Page 65 - 1961-10

... u'
Anul XIII. Mr. 2122
T oate forţele pentru terminarea
g rab n ică a în săm m ţărilor!
EH> / U B - A N C IHI IE T A
”>I—1r**’r ”r-
C I n a c e s t e s i l e , p e o g o a r e l e c o l e c t i v i ş t i l o r ş i i n t o v ă r ă ş i ţ i l o r ¦j cuirea terenului pentru a-1 a fi­
t drli n r e g i u n e a n o a s t r ă s e l u c r e a z ă c u a v i n t s p o r i t . N u - i u ş o r s ă )
^ţii. p a s cu v re m e a . T reb u ie r e c o lta te grabn ic şi tr a n s p o r ta te d e )
i p e c i m p t o a t e c u l t u r i l e U r z ii, a r ă t u r i l e p e n t r u î n s ă m î n ţ ă r i re-1
ic la m ă şi ele m a rc u rgen ţă, iar sem ă n a tu l treb u ie să se f a c ă ,
Cîn e p o c a o p tim ă .
t P en tru a cu n oaşte stadiu l lucrărilor din cam pan ia agricolă 1
Cde to a m n ă , redacţia, n o a stră a o rg a n iza t un ra id -a n ch etă în 1
1raioanele llia. O răştie, Alba şi Sebeş. R ed ă m m ai jos con stată
[ rile de p e teren.
/ w/ W/ V
Rezultate pe măsura preocupărilor
In raidul organizat am vizi­
tat şi cele 3 gospodării agricole
colective de pe raza comunei
Ciugud (din satele Limba, Şeuşa
şi Ciugud). Aici, am avut prile­
jul să ne convingem încăodată
că atunci cind munca este bine La obţinerea rezultatelor bune
organizată, cînd există preocu­ au contribuit deopotrivă, a-
pare, rezultatele- sînt din cele tît colectiviştii care au de­
mai bune. Intr-adevăr, la gos­ pus eforturi sporite pentru
podăriile colective mai sus amin­
tite, rezultatele muncii depuse
pentru executarea in epoca op­
timă a lucrărilor de recoltat,
arat şi însămînţări sînt demne popular comunal, care au ajutat
de remarcat. Colectiviştii din
Ciugud au recoltat pînă la 18 efectiv la organizarea muncii
octombrie porumbul de pe ih- mecanizatorilor, la mobilizarea
lieaga suprafaţă, au pregătit colectiviştilor, la îndrumarea
clin timp tot terenul destinat muncii acestora.
Permanent în m ijlocul co lectiviştilo r
De abia s-a luminat de ziuă
si pe ogoarele colectiviştilor din
Turdaş, raionul Orăştie, mun­
ca a început, mai intens parcă
deoît în toate celelalte zile. U l­
timele 40 de ha. (alte 130 au fost
semănate) ce urmau să fie însă-
mînţate cu grîu pe tarlaua de
<V\A' W \A W
. L a G.'A.C. P ia n u l d e Sus j
insăm înţările de toam nă sc ^
apropie de sfirşit.
IN F O T O : T ractoristul <
G H E O R G H E M O G O Ş de la
S.M .T. M iercurea, ex ecu tă
insăm înţările pe ultim ele
su p ra fe ţe .
W V W V V \ W \AAAA 'N/N/v/'s/V'Vv
Succesele ceferiştilor
din Orăştie
v Şi în această lună, colectivul
) staţiei C .F.R . Orăştie este hotă­
rît să-şi întreacă sarcinile de
plan. Realizările de pînă acum,
dovedesc că hotărîrea ceferişti­
lor va deveni fapt. Astfel, ei au
îndeplinit planul de transport
la tone expediate în proporţie
de cca. 110 la sută, iar sarcina
statică a fost depăşită cu 5 la
sută.
La obţinerea acestor succese
şi-a adus contribuţia întregul
colectiv, evidenţiindu-se in mod experienţă, fruntaşi în muncă, mitea furnalelor minereu cu un esto şi mai critică. In loc să fie
deosebit • tovarăşii loan Homo-
rodeanu, impiegat de mişcare,
Lazăr Părău, Emanoil Lepăduş,
acari şi alţii.
PETRU VĂTĂJELU
corespondent pe tovarăşii din conducerea sec
LUCRĂRILEPRO LETA R! DtN TO ATE ŢĂRILE, TJNIŢl-VĂ
je-'f-i''­
C O N G R E S U L U I A L X X II-L E A
~.............. A L P . C . II. S.
Cuvîntarea tovarăşului
G heorghe -keoG
Dragi tovarăşi, construirii fazei superioare a uriaşe, o agricultură de înaltă
productivitate, un popor bucu-
Permiteţi-mi ca în numele comunismului. rîndu-se de cel mai înalt nivel
4 pagini 20 bani Partidul nostru vede în pro­ de civilizaţie din lume.
Sîm bătă 21 octombrie 1961 Partidului Muncitoresc Romîn, iectul de Program al P.C.U.S. In lumina perspectivelor des­
al clasei muncitoare şi al între­ un strălucit document al m ar­
WBBWOTBgWi chise de Congresul al X X II-lea
gului popor romîn să transm it xism -leninism ului creator — al P.C.U.S., apare şi mai clară
un fierbinte şi frăţesc salut manifestul comunist al epocii Inevitabilitatea istorică a piei -
Congresului al X X II-le a al P a rti­ contemporane. Tovarăşul H ruş­ rii capitalismului şi a victoriei
C o tid ien e dului Comunist al Uniunii So­ ciov spunea cu deplin temei că orînduirii noi, socialiste şi co­
vietice, gloriosului partid al lui Programul P.C.U.S. marchează o muniste, plină de tinereţe şi
*/ 11—'r~T- Lemn, şi eroicului popor sovie ¦ nouă etapă în dezvoltarea teo­
i forţe creatoare.
1 tic. riei revoluţionare a lui Marx, Nu există comunist, nu e-
f- Noi blocuri efe locuinfe
Raportul de activitate al C.C. L’ngels, Lenin. Din nou, ca de xistă revoluţionar, nu exis­
tă om al muncii pe care
In oraşul nou C ă la n , ai P.C.U.S., prezentat la Con­ atîtea ori în glorioasa sa isto­ să nu-1 entuziasmeze obiectivele
noului Program al P.C.U.S., um-
c o n stru c to r ii ş a n tie ru lu i gres de tovarăşul Hruşciov, în ­ rie, P.C.U.S., mergînd pe căi în ­ plîndu-i inima de mindrie şi in-
sufleţindu-1 şi mai mult în lupta
făţişează bilanţul grandios al că nebătătorite de nimeni, cro­ pentru triumful cauzei noastre.
nr. 3 al T.R.C.H . au t e r ­ succeselor obţinute de poporul ieşte prin gîndire şi faptă d ru ­ 'Acestea sint şi sentimentele
cu care au întimpinat proiec­
nărului inginer agronom Ioan m in a t şi d a t in folosinţă ) sovietic în toate domeniile con­ muri noi pe care vor merge to a ­ tul de Program oamenii mun­
loca, venit la cimp cu „noap­ cii din Romînia. Angajat cu toa­
tea-n cap“ , tractoristul Nicolae oam en ilor m u n cii de la în- ^ strucţiei comunismului. G igan­ te popoarele. te forţele sale în opera de con­
Şarlea a început să execute dis- struire a socialismului, poporul
cep u tu l anului şi p i u ă* 1 tica creştere a puterii economi­ Generalizînd experienţa u n i­ nostru vede în imaginea socie­
na şi a culca la pământ buru­ tăţii comuniste trasată de pro­
ienile uscate, rămase pe cîmp. a cu m 212 a p a r ta m e n te in ce a U .R.S.S., dezvoltarea ra ­ versal-valabilă în esenţa ei a iectul de Program imaginea pro­
Curînd, dinspre satul Spini îşi priului său viitor de înfloriră
făcură apariţia alte două tra c ­ blocuri. A lte 80 a p a r ta ­ pidă şi m ultilaterală a indus­ Partidului Comunist al Uniunii multilaterală, de înaltă bună­
toare. Şi-n ziua aceea, pînă cînd stare materială şi culturală.
noaptea s-a lăsat de-a binelea, m e n te se găsesc in tr-o fază triei, marile realizări obţinute în Sovietice, a m işcării comuniste
mai mult de jumătate din su­ Călăuzindu-se după măreaţa
prafaţă fusese arată, discuită şi în ain tată de finisaj. agricultură, epocalele succese internaţionale şi exprimînd ce­ învăţătură leninistă, după expe­
însămânţată numai cu grîu din rienţa Partidului Comunist al
Ţ soiuri valoroase. ale ştiinţei şi tehnicii sovietice rinţele legilor obiective ale dez­ Uniunii Sovietice, partidul nos­
tru conduce poporul romîn pe
— încă un efort, încă o zi de T o t aici se lu crea ză la care au cucerit prioritatea in ­ voltării sociale, proiectul de drumul desăvîrşirii construcţiei
muncă bine organizată şi vom zidăria a încă 3 blocuri cu
putea raporta că angajamentul a p ro a p e 60 a p a rta m e n te . contestabilă în ram uri hotărî- Program şi rapoartele prezenta­ socialiste.
ce ni l-am luat de a termina în- Lucrările sint destu l de Se înfăptuieşte cu succes pla­
sămînţările pînă la 20 octom­ a v a n sa te . toare, continua ridicare a bună­ te la Congres de tovarăşul H ru ş­
brie va fi înfăptuit — ne spu­ nul de şase ani adoptat de Con­
nea inginerul agronom. stării celor ce muncesc consti­ ciov analizează în mod riguros gresul al III-le a al P.M.R. : toa­
te ramurile economiei naţionale
) ...Succesele colectivei din T u r ­ tuie confirmarea practică a ju s­ ştiinţific procesul de trecere de cunosc o creştere impetuoasă,
daş în actuala campanie se da- dezvoltîndu-se pe o linie mereu
toresc efortului depus de toţi teţei şi clarviziunii hotăririlor a- la economia socialistă la eco­
colectiviştii, de mecanizatorii ascendentă.
I—J I__J l u i v J U.M.T. din Orăştie, ajutorului D e c ite v a sile au înce- doptate de Congresele X X şi nomia comunistă, de creare a
In prim ii cloi ani ai planului
pe care inginerul agronom Ioan ( p u t lucrările de trasare a X X I ale P.C.U.S., care au dat oazei tehnico-materiale a comu­ şesenal sarcinile în domeniul
Joca l-a dat permanent colec­ industriei socialiste se realizea­
tiviştilor şi mecanizatorilor în l încă 5 blocuri, care vor un puternic avint forţelor crea­ nismului şi făurire a relaţiilor ză cu însemnate depăşiri, ana!
mijlocul cărora a stat zi de zi. acesta volumul producţiei in ­
culturilor de toamnă, reuşind sfătuindu-i cum să execute mai L a vea to a te la p a rte r sp a - toare ale poporului sovietic. sociale comuniste, de transfor­ dustriale fiind cu peste 1/3
în felul acesta ca pînă ieri să bine arăturile, semănatul etc. superior celui din 1959. Acea ­
termine şi însămînţatul griului. ţ ţii com erciale. La prim ul Victoriile repurtate de po­ mare a statului dictaturii prole­ stă creştere este bazată în pr i -
O situaţie similară am întîlnit A la iu ri de tractoare mul rînd pe ridicarea continuă
şi in gospodăriile colective din porul sovietic sporesc neconte­ tare în stat al întregului popor, a nivelului tehnic al producţiei
satele Limba şi Seuşa. şi atelajele proprii şi a productivităţii muncii.
i bloc, A -1 cu 12 a p a r ta - nit prestigiul Uniunii Sovietice de făurire a conştiinţei şi mo­
Comitetul comunal de partid Se îndeplinesc pas cu pas sar­
şi comitetul executiv al sfatu­ ? 1 s-au în c e p u t săpă- şi al întregului lagăr socialist, ralei comuniste â omului noii cinile stabilite de partid în con-i
m ente, strucţia socialistă la sate. R e­
lui popular comunal din Veţel aducind un aport considerabil .societăţi, de dezvoltare m ultila­ zultatele pozitive ale cooperar,i-
' t u r !Ic la fu n d a ţii. vizării agriculturii se vădesc in
r la creşterea continuă a forţei de terală a personalităţii umane. sporirea continuă a productif!
agricole, vegetale şi animale, in
f- Spectacole atracţie pe care o exercită co­ Proclamînd in mod solemn că satisfacerea în măsură tot mal
mare a cerinţelor crescinde de
munismul asupra popoarelor încă generaţia actuală de oa­ aprovizionare a oamenilor imun-'
lu m ii. cii cu produse agro-alimentare
L in ziua de 22 octombrie a.c., meni sovietici va trăi în comu­ şi a industriei cu materii prime,
în creşterea nivelului de
[ iu sala cinematografului „I-Tli- Partidul nostru, ca şi întreaga nism, proiectul de Program şi trai şi de cultură al ţărănimii.-
mişcare comunistă şi muncito­ rapoartele prezentate la Con­
urgentarea lucrărilor agricole C mon Sirbu" din Deva, Teatrul rească, dau o înaltă preţuire şi gres desfăşoară înaintea popoa­ Pe baza dezvoltării continue a
manifestă dragoste şi stimă to ­ relor tabloul grandios al socie­
clin campania de toamnă, me­ l vărăşească faţă de Partidul Co­ tăţii comuniste, care aduce de­
canizatorii care au deservit munist al Uniunii Sovietice, faţă plina satisfacere a cerinţelor
t de încercata sa conducere le n i­
. aceste unităţi cit şi comitetul t
comunal de partid şi sfatul
L
i nistă, in frunte cu primul se­ materiale şi spirituale ale celor
C cretar al Comitetului Central, ce muncesc, pacea, libertatea şi
Inîîăcăratul luptător pentru fericirea omenirii.
{LL cauza marxism-leninismului, to­
t varăşul Nikita Sergheevici H ruş­ Sarcinile cutezătoare fixate
ciov, pentru activitatea uriaşă în vederea unui nou avint gi­
t pe care P.C.U.S. o consacră in ­ gantic al forţelor de producţie
i tereselor propriului popor şi ale U.R.S.S., sînt sarcini realis­
piesa „Trei generaţii“ de
C
L cu
au mobilizat în aceste zile toate Lucia Demetrius, în interpreta- ) cauzei comunismului şi păcii, te, pe măsura forţei economice
pentru principialitatea şi in ­ şi resurselor colosale ale Uniu­
forţele la terminarea grabnică rea artiştilor Teatrului de stat 1
lingă şoseaua naţională trebu­ a recoltărilor şi însămînţărilor transigenţa cu care apără puri­ nii Sovietice, a posibilităţilor
iau eliberate de cocenii strînşi de toamnă. In satele Veţel, Fi-
în clăi, trebuiau arate, discuite limon Sirbu, Herepeia şi Bre- „Valea .1iu Iui" din Petroşani. tatea măreţei noastre învăţături nelimitate de progres pe care le
şi însămînţate. Aici, s au mo­ telin. colectiviştii si mecaniza-
bilizat în ziua aceea (ÎS octom­ r Standuri permanente împotriva oricăror abateri sau asigură socialismul şi comunis­
brie) aproape toate forţele gos­ (Gonlinuare in pag. 3 a) denaturări, ţinînd sus steagul mul, a înaltei conştiinţe a po­
podăriei. In urma carelor în căr­ Lib răria ,,A1 Sabia“ din porului sovietic.
marxism-leninismului şi al in­
cate cu coceni, la indicaţia tî- ternaţionalismului proletar.
Datorită uriaşei experienţe is ­ Se poate întrevedea acum cu
Deva a organizat dc curînd torice şi contribuţiei excepţio­ toată certitudinea cum va arăta
32 standuri permanente în 1j nale pe care a adus-o în tot Uniunea Sovietică în următoa­
întreprinderile oraşului,
cursul existenţei sale la "dezvol­ rele două decenii, cind ea va
prin care se difuzează li- J
tarea m arxism -len in ism u lu i, întrece şi va lăsa departe in
urmă din punct de vedere eco­
tevatură romînă şi sovieti- î Congresele Partidului Comunist nomic cea mai avansată ţară
capitalistă — S.U.A. Patria Ma­
că. Numai în ultimele 7 zi- j al Uniunii Sovietice sînt eveni­ relui Octombrie se va înfăţişa
le, eu contribuţia difuzori- ) mente de o însemnătate deose­
lor voluntari, s-au vinciut I bită nu numai pentru poporul
prin aceste standuri 85 bi- I sovietic, ci şi pentru întreaga
mişcare comunistă mondială, ca o ţară cu o economie la un
blioteci personale, în va- -j pentru întreaga omenire. grad de dezvoltare fără prece­
loare de cîtc 100 Iei fie ­ Un asemenea eveniment l-a dent în istorie, cu noi baze in­
constituit Congresul al X X -le a, dustriale şi centrale energetice
care. ale cărui hotărîri, aprobate cu (Gonlinuarc in pag. 4-a)
îngrijesc şcoala Şedinfa din dimineaţa zileicăldură de toate partidele fră­
Elevii şcolii medii din Cugir, ţeşti, au deschis o etapă nouă
în mişcarea comunistă interna­
de 20 octombrie
au hotărît să păstreze cu multă ţională.
Tezele Congreselor a: X X !ea
grijă noul local de şcoală in care j
şi al X X I-le a ale P.C.U.S. au fost
învaţă, cit şi mobilierul. In a- .» o călăuză a partidelor comunis MOSCOVA 20 (Agerpres)'. — cauza construirii comunismului,
fe şi muncitoreşti in elaborarea TASS transm ite: La 20 octom­ a declarat E. A. Furţeva.
cest scop, intre elevii tuturor cla- brie în sala Congreselor din
documentelor programatice ale Krem lin au continuat lucrările După cum a arătat E.A. Furţe­
seliir s-a pornit o întrecere. Pi- ) mişcării comuniste şi muncito­ Congresului al X X II- le a al va, numai pe linia M inisterului
reşti — declaraţiile Consfătuiri­ Partidului Comunist al Uniunii Culturii au fost stabilite legă ­
nă in prezent, elevii clasei a ' lor de la Moscova din 1957 şi Sovietice. turi culturale permanente cu
1860. 82 de ţări. Anul trecut aproxi­
i X-a au prestat numeroaseore de ^ Au continuat dezbaterile pe mativ 2.000 de reprezentanţi ai
Congresul al X X II- le a , la care marginea Raportului Comitetu­ culturii sovietice au dat spec­
munca patriotica pentru intru avem bucuria să asistăm, are o lui Central al P.C.U.S. şi a R a­ tacole in ţările Asiei şi Africii.-
uriaşă însemnătate internaţio­ portului cu privire la proiectul Filmele sovietice au păşit cu
5tnusetarea clasei. nală, deoarece lui ii revine m i­ de Program al partidului. Iu şe­ fermitate pe ecranul mondial,
) siunea de a adopta noul Pro­ dinţa de dimineaţă a Test pre­ ele rulează în 122 de ţări.
1 gram a) P.C.U.S., programul
r3? DORINA METEA zentat Raportul Comisiei de va­ în ultima parte a cuvîntării
lidare. sale E. A. Furţeva a vorbit des­
elevă in clasa a X-a Şcoala pre lupta împotriva grupului
Luînd primul cuvîntul, Veli antipartinic, zdrobit de partid.-
'l medie Cugir Iusuf Ahumlov, prim-secretar al
C.C. al Partidului Comunist din Referindu-se la activitatea
) Azerbaidjan, a declarat că co­ organizaţiei de partid a regiu­
muniştii din Azerbaidjan îm ­ nii Gorki, Leonid Efremov,
1 preună cu întregul partid aprobă prim-secretar al Comitetului
regional Gorki (R .S .F.S .R .) al
1 pe deplin linia leninistă şi activi- P.C.U/S., a subliniat că comu­
tatea practică a Comitetului niştii îşi orientează eforturile,
de stat din Oradea, în Turneu 1 Central al P.C.U.S., trasată de în primul rind, în direcţia ’dez­
Congresul al X X -le a. Succesele voltării economiei naţionale.
A le g e r e a s t e r ilu l» ! — p r in c ip a laprin regiunea noastră, va pre- ^ c a le Azerbaidjanului sint un rezul­ După Congresul al X X -le a al
zenta spectacolul cu piesa „UI- ] tat al prieteniei popoarelor P.C.U.S., în întreprinderile "din
U.R.S.S. regiune, producţia industrială a
sporit de 1,6 ori. Colectivele u z i­
ţ pentru îm b u n ă tă ţire a catiuia oră"lităde Miliail ţiiSebastian. m5 in e re u lu i Ekaterina Furţeva, membră a nelor creează noi maşini şi ma-
Pentru iubitorii de teatru din j Prezidiului C. C. al P.C.U.S., mi ­ şini-unelte. Constructorii de na­
nistrul Culturii al U.R.S.S., a ve din Gorki construiesc navele
declarat că sub ochii actualei fluviale şi maritime ale viito ru ­
l Pentru obţinerea unor indici le organizaţiilor de bază ca la moinraeşurili Ddeinva, Teulniuealt msapiectaaucolîncJ ă găzile conduse de Alexandru generaţii, in Uniunea Sovietică lui. In ajunul congresului Ia
de utilizare înalţi la furnale, es­ Robora, loan Timofte, Nicolae a avut loc o mare revoluţie cui - Uzina „Krasnoe Sormovo" a fost
^ te nevoie ca minereul să con­ fiecare adunare generală, în ain­ mvualt adveea luloccruş.i în ziua de 2-1 j Rusii şi Traían Finişcr. Cu toa turală. Aceasta a avut loc după construită nava fluvială rapidă
t ţină metal mai mult şi cit mai te de a intra în ordinea de zi, Conducerea întreprinderii deşi cum a prevăzut Lenin, pe baza cu zbaturi subacvatice „Sput-
puţin steril, deci să fie de cali­ să facă scurte inform ări despre te acestea încă se mai trimite puterii muncitoreşti-ţărăneşti şi nik“ pentru 300 de pasageri.
< tate superioară. Intr-o consfă­ cuonctooamşbtreie aa.cc.e, asîntă aceseiatşui aţsiael,ă t^o ­ furnalelor minereu cu un mare
tuire organizată de ziarul nos­ conţinut de steril. a orînduirii sovietice. Furţeva a In cuvîntarea rostită în ca­
tru între furnalişti şi mineri, calitate. tuşi în ultima perioadă a slă ­ comunicat, printre altele, că în drul Congresului, Mstislav Kel-
la Hunedoara, minerii din Tc- Este o situaţie care trebuie să U.R.S.S. se editează cărţi şi re­ dî.ş, preşedintele Academiei de
liuc s-au angajat să satisfacă In lupta pentru reducerea ste­ bit atenţia ce o dădea calităţii dea de gîndit conducerii în tre ­ viste în 89 de limbi ale po­ ştiinţe a U.R.S.S., a declarat că
această cerinţă a furnaliştilor, prinderii miniere Teliue şi to­ poarelor Uniunii Sovietice şi în oamenii de ştiinţă sovietici vor
să lupte pe toate căile pentru a rilului vizibil din minereu s-a şi nu s-a mai ocupat în aceeaşi varăşilor din comitetul de 47 de limbi străine. Au crescut îndeplini sarcinile trasate": con­
reduce sterilul vizibil din mine­ partid. deosebit de mult cerinţele spi­ solidarea poziţiilor înaintate cu­
reu. născut şi frumoasa in iţia tiv ă : măsură, ca în primele luni, de rituale ale populaţiei rurale. In cerite de Uniunea Sovietică în
Furnaliştii cer minereu de ca­ localităţile săteşti există 115.000 cele mai importante ram uri ale
Măsurile luate de conducerea „Nici un vagonet de minereu re- reducerea sterilului vizibil. A- litate. Pentru a satisface aceas­ de cluburi şi peste 100.000 de
minei, la indicaţia comitetului tă cerinţă îndreptăţită, pentru a biblioteci. In ţară au fost orga­ ştiinţei şi deţinerea locului de
de partid, încă de Ia începutul butat“ , a minerului Ioan M. Po­ ceasta a făcut ca la furnale să se încadra în plan, minerii din nizate 600 teatre de artişti ama­
anului, au dus la o: ţinerea unor
rezultate frumoase. Astfel, puş- pa, care a fost îmbrăţişată de fie trim is minereu cu o mai ma­ Teliue trebuie să respecte an­ tori, 9 milioane de oameni ac­
carca selectivă s-a extins nu nu­ gajamentul ce şi l-au luat, să
mai în subteran dar şi în ca­ toate brigăzile. Aceste măsuri, re cantitate de steril.
rieră, s-a stabilit apoi ca să sc continue să muncească aşa cum
probeze zilnic, pe bază de ana­ au condus Ia obţinerea unor re­ Rezultatele trim estrului I I I au făcut în primele două t r i­
lize dc laborator, fiecare loc de mestre şi chiar mai bine. Şi
muncă, stabilindu-se prin a- zultate valoroa- _________________ şi cele din prima principala cale pentru îndepli­
ceasta precis normele de ca lita ­ nirea angajamentului este selec­
te pentru fiecare brigadă. In se. Dacă vorbim jumătate a lu­ ţionarea cu g rijă a sterilului din
funcţiile de controlori de cali­ minereu. Alegerea sterilului să
tate au fost numiţi comunişti cu de conţinutul de „Succesul furnaliştilor nii curente vin înceapă din abataje, din carieră.
metal, acesta să întărească a- F a nudul lor, cei care deservesc
staţiile de sortare să nu lase să
s-a îmbunătăţit începe în abataje'' ceastă afirmaţie. Ie scape nici un bulgăre cu ste­
în perioada ce­ Dacă în semes­ ril vizibil.
lor 9 luni, cu a- trul I conţinutul
proape 3 la sută de metal la
la siderita livrată combinatului sirlerită s-a îmbunătăţit cu pes­
siderurgic şi cu peste 3 la sută te 4 Ia sută. în trim estrul I I I şi
la Jimcnita livrată uzinei „V ic ­ în 15 zile din luna curentă, abia
toria“ Călan. Vorbind însă des­ s-a reuşit să se încadreze în
pre conţinutul dc steril vizibil, plan. Aceeaşi situaţie este şi la
mina Teliue este încă departe de Iimonita pe care au livrat-o fu r­
a atinge admisul. E drept că nalelor din Călan.
faţă de anul trecut cînd se t r i­ Privind sterilul vizibil, situaţia
Cu două luni în urmă, Intr-un tivează în cercurile de artişti frunte în ştiinţa mondială, in
toate direcţiile principale. în ­
treaga lume — a spus el — este
s-a iniţiat întrecerea pentru t it ­ conţinut dc steril de 7-8 Ia su­ mal redus faţa de realizările se­ articol publicat în ziarul nos­ amatori, s-au înfiinţat circa uimită de realizările noastre în
lul de cea mai bună brigadă. tă, în primul semestru al acestui mestrului I, acesta a ajuns ia tru, tovarăşul N. Jurcoane, d i­ 1.000 de studiouri cinematogra­ domeniul cuceririi spaţiului cos­
an, sterilul vizibil a fost redus fice de amatori. Furţeva a de­ mic. Ştiinţa sovietică' este' p ri­
Comitetul dc partid a invitat peste 5 la sută. rector al 1. M. Teliue, afirm a numit aceasta un fenomen nou ma care a deschis 'drumul folo-
Ia plenarele sale în care analiza la 3-4 la sută. "z ic desigur un Mai există încă la Teliue bri­ că există posibilităţi de a îm ­ şi caracteristic in viaţa cultu­
problema calităţii minereului, mare pas făcut pe drumul îm ­ bunătăţi cu mult calitatea m i­ rală a ţării. ((Sont!guare în pag. 4-a)] '
găzi care nu dau atenţie alege­ nereului. Să se treacă deci Ia
ţiei I-a furnale de Ia C. S. H u­ bunătăţirii calităţii, dar pînă să rii sterilului. Unele au fost se­ folosirea acestor posibilităţi ! Arta sovietică slujeşte cu cre­
nedoara şi a îndrumat birouri­ sizate ş! puse să-I selecţioneze
ajungă la admisul dc 1 Ia sută, din nou. Aşa a fost cazul cu bri- R. BUDIN dinţă idealurile nobile ale păcii,