indisciplina şi necorec-
titudinea în muncă sînt fante
aparţinătoare societăţii capita­
liste, aceştia ar fi ajutaţi să se
îndrepte. Iată de ce se cere ca
organizaţiile de partid să inten
sifice munca educativă, să cree­
ze opinie de masă împotriva
acelora ce manifestă lipsă de
respect şi solicitudine faţă de
cetăţeni.
(Feto Agerpres —- P. Dumitrescu) Â cap . n i t
aa
jitorilor mulgători. Fiecare în­
grijitor are in lotul său 12 vaci. îngraşe păşunea. Aici, o vină o
După cum am văzut, la grajdu­
rile colectivei se respectă un
program zilnic de lucru, anima­
lele sînt ţinute în perfectă cu­
răţenie. A mai rămas să anali­
zăm insă felul cum aceste ani­
male sînt furajate. Am discutat
această problemă cu inginerul
agronom al gospodăriei colecti­
ve. împreună cu el am studiat
balanţa furajeră întocmită pe
perioada 1961—1962. De aseme­
nea, ne-am interesat cum au
fost furajate animalele. Pentru
perioada de iarnă şi primăvară,
gospodăria a asigurat fin, con­
centrate şi nutreţ suculent for­
mat din borhot şi porumb însi-
loz.at. Am constatat totodată că
existentul nu depăşeşte nici cu
un gram necesarul, că gospodă­
ria nu deţine de loc rezerve
nea ar fi compromisă.
La G.A.C. din Deva problema
furajării care a determinat di­
OAMENI ŞI FLÂCARI
Retrasă într-o vale pitoreas­ înainteze. Tu Bîrcule adu-ml
că din jurul Petroşanilor, se saci cu trasgel să stingem scin­
află sonda la care lucrează dările ce au luat foc. Zicind
echipa sondorului şef Constan­ acestea, sondorul şef Constan­
tin Iacobescu.
Ora 22,30. Echipa lui a pre- peste 40 ani, urcă sprinten pe
luat schivibul de o jumătate acoperişul cuprins de flăcări,
de oră şi acum tocmai scoate Dogoarea este aproape însu-
din adîncuri o probă. Pe gura portabilă. Fumul ustură ochii
sondei izbucneşte de-odată cu şi-i face pe cei 4 sondori să
putere gaz (grizu), im.nrnscînd M........
noroiul mai sus decit schela.
In acelaşi timp, cureaua de
transmisie de la motor la gra-
nic se rupe şi inelele de otel
care o legau, izbite de schele­
tul metalic, scot puzderie de
seîntei. O flacără puternică,
înaltă de vreo 5 m. ţişneşte
pe neaşteptate din gura son­
dei. Gazul a luat foc. Lumină
orbitoare şi dogoare. Iacobescu
îşi vine primul in fire. El îşi
scoate pufoaica şi începe lu­
crul pentru a astupa gaura
sondei. Flăcări ţîşnesc pe la
marginile gurei de sondă. Ia­
cobescu insă nu ţine seama
de ele.
— Un sac cu trasgel! — cere
el cu glas ferm unui ortac.
Intre timp, mecanicul Con­
stantin Neagoe a oprit motorul
şi a închis robinetul de la re­
zervorul de carburanţi.
Sacul cu trasgel — un noroi
cu o compoziţie chimică spe­
cială, cu care se lucrează ia
foraj — a fost aruncat peste
flăcări. Dar incendiul nu este
încă oprit. Focul s-a. întins şi
s lateral, pe ţeava derivaţiei, cu
şi mai multă putere parcă. Vîl-
vătaia a cuprins acoperişul ba­
răcii. care adăposteşte intre
picioarele schelei motorul.
Scindurile uscate au prins a
trozni îmbrăcînd in scintei oa­
meni şi utilaje.
Ai vreo arsură, bădie Con-
sta tin e! întrebă îngrijorat
Constantin Neagoe.
— Puţin m-a pişcat de mină
ţ şi la obraz, dar acum nu-l
) timp de oblojit. Urcaţi-vă pc
} acoperiş şi izolaţi focul să nu
------- -- —---- VvV
în timpul verii. Păşunea a fost
de calitate slabă, neputind asi­
gura animalelor o cantitate su­
ficientă de hrană. Consiliu] de
conducere nu a luat măsuri să
poartă şi secţia agricolă a sfa­
tului popular al oraşului Deva.
care nu a pus la dispoziţia gos­
podăriei colective îngrăşăminte
pentru îngrăşarea izlazului. Deşi
se ştia că păşunea nu asigură
suficientă hrană, totuşi, la gos­
podărie nu a fost asigurată pro­
ducerea conveerului verde. Iată
deci că datorită unei furajări
defectuoase, vacile gospodăriei
nu au fost îndeajuns de pro­
ductive şi în acest fel, gospo­
dăria nu a putut să livreze sta­
tului în baza contractului înche­
iat, decit 25.346 litri lapte.
Membrii consiliului de condu­
cere cunosc cauza pentru care
vacile nu dau lapte suficient. De
aceea, măsurile pe care le vor
lua trebuie să aibă drept rezul­
tat îmbunătăţirea furajării ani­
malelor. încă de pe acum, gos­
podăria trebuie să se ocupe de
organizarea conveerului verde şi
de asigurarea îngrăşămintelor
pentru păşuni. Numai în acest
poziţie o bază furajeră puter­
nică, vor produce lapte mai
mult, care, valorificat, va spoVi
Ing. I. COSTEA
Nr." 2121
stantin Iacobescu i-au înflăcă­
rat din nou pe cei din echipă.
Trebuie să fie stins focul. Dar
cum ? Soluţia a fost găsită
insă repede. Cu o ţeavă lungă,
tin Iacobescu cu toate că are
de un diametru mai mare de­
cit ţeava derivaţiei, oamenii
din echipă s-au apropiat de
gura de foc. La capătul ţevii
au făcut un dop de noroi, pe
care vor să-l aplice peste gura
Din carnetul derivaţiei. Suportînd arşiţa, â
reuşesc din prima încercare sa
pună capăt incendiului. Avutul
DE REPORTER poporului a fost salvat de dis­
trugerea unui incendiu ce nu
wmmtmEmaaaaatmmeBssaaaa'mmaamsmm putea fi prevăzut.
lăcrimeze. Dar oamenii nu se Oamenii se privesc o clipă,
lasă copleşiţi. Şi sondorul Ti- parcă cu nedumerire; apoi un
vig Constantin, cu toţi cei 50
de ani ai săi, lucrează cot la zimbet obosit le înfloreşte în
cot cu Constantin Neagoe, tî- colţul gurii. Aproape că nu le
nărul ce de-abia a împlinit 27 venea să creadă prin ce au
de ani. Focul de pe acoperiş a trecut. Tabloul incendiului, le
fost stins. Iată însă că flacăra mai stăruie încă în priviri. Nu
ce se înalţă din gura derivaţiei a fost o treabă uşoară, voinţa
ameninţă acum o parte late­
rală a barăcii. Se aude vocea şi priceperea lor a fost insă
sondorului şef : mai puternică. Conştiinţa că
utilajul pe care-l aveau in pri­
— Tivig ! şi tu Neagoe! — mire este un bun al întregului
izbiţi cu putere in perete, să-l popor, că el trebuia să fie păs­
dărimaţi! Astfel riscăm să se trat, le-a dat puteri să învin­
aprindă şi. u tilajul! gă in această grea încercare,
...Acum şi această parte a -k
fost asigurată. Flacăra abia Pentru fapta lor de eroism,
mai pîlpîie fără puteri. Dar, sondorii Constantin Iacobescu,
iată că iar s-a înviorat! Do­ Ioan Bircu, Constantin Neagoe
goarea ei mai ameninţă to­ şi Constantin Tivig, au fost
tuşi granicul, din care a în ­ călduros felicitaţi de conduce­
ceput să curgă unsoarea. rea sectorului de foraj din Va­
lea Jiului şi li s-au luminat
— Băieţi, s-a încins granicul l premii in valoare de mai multe
Trebuie să stingem de tot fo­ mii de lei. Răspunsul lor cu
cul, altfel se prăpădeşte tot acest prilej a fost modest.
utilajul şi costă scump. E un „Ne-am făcut datoria, la fel
bun pe care poporul ni l-a în­ cum ar fi făcut oricare din­
credinţat. Trebuie să-l salvăm ! tre noi“,
Aceste cuvinte ale lui Con­ D. CRICOVEANU
2i OCTOMBRIE 1961
Programul II: 12,15 Din cîntccele
tineretului sovietic; 13,00 Tineri par­
i Programul 1: 5,40 „Zori dc zi cu ticipanţi la cel de-al 11-lea Concurs
melodii", program de muzică uşoară;
6,30 „Pc ogoarele patriei“, program Internaţional „(Seorgc Encscu" —
dc cîntece; 8,00 Din presa dc astăzi; 1061 ; 14,03 Muzică uşoară de com­
9,3.r> .Muzica dc estradă; 11,20 Con- pozitori din ţări socialiste; 15,30 Mu­
ceri de muzicii din operete; 14,00 Pre­ zică din cele mai cunoscute, operete :
lucrări dc folclor ale compozitorilor 16,30 Solişti dc muzică uşoară; 17,89
sovietici-: 1-1,30 Valsuri; 15,45 „Sul) Din carnetul reporterului: LiinrT'ilWiki
soarele1de aur al comunismului“ — prietenii", 19,30 Pc teme’ internaţio­
pagini literare despre construirea co­ nale ; 20,20 Noapte bună, copii • „Fe­
munismului în Uniunea Sovietică; tiţa şi furnica“ dc Al. Tîrziu; 21,45
16,15 Vorbeşte M oscova!; 18,00 Fes­ Album artistic; 23,15 Muzică de dans.
tival muzical internaţional „Viena —¦
1961“ ; 19,05 Scrisori din ţară; ‘.10,30 Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
Iun lirica sovietică; 21,30 Culegeri 10,00; 11.00; 13,00; 15,00; 17,00;
literare editate de case regionale ale 19,00; 22,00; 23,52 (programul I );
creaţiei populare; 22,30 Muzică de 12,00; 1-1,00; 16,00; 18,00; 20,00;
dans; 23,15 Muzică simfonică. 23,00 (programul II).
21 OCTOMBRIE 1961 t ic ) ; LONEA: Un cintec stră­
DEVA : „Vizita delegaţiei de bate lumea ; SEBEŞ : Principiul
partid şt guvernamentale a suprem ; ALBA IULIA : La înce­
R.P.R. in Uniunea Sovietică“ şi putul secolului; Departe de
filmul Primul raid spre stele ; patrie; ORĂŞTIE : La capătul
HUNEDOARA: Cinci cartuşe: drumului: Cu orice preţ; HA­
PETROŞANI : Flăcări la graniţă; ŢEG: Urmaşii (film in cadrul
Ir. scrin l-a (film in ca­ ciclului de filme sovietice)
rii filmului )Vie- BRAD: Poveste nordică: SI­
MERIA : Unde nu ajunge diavo­
lul ; TEIUŞ: Ultima zi, prima
z i ; ZLATNA : Cuibul vulturilor:
l i m\ li m U N A n r . 2 4 1L1A: De la Apenini la Anzl :
APOLDUL DE SUS : Pe cărările
Din cuprins : junglei.
Congresul construcţiei comunismu­ —O—
lui —¦ editorial; Iuri Borev: Despre a
unitatea dintre metodă şi sistemul es­
tetic; Ionel Nicolae: Temelia comu­ mPnRfDflBiolffilMlf f
nismului ; G. Guibus: Se poate tra­
duce poezia ? ; I. Văleanu : Oameni, it.,...—PISIOBVoIOIiUwtlltN,lNCcI1uAA2.»DJpO82uU.O',tNaMiCu‘IInMNiAOcTA-
locuri şi obiceiuri; Din jurnalul unei
brigăzi ştiinţifice, reportaj de Ion •'• tDMHiAPCIAHPCIlOtifCiAlUAitOÎliIUlAMÎAAAMfHU1HllAVANTJAJI
Boca; 4 schiţe de Stepau Sclpaciov, .0O|H1UIJAANRO9A1R0IIfG.O.-BCAPUNIlNOUAII
V. Doncenko şi Leonid Siom in; Cro­
nica teatrală: Valorificarea textului ij —5 i1'—” ) "M
dramatic, de Monica Lazăr.
¦T7
Articole, versuri, traduceri, sport şi T Lo°,7t^ a
însemnări d e : Rafael Alberti, Mărgă­
rită Aligher, Tudor Arghezi, Al. Câ- UL'n. c?,
prariu, Ion Gocora, Constantin Cu-
bleşan, Liviu Dorean, V. Firsov,
Adrian Ghijiţchi, Andrei Kovâcs, Fran-
cisc Ldszld, Ion Lungu, Paul Maxim,
Gina Mera, George Mereu, Radu Ro­
man etc.
întreprinderea de Explorări „Lupeni“
cu sediul în Lupeni, strada Avram lancu nr. I
ANGAJEAZA IMEDIAT;
— doi contabili principali cu salariu între 925—1.050 lei
— şei birou contabilitate „ 11 11 1.400-1.700 lei li
i
— contabil revizor „ 11 ii 800—1.150 lei
plus spor şantier 30 la sută la ultimul post.
C o n d iţiile pentru angajare în posturile
de mai sus sînt cele prevăzute în H, C. M