Page 64 - 1961-10
P. 64
pag. 4 DRVMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2J 21
BPBMBSBCagiaafiBSSUftâ¦,?/WíüffV**'y,>q
LUCRĂRILE CELUI D E -A L X X I I - L E A Un mare eveniment în viaţa
U.R.S.S. şi a întregii lumi
CONGRES AL P . C. U. S.
ROMA 19. — Corespondentul cii externe sovietice, care să îd
Agerpres, Giorgio Pastore trans ofere pretext pentru zădărnici
rea tratativelor între Răsărit şî
MOSCOVA 19 (Agerpres). — sebită pe care au avut-o de partidului comuniştilor şi a sub adresat Congresului al XXII- rişti şi dogmatici iremediabili. mite : Apus, au rămas mofluzi şi tre
TASS transmite : Leonid Brejnev a spus în con buie acum să joace cu cărţi'e
mascarea şi zdrobirea grupului liniat că aceasta constituie un lea al P.C.U.S. Sub titlul „Un mare discurs
La 19 octombrie, ora 10 di Wladyslaw Gomulka, prim-se tinuare: Nu putem vorbi fără politic“, ziarul „Unita“ publică descoperite, asumlndu-şi grea-i
mineaţa, ora Moscovei, Congre antipartinic. In legătură cu exemplu pentru orice stat, pen rezumatul raportului prezentat ua răspundere pentru o uîteri-:
sul al XXII-lea al Partidului cretar al C.C. al P.M.U.P, a sub un sentiment de nelinişte şi în de N. S. Hruşciov şi o amplă oară agravare a încordării in
Comunist al Uniunii Sovietice aceasta, vorbitorul a citat fapte tru orice partid. liniat în cuvîntul său eă popoa grijorare despre activitatea con corespondenţă din Moscova in
şi-a reluat lucrările. ducătorilor din Albania care în care se subliniază: „Cel de-al ternaţionale. Ce mai vrea occi-i
privind activitatea antipartinică Subliniind că in cursul vieţii rele Europei şi întregii lumi vor ultimul timp subminează pas cu XXII-!ea Congres al P.C.U.S.
In cadrul şedinţei de diminea saluta cu deplină aprobare şi cu pas temelia prieteniei dintre ţă este un mare eveniment în v ia dentul pentru a începe tratati-i
ţă au început dezbaterile pe a lui Kaganovici în perioada in unei singure generaţii, Uzbekis- recunoştinţă tot ceea ce a spus rile noastre, dintre P.C.U.S. şi ţa U.R.S.S. şi a întregii lumi. Ra ve ? Este ei gata să răspundă la
marginea Raportului de activi N. S. Hruşciov în problema în Partidul Muncii din Albania. portul tovarăşului Hruşciov a „miezul chestiunii“ — care con^ ¦
tate al Comitetului Central al care se afla în Ucraina. tanul a făcut un salt gigantic cheierii Tratatului de pace cu Există o singură cale pentru a reafirmat cu tărie linia Congre
P.C.U.S. la cel de-al XXII-lea Germania. Poporul polonez, a împiedica o dezvoltare nefastă sului al XX-lea ca bază inalie stă, după cum a spus N. S. Hruş
Congres şl a Raportului cu pri In încheiere, Nikolai Podgor- de la feudalism la socialism, a evenimentelor, a spus Brej nabilă in viaţa partidului şi ca ciov, in lichidarea rămăşiţelor*
vire la proiectul de Program al nii a declarat că Partidul Co Raşidov a vorbit apoi amănun declarat W. Gomulka, se alătu nev. Această cale constă in re element indispensabil al reali - celui de al doilea război mon
partidului, care au fost prezen munist din Ucraina va întări ţit despre importantele succese ră întrutotul acestei poziţii. El întoarcerea conducătorilor din zării noilor sarcini care si au în
tate de Nikita Hruşciov în pri permanent prietenia dintre po obţinute de poporul uzbec in a relevat eă relaţiile dintre Albania pe poziţiile internaţio faţa partidului şi a ţării în con dial şi semnarea tratatului de'
mele două zile ale lucrărilor porul ucrainean şi toate po dezvoltarea industriei, a agri P.C.U.S. şi P.M.U.P., dintre po nalismului, ale prieteniei şi co struirea societăţii comuniste“. pace cu Germania ? Un răspuns
Congresului, precum şi pe m ar poarele Uniunii Sovietice. „Ne culturii — îndeosebi în cultiva norul polonez şi poporul sovie laborării cu toate ţările socia clar la această întrebare trebuie
ginea Raportului de activitate al este scumpă această prietenie rea bumbacului — precum şi în tic, au devenit mai cordiale şi liste în interesul măreţei noas Ziarul „Paese“ publică de să-l dea in primul rînd Statele
Comisiei centrale de revizie. dezvoltarea ştiinţei, invăţămin- mai frăţeşti ca niciodată îna tre cauze comune. asemenea un amplu rezumat al Unite. E!e trebuie să învingă1
şi o vom păzi cu sfinţenie“. in te. raportului lui N. S. Hruşciov
Luind primul cuvîntul, P. N. tuluî şi culturii. Noi ne mîndrim, a spus în precum şi un editorial intitulat „rezistenţa“ aliaţilor săi şi să-i1
Demicev, prim-secretar al Co Leningrădenii, a spus Ivan Aşa cum Revoluţia din Oc continuare L. I. Brejnev, cu fap „Miezul chestiunii“, consacrat aducă la masa tratativelor“.
mitetului orăşenesc Moscova al Spiridonov, prim-secretar al Co Primul secretar al C.C. al P.C. tul că PartidUl Comunist al declaraţiilor făcute de şeful gu
P.C.U.S., a declarat că noul Pro mitetului regional de partid Le clin Uzbekistan a declarat că noul tombrie din Rusia a deschis o Uniunii Sovietice a fost cel care vernului sovietic pe marginea Ziarul „Mesaggero“ scrie 1r.
gram al Partidului Comunist al Program al P.C.U.S. este un do epocă nouă în faţa omenirii, a a tras concluzia deosebit de im principalelor probleme interna
Uniunii Sovietice constituie un ningrad, aprobă şi sprijină din cument de o forţă excepţională. exercitat o influenţă hotărîfoa portantă a posibilităţii de a se ţionale. „Oameni ca Adenauer articolul său de fo n d : „Cel de-*
cod al înţelepciunii marxisrh-le- toată inima proiectul noului El este un imn închinat viito re asupra formării lagărului so preintîmpina războiul în epoca şi alţii — scrie „Paese“ — care al XXII-lea Congres al P.CU.S.-
ninismului creator. El se distin Program al P.C.U.S. — remarca actuală. Forţa Uniunii Sovieti sperau Ia o „înăsprire“ a politi- are o însemnătate istorică care'
ge prin profunzime ştiinţifică, rului nostru luminos spre care cialist mondial, tot aşa şi În ce, a lagărului socialist, eonsti depăşeşte pe acea a congrese
prin indicarea concretă a căilor bil document teoretic şi politic făptuirea programului de con lor precedente. N. S. Hruşciov —
de construire a comunismului se îndreaptă şi la care va ajun struire a comunismului în relevă ziarul — creează din nou
al epocii noastre. ge negreşit întreaga omenire U.R.S.S. va deschide o nouă
Pină la sfîrşitul septenalulu.i sub steagul marxism-leninismu- etapă în istoria omenirii, va posibilitatea de a se face o coti-:
(1965) în capitala Uniunii So Subliniind justeţea condamnă tură pozitivă în criza dintre Ră
vietice vor fi complet automa lui. sărit şi Apus“.
tizate 75 de uzine şi fabrici, pes rii cultului personalităţii lui Sta-
te 700 de secţii de producţie. lin şi lichidarea denaturărilor crea condiţii fără precedent tuie un bastion de nădejde a!
Anul acesta — a spus vorbito legate de acest cult, Ivan Spiri Raportul Comitetului Central
rul — industria Moscovei va donov a amintit despre rolul prezentat Congresului partidului pentru victoria socialismului în popoarelor împotriva unui nou
atinge, în ce priveşte producţia criminal al lui Malenkov în aşa- şi proiectul noului Program al întreaga lume. Gomulka a sub război. „Programul
globală şi productivitatea mun
cii. nivelul prevăzut pentru cel numita „afacere de la Lenin P.C.U.S. sînt pătrunse de uma liniat că Congresul al XXTI-lea Vasili Mjavanadze, prim-se- păcii şi belşugului“
de-al patrulea an al septenalu- al P.C.U.S. . constituie o nouă cretar al Comitetului Central a'
Iui. grad-“. nism şi de grija pentru om, — contribuţie uriaşă la cauza păcii P. C. din Gruzia, a spus că ra
El a declarat că colectivele în Oamenii muncii din regiunea a declarat D. A. Kunaev, prim- în întreaga lume, şi că Progra portul de activitate al Comite
treprinderilor din Moscova pro Leningrad, a spus vorbitorul, secretar al C.C. al Partidului
pun iniţierea unei întreceri co realizează cu succes sarcinile Comunist din Kazahstan. El a mul supus spre examinare des tului Central Ia Congresul al LONDRA 19 (Agerpres). — Hruşciov, ziarele scot în evi
muniste unionale. chide perspective întregii ome XXII-lea este un model de ana TASS transmite :
septenalului. Ritmul dezvoltării subliniat că aceste documente nirî. liză marxist-leninistă şi de dez Congresul al XXII-lea al denţă acele părţi in care se spu
Luind în continuare cuvîntul, industriei va asigura atingerea constituie un model de unitate voltare creatoare a ideilor leni ne că peste zece ani U.R.S.S.
Nikolai Podgornîi, prim-secre între teorie şi practică, că ele Maurice Thorez, secretar ge nismului. Partidului Comunist al Uniunii
tar al Comitetului Central al in anul 1963 a nivelului de pro constituie o generalizare, de pe neral al Partidului Comunist Sovietice continuă să reţină în va lăsa în urmă toate ţările dez
Partidului Comunist din Ucrai ducţie stabilit pentru sfîrşitul poziţii marxist-leniniste, a expe Politica externă a C. C. al mod deosebit atenţia presei en voltate pe plan industrial ale
na, a declarat că întregul po planului septenal. Francez, care a luat apoi cu P.C.U.S. şi a guvernului sovie gleze. La 19 octombrie ziarele lumii capitaliste, că pină in anul
por ucrainean aprobă fierbinte rienţei Partidului Comunist al vîntul, a spus că privirile tutu tic, politica coexistenţei paşnice 1980 volumul global al venitu
activitatea C.C. al P.C.U.S., în Comuniştii din Bielorusia ror oamenilor muncii din Fran
frunte cu Nikita Hruşciov, emi Uniunii Sovietice, a întregii ţa sînt îndreptate spre acest a ţărilor cu sisieme sociale di londoneze „Times“, „Daily Te- lui naţional al U.R.S.S. va soori
nent activist de partid şi de stat. Congres care va adopta cel mai ferite, se bucură de aprobarea legraph“, „Guardian", „Daily aproximativ de cinci ori, oame
aprobă întrutotul politica inter mişcări comuniste mondiale, că însemnat document politic al unanimă a poporului nostru Mail“, „Daily Mirror“ şi „Daily
Sarcinile septenalului sînt în nă şi externă a Partidului Co răspund tuturor problemelor vi epocii noastre — Programul care este încredinţat că gu Worker“ au publicat expunerea nii sovietici vor avea la dis
deplinite de poporul ucrainean munist al Uniunii Sovietice. — / tale ale contemporaneităţii. P.C.U.S. — şi care are o mare raportului lui N. S. Hruşciov cu poziţie în mod gratuit locuinţe,
cu un an înainte de termenele a declarat K. T. Mazurov, prim însemnătate pentru mişcarea vernul sovietic va promova şi privire la Programul construirii mijloace de transport, asistenţa
stabilite, iar în unele ramuri secretar al C.C. al P.C. din Bie- Caracterizînd situaţia econo muncitorească internaţională. pe viitor o politică externă acti comunismului in Uniunea Sovie medicală, vor avea cea mai
chiar cu doi ani înainte — a lcrusia. El a calificat proiectul mică a Kazahstanului, Kunaev vă pentru a preintîmpina un tică. Corespondentul din Mos scurtă săptămînă de lucru din
arătat vorbitorul. Incepînd din noului program ca un remar Poporul sovietic a demonstrat nou război. cova al ziarului „Daily Worker" lume etc. „Daily Mirror“, de pil
1956 volumul lucrărilor capitale cabil document al marxismu a declarat că dezvoltarea sa im caracterul realist al socialis scrie că „in cuvântarea sa do dă, a subliniat cu litere mari
!n Republică aproape că s-a du lui creator, în care sînt trasate petuoasă din ultimii ani. confir mului prin însăşi faptul că l-a Mjavanadze a declarat că în şase ore, N. S. Hruşciov a expus următoarele cuvinte : Premierul
blat. mă importanţa liniei adoptate construit. ultimii ani în Gruzia a crescut Partidului Comunist al Uniunii sovietic a declarat că la sflr-
căile concrete de construire a de partid privind dezvoltarea producţia de oţel, fontă, maşl- Sovietice, Programul de 20 de şitul perioadei de 20 de ani,
Delegaţii şi invitaţii la Con comunismului. Pe măsura înfăp In prezent, în istorie se în ni-unelte, ţesături, încălţămin ani al păcii şi belşugului“. fiecare familie va locui gratuit
gres au întâmpinat cu aplauze tuirii programului nostru, a spus forţelor de producţie ale regiu te. Au fost create întreprinderi Intr-un apartament separat,
declaraţia lui N. Podgornîi că scrie o nouă pagină, a snus producătoare de locomotive „Hruşciov promite locuinţe confortabil. Totodată, căutind
Ucraina va aduce aportul cuve- Mazurov, noi şi noi popoare vor nilor răsăritene. electrice pentru linii principale, gratuite. Planul de 20 de ani cu orice chip să neutralizeze
hît l-a înfăptuirea sarcinii tra păşi sub steagul comunismului, Luind cuvîntul, conducătorul Maurice Thorez. Farurile măre întreprinderi producătoare de al înfăptuirii belşugului“ — este uriaşa forţă de atracţie a pro
sate de proiectul de Program, de ţelor construcţii ale comunis aparate şi instrumente diferite. titlul articolului publicat de zia gramului, o serie de ziare bur
creare în U.R.S.S. a unui bel delegaţiei Partidului Comunist mului luminează întreg pămin- Un puternic avînt au luat toate rul „Times“, în care este expus gheze îl califică... „utopie".
şug de produse agricole. Chinez. Cin En-lai. vicepreşedin domeniile agriculturii. raportul lui N. S. Hruşciov. Zia Aceasta este o manevră veche
întreaga omenire va ajunge la te al C.C. al P. C. Chinez, care tul răspindind ideile muncii cre rul a publicat, de asemenea, cunoscută încă din primele zile
Vorbitorul a declarat că la atoare. Thorez a declarat că Mjavanadze a subliniat pers ştirea corespondentului său spe
Congresul al XXII-lea comuniş comunism — aceasta este lo a urmat la tribună, a caracte Partidul Comunist Francez îşi c ific i in Moscova, cu privire la ale puterii- sovietice. Spre mîh-
tii din Ucraina au (renit strîns exprimă regretul în legătură cu pectivele valorificării uriaşelor lucrările Congresului.
uniţi, ca un monolit, în jurul gica dezvoltării sociale. rizat Programul P.C.U.S. drept bogăţii naturale din Transcau- nirea profeţilor burghezi, aceste
Comitetului Central al P.C.U.S. poziţia conducătorilor Partidu cazia sovietică. Prezentind tezele fundamen
Mazurov a subliniat uriaşa un plan măreţ de construire a lui Muncii din Albania, care tale ale raportului lui N. S. prorociri nu se vor justifica nici
In dezvoltarea sa Ucraina a importanţă pe care o are pen comunismului, care deschide abătîndu-se de la principiile Ghennadi Voronov, vicepre
întrecut multe ţări capitaliste tru partid şi pentru popor lichi unităţii mişcării muncitoreşti şedinte al Biroului C.C. al o dată.
şi deţine un loc important in darea- cultului personalităţii--si perspective luminoase şi însu
economia Uniunii Sovietice şi în şi comuniste internaţionale; P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R.; a
economia mondială. Producţia fleţeşte popoarele. arătat că cele 6 milioane de co
republicii se exportă în 61 de ¦'"XTdrbif6.fuî' a declarat că" po aduc un prejudiciu poporului munişti din R.S.F.S.R. aprobă
ţări. restabilirea normelor - leniniste porul chinez sprijină acţiunile albanez. cu căldură proiectul de Pro
gram al P.C.U.S. şi activitatea
Subliniind că C.C. al P.C.U.S. ale vieţii de partid. El a rele guvernului sovietic în domeniul In cuvîntul său, Leonid Brej- practică a Comitetului Centrai
nev, membru al Prezidiului C.C.
a desfăşurat o amplă activita vat rolul de seamă a! lui Nikita politicii externe, acţiuni orien
Hruşciov în zdrobirea grupului al P.C.U.S., a caracterizat anii
te pentru lichidarea cultului antipartinic. tate spre slăbirea încordării in care au trecut de la cel de-al
ternaţionale, dezarmarea gene
personalităţii şi a consecinţelor Scoţînd in evidenţă posibili rală, consolidarea principiilor XX-lea Congres al partidului ca al partidului. „Imaginea unei vieţi
coexistenţei paşnice, precum şi o mare cotitură în toate dome mai bune“
Iui dăunătoare, pentru restabi tatea reală de a îndeplini pro măsurile întreprinse în ultima niile vieţii politice, economice şi Voronov şi-a consacrat cuvîn-
spirituale a poporului sovietic. tarea problemelor dezvoltării
lirea normelor leniniste ale vie gramul partidului, prezentat vreme pentru întărirea apărării. Programul P.C.U.S., a spus el, economiei naţionale a republi
luminează ca o' făclie străluci cii care au un rol important în
ţii de partid, N. Podgornîi a de spre examinare Congresului. După cum a subliniat condu toare calea spre o viaţă liberă
cătorul delegaţiei Partidului Co şi fericită, calea spre comu crearea bazei tehnice-materiaîe
clarat că aceasta a descătuşat Mazurov a arătat că succesele munist Chinez, viaţa a confir nism. a comunismului. In R.S.F.S.R. NEW YORK 19 (Agerpres). — întrunit săptămînă aceasta la
oamenilor muncii în îndeplini mat justeţea concluziilor Con sînt concentrate două treimi din TASS transmite : cel de-al XXII-lea Congres al
iniţiativa creatoare a maselor. rea planului septenal stau che Realizările Uniunii Sovietice, întreaga producţie industrială a Partidului Comunist — una clin
zăşie pentru aceasta. Industria sfătuirilor de la Moscova ale re a subliniat li I. Brejnev, dove ţării. După Congresul al XX- De două zile privirile Ameri- cele mai importante intilniri
El a subliniat importanţa deo Bielorusiei va îndeplini în cinci prezentanţilor partidelor comu desc că se înfăptuieşte cu suc lea al P.C.U.S.. în republică s-au cii sînt aţintite asupra Mosco politice din istoria contempo
niste şi muncitoreşti din anii ces sarcina formulată de partid vei. Miercuri, ca şi marţi, toate rană. însemnătatea mondială a
Cu privire construit 2.875 de mari între posturile de radio şi agenţiile acestui Congres va fi cu sigu
ani planul septenal la produc 1957 şi 1960. A apăra coeziunea prinderi industriale, cu 1.000 telegrafice ale Statelor Unite
ţia globală. Anul acesta produc mişcării comuniste internaţio
nale, a spus el. iată datoria in-
ţia industrială urmează să creas ternaţionalistă a tuturor comu — de a ajunge din urmă şi de mai mult decît în cinci ani a n au transmis ştiri urgente in le ranţă subliniată de o serie de
că cu 40 la sută in comparaţie niştilor. a întrece cele mai dezvoltate teriori. gătură cu desfăşurarea lucrări noi realizări sovietice“. Revista
ţări capitaliste în ceea ce pri
cu anul 1958. Trainica prietenie chino-so- veşte nivelul producţiei pe cap îmbinarea judicioasă a mun lor celui de-al XXII-lea Congres arată că printre aceste realizări
Ş. R. Raşidov, prim-secretar vietică — a spus Ciu En-Ial, va de locuitor. cii de partid cu cea de gospo aî P.C.U.S. „Astăzi, a anunţat sint succesele minunate aie
dăinui în veci. El a dat apoi ci Uniunii Sovietice in Cosmos şi
al Comitetului Central al P.C. tire mesajului de salut semnat L. I. Brejnev s-a referit în dărire a spus Voronov, prezintă agenţia United Press, Nikita în domeniul sporirii produbţie'i
din Uzbekistan, a apreciat re de Mao Ţze-dun, preşedintele continuare la lupta împotriva o însemnătate primordială pen Hruşciov a prezentat Congresu- industriale. „După părerea ex
grupului antipartinic care s-a tru îndeplinirea planurilor de perţilor din Statele Unite, ara
zolvarea justă a problemei na ridicat împotriva liniei leninis dezvoltare continuă a economiei tă revista, producţia industrială
te, elaborată de Congresul al naţionale.
ţionale, ca un merit istoric al Partidului Comunist Chinez, j lui Partidului Comunist al Uniu-
După cuvlntarea rostită de l nii Sovietice care are loc la
Kremlin, programul partidului
la programul P.C.U.S. XX-lea al P.C.U.S. Atit în poli Ghennadi Voronov a luat sfîr- in care sint expuse tezele fun a Uniunii Sovietice creşte chiar
tica externă, cit şi în cea inter şit şedinţa din după-amiaza zi damentale ale creării societă mai rapid decit a prezis Hruş
nă, a arătat vorbitorul, fracţio lei de joi. Congresul îşi va con ţii comuniste în următorii 20 ciov“.
niştii au fost revizionişti, secta- tinua vineri lucrările. ’
de ani“. In ştire se subliniază, „Dar, oricît de măreţe ar fi
Textul prese iartal a l R ap o rtu lu i p rezen tat de că „şi acest plan işi propune aceste realizări, arată revista,
to v ară şu l jJf.S. 31 naşei«»v Ia cel d e -a l X X II-le a „Războiul nu este inevitabil“ drept scop să asigure Uniunii ele nu constituie in nici un caz
Congres a l P.C.U.S. Sovietice cel mai înalt nivel de cea mai importantă chemare pe
HAVANA 19 (Agerpres). — reacţiunii mondiale“ remarcă in trai din lume". care o va lansa cel de-al XXII-
(Urmare din pag. 3-a) In jurul ideilor cuprinse în Dacă obscurantiştii se războiesc La 18 octombrie toate ziarele titluri ziarul „Mundo“, lea Congres lumii necomuniste“.;
Program s-a dat o adevărată cu programul nostru, înseamnă din Havana au publicat la loc Expunind în mod amănunţit
vigoare legătura organică in bătălie intre cele două ideologii că el şi-a atins ţinta. de frunte şi sub titluri mari ma Ziarele „Noticias de Hoy“ şi raportul lui N. S. Hruşciov cu Revista vede principala chema
disolubilă dintre partid şi po teriale privind deschiderea Con privire la proiectul de program re în faptul că „Congresul va
por. — ideologia comunistă şi cea Partidul în perioada gresului al XXII-lea al P.C.U.S. „Revolución“ consacră lucrări al partidului, agenţia Associa asculta şi va aproba programul
burgheză, a constatat N. S. şi rezumatul raportului prezen lor Congresului ample articole ted Press alege ea temă prin pe 20 de ani al victoriei comu
„ Se poate spune fără exage tat de N. S. Hruşciov. „Socia de fond in care sînt salutate cipală declaraţia sa că prăbu nismului încă în cursul vieţii
rare că proiectul de Program a Hruşciov. recunosc construcţiei desfăşurate lismul este în prezent factorul realizările obţinute de Uniunea şirea imperialismului şi victoria actualei generaţii“.
fost dezbătut de întregul popor, Ideologii burgheziei hotăritor al dezvoltării mondia Sovietică in 44 de ani şi lupta socialismului pe scară mondială
a fost primit de către popor le. U.R.S.S. va promova în con ei neobosită pentru pace. Din sînt inevitabile. Agenţia acordă „După părerea experţilor oc
drept propriul său program, astăzi că Comunismul — noua u comunismului tinuare, cu hotărîre, politica sa propria sa experienţă, scrie o deosebită atenţie analizei pe cidentali, scrie revista, tocmai
cauză a vieţii sale“. organizare social-economică a de pace“ — subliniază în titlul „Noticias de Hoy“, omenirea a care N. S. Hruşciov a făcut-o acest conţinut ideologic imprimă
la raportul lui N. S. Hruşciov înţeles că Uniunea Sovietică se perspectivelor dezvoltării econo manifestului iui Hruşciov o ade
N. S. Hruşciov a informat că societăţii — devine o forţă din N. S. Hruşciov a subliniat că ziarul „Noticias de Hoy“. pronunţă cu hotărîre pentru mice a Uniunii Sovietice in pe vărată forţă motrice, intr-o mult
numeroasele propuneri au fost ce în ce mai puternică a con „partidul nostru marxist-leni pace, împotriva aţîţătorilor ia rioada de 20 de ani a construirii mai mare măsură decit datele
minuţios studiate de către Co temporaneităţii. nist, care a luat fiinţă ca partid Ziarul „Revolución“ sublinia război, pentru progresul şi eli desfăşurate a comunismului. statistice cu privire la produc
mitetul Central şi că redactarea al clasei muncitoare, a devenit ză în titlurile sale că socialis berarea naţională a popoarelor. ţia de oţel... Pentru milioanele
definitivă a textului proiectului Irrrî'ndu) populaţiei ţărilor un partid al întregului popor“. mul „determină în prezent dez Lucrările Congresului se află de oameni simpli ruşi şi pentru
a fost efectuată ţinîndu-se sea capitaliste îşi găseşte o tot mai Anunţând începerea lucrărilor in centrul atenţiei întregii pre zecile de milioane de asiatici,
ma de aceste propuneri. largă răspindire măreaţa idee In partea finală a raportului voltarea mondială“, „Războiul se americane. Pină şi ziarele şi africani şi latino-americani care
din program cu privire la legă sau, N. S. Hruşciov a declarat: Congresului ai XXII-lea al revistele cu sentimentele cele vor lua cunoştinţă de acest pro
Proiectul de Program al tura indisolubilă dintre comu nu este inevitabil. U.R.S.S. nu P.C.U.S., zi. ui „Revolución' mai antisovietice sint nevoite să gram in lunile şi in anii urmă
P.C.U.S. a şi căpătat caracterul nism şi pace. Chiar şi mulţi re „Ridicind deasupra lumii fă scrie că raportul lui N. S. Hruş scrie despre însemnătatea isto tori, adevărata influenţă a aces
unui document de însemnăta prezentanţi ai burgheziei nu pot va începe niciodată un război. ciov va intra în istorie ca „un rică a acestui Congres nu nu tui program constă în aceea că
te cu adevărat mondială şi a şi să nu recunoască că ţara ca- clia libertăţii, steagul socialis document fundamental al seco mai pentru Uniunea Sovietică, el zugrăveşte imaginea unei vieţi
exercitat o influenţă enormă a- S.U.A. sînt în prezent centrul lului nostru“. ci şi pentru întreaga omenire. mai bune —un răspuns mai com
supra climatului politic ai lu mului şi comunismului, parîi- „5.000 de delegaţi comunişti din plet al omenirii la problemele
mii. toate colţurile lumii, scrie săp- morale şi materiale ale seco
re-şi propune astfei de planuri dul nostru a adus secolului XX tăminalul „News Week“, s-au lului al XX-lea“.
Toţi oamenii cu vederi înain
tate, democratice, afirmă că măreţe, constructive, nu poate gloria de secol al transformă Declara9ţia lui Sa Cutremur violent în Chile
Programul dă răspunsuri la ce să nu fie interesată in menţi rilor radicale în destinele ome
le mai actuale probleme, că are nerea păcii. nirii. Lupta eroică a marii ar LUANG PRABANG 19 (Ager care corespunde năzuinţelor co SANTIAGO, CHILE 19 (Agerpres). cuitori. Toate comunicaţiile cu Concep-
un rol remarcabil in mişcările mate a comuniştilor din toate pres). — mune ale poporului laoţian. Su- Agenţia France Fresse anunţă că la cion sint întrerupte Cutremurul a fost
sociale şi schimbările progre Programul P.C.U.S. a dat o ţările, care au atras după ei ma vanna Fumma a subliniat că va 18 octombrie un puternic cutremur de (carte violent" şi s-a propagat pe o în
lovitură puternică forţelor agre sele populare, a accelerat evo Primul ministru al guvernului depune toate eforturile pentru pămînt. cu o durai de aproximativ 40 tindere de 700 km. Pagubele *regris-
siste ale contemporaneităţii. sive şi celor ce se închină ca u- luţia istorică, a apropiat înfăp regal al Laosului, prinţul Su- a forma neintîrziat un guvern de secunde, a fost resimţit ta sud de trate sînt importante şi oraşele atn-e
nui idol bombei cu hidrogen. tuirea celor mai luminoase idea vanna Fumma, a declarat la 18 provizoriu de coaliţie. Aceasta, Valparaiso, mai ales în oraşele Con de cutremur sînt lipsite de curent elec
In ceea ce priveşte burghe luri aie omenirii. Dar cu cit va octombrie, la Luang Prabang, a subliniat prinţul Suvanna cepcion, Valdivia, Gurico, Taica şi tric.
Burghezia şi apărătorii ei nu fi grăbit mersul istoriei cînd în că sosirea sa în această locali Fumma, este singura cale de
zia şi presa ei nici ea nu poate au ce opune în mod evident Uniunea Sovietică va fi con tate este determinată de dorin soluţionare paşnică a proble Chilian, provocînd panică printre Io-
Programului P.C.U.S. ţa de a reinstaura pacea şi con mei laoţiene şi de transformare
să nu recunoască că Programul cilierea între laoţieni, sub con a acestei ţări intr-un stat liber,
N. s. Hruşciov i-a ironizat pe ducerea supremă a regelui, în independent şi cu adevărat neu
şi îndeplinirea acestuia vor e- criticii burghezi ai proiectului conformitate cu politica pe care tru.
de Program al P.C.U.S. care fo struită societatea comunistă !“. el a promovat-o întotdeauna şi
xercita o înrîurire excepţională
losesc săgeţile otrăvite ale Triumful comunismului a fost
asupra situaţiei din întreaga lu
me. calomniei, insinuărilor şi dena ¦ întotdeauna ţelul final scump
furărilor. In tabăra duşmanilor ai partidului leninist. Acum
comunismului domneşte o fota acest vis — comunismul — de
lă dezorientare, o furie neputin vine realitate.
cioasă, un scepticism jalnic. (Sublinierile aparţin redacţiei)
Redacţia şi administraţia zia ru lu i; sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: ISS; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: Întreprinderea Poligrafică „1 M ai" Deva