Page 67 - 1961-10

Nr. 2122
rpcrjrmaxtiawassiv^irKgw.iaffigzi?*7:
Toate forţele pentro terminarea
grabnică a însămînţărilor!
(Urmare din vag. l-a) ^ 1
torii ies pe ogoare, de îndată
ce se luminează de ziuă. Mun­
cind u se in acest fel, s-a reuşit
ca pe întreaga comună, din 525
ha. ce trebuiau arate pentru a
sc insăminţa cu păioase, la 18
octombrie să fie arate 490 ha.
şi însăminţate 460 hectare.
Bine au muncit colectiviştii
din satele Veţel şi Filimon Sir-
bu, care ieri au terminat insă-
minţările (105 ha. şi respectiv
32 ha.). Aceste succese se dato-
resc, atit faptului că cele două
tractoare trimise de S.M.T. Do-
N-au schimbai încă foaia sămînfa
La sediul gospodăriei colective
din Dobra, un colectivist işi face
de lucru in ju ru l unor saci plini
cu griu.
— Ii duceţi p e cim p ?
— Da de unde ! La baza de
re c e p ţie .
— Cum aşa ?
— Iacă, m ai avem
de schim ­ insă n -a u fo st fo lo site la în tr e a ­ dată, fusese realizat în proporţie de
b a t vreo 2.000 Kg. de săm in ţă.
— N -a ţi a v u t tim p , ori ii b a za
prea departe ?
— Nici una, nici alta. Baza
de recep ţie se aflu în cu rtea
vecină, iar tim p... a fost destul.
N u p rea a fost insă... in te re s din
p a rtea consiliului de conducere
şi in special a tovarăşu lu i p r e ­
şedinte R om an Neagu.
Unii au term inai, iar alţii
nici n-au începui
Munca din campanie în raionul Albă
este în toi. Cei care şi-au organizat
mai bine treburile sînt aproape gata
cu recoltatul şi semănatul. Ba unu
le-au şi terminat. Colectiviştii din Şard
au terminat insăminţările din această
campanie de cîteva zile. Cei din satele
Limba, Ciugnd şi altele, le-au termi­
nat în cursul zilei de ieri.
Dar nu peste tot treburile merg la
fel de bine. Nimeni nu poate spune
că colectiviştii din llăpria nu au şi ei
rezultate bune în muncă. Sint aproape
gata cu recoltatul porumbului şi a
cartofilor, au schimbat 30.000 kg. să-
mintă la baza dc recepţie care a curâ-
mmm
i n mt
De mai mult timp, o maşină de semănat aparţinînd S.M.T.
Orăştie, stă defectă lingă unul din grajdurile G.A.C. Vinerea.
Cind au de gînd oare tovarăşii de la S.M.T. să o repare ?
Recent a fost dat publicităţii
Decretul Consiliului de Stat al
Republicii Populare Romîne, cu
privire la trecerea la invăţă-
mîntului general, obligatoriu şi
gratuit cu durata de 8 ani. A-
ceastă măsură se înscrie ca una
dintre cele mai importante rea.
Uzări obţinute pe linia învăţa-
mîntului de stat în anii regimu­
lui nostru democrat-popular, ca
urmare a muncii creatoare
desfăşurată de oamenii muncii
pentru înfăptuirea sarcinilor
trasate de Congresul al III-le a al
Partidului Muncitoresc Romin.
Invăţăm întul ‘de 7 ani, care s-a
dezvoltat an de an, cuprinde as­
tăzi marea masă a tineretului
de vîrstă şcolară. In acest an de
învăţăm înt, sint cuprinşi în cla­
sa V-a circa 99 Ia sută din pro­
movaţii clasei a lV-a, ceea ce
înseamnă de fapt încheierea
procesului de generalizare a
şcolii de 7 ani. Au mai fost
atraşi în clasa a V-a un însem­
nat, număr de elevi, absolvenţi ai
seriilor mai vechi, care şi-au
manifestat dorinţa de a-şi com­
pleta cunoştinţele. Astfel, şcoa­
la de 7 ani a devenit şcoală de
mesă, menită să asigure tutu­
ror copiilor de vîrstă şcolară o
bază de cultură, să-i pregăteas.
că pentru viaţa nouă socialistă,
să-i înarmeze cu cunoştinţe
multilaterale, pe care să !e apli­
ce mai tirziu în procesul mun­
cii constructive.
De mare importanţă în succe­
sul generalizării învăţămîntu-
lui de 7 ani a fost măsura sta*
bilită de Congresul al III-lea al
P.M .R., de a se acorda gratuit
manuale şcolare pentru toţi ele­
vii claselor I-V II, cit şi alte mă­
suri menite să asigure condiţii
din ce in ce mai optime de stu-
bra au fost folosite la capaci­
tatea lor maximă (tractoriştii
Marin Iordache şi Ion V ija au
lucrat pînă noaptea tirziu ), cit
şi faptului că alături de ei au
muncit cu mult spor cite 7-8
atelaje la Veţel şi 5-6 atelaje la
Filimon Sirbu.
De evidenţiat faptul că pre­
şedintele comitetului executiv
al sfatului popular comunal,
tov. Nicolae Nica, împreună cu
toţi salariaţii sfatului popular
au stat în permanenţă în m ij­
locul colectiviştilor, dindu-le
acestora un ajutor concret şi
eficace.
— Dar cu insăm inţările cum
staţi ?
— Aşa şi aşa. D in 110 ha.,
aseară (18 octom brie) erau se ­
m ă n a te 65 h e c ta r e .
— Cam puţin.
— E ste a d evă ra t. Şi, vorba
ceea, avem p a tru tractoare. Ele
ga lor ca p a cita te.
Părerea colectivistului cu care
am stat de vorbă, o îm părtăşim
şi noi. La G.A.C. din D obra n -a
existat suficientă preocupare
pen tru folosirea întregii c a p a ­
cităţi de lucru a tractoarelor
şi faţă de luarea tu tu ror m ăsu­
rilor care să asigure succesul
cam pan iei agricole de toam nă.
ţat-o, au pregătit şi 50 ha. pentru se­
mănat. Dar cit au însămînţat ? Pînă
în ziua de 18 octombrie nici un bob.
Cum se poate una ca aceasta, că
doar epoca optimă este pe sfîrşite V
Li răspund sc u rt:
— Am făcut contract cu S.M. l'.-ul.
Aşteptăm tractoare şi maşini. Nc-am
bucurat cind am văzut că ne vin b
tractoare într-o zi. Dar ce folos. Seara
au plecat şi nu le-am mai văzut.
Acelaşi lucru il spun şi colectiviştii
din Oarda de Jos. Aici s-au semănat
30 ha., iar după aceea tractoarele au
fost luate şi duse in altă parte. Dacă
ot mai bune iu
dii fiilor oamenilor muncii.
Numai în regiunea noastră au
fost distribuite gratuit manua­
le pentru clasele I-V n in va­
loare de peste 1.500.000 lei. Re­
ţeaua de şcoli s-a dezvoltat şi
ea. Numai în acest an s-au dat
In folosinţă în regiunea noastră
60 săli de clasă nou construite
din fond central şi 52 săli de
clasă din fonduri rambursabile
şi contribuţie voluntară, fiind
in stadiu de terminare alte ase­
menea construcţii la Intregaide,
Zlatna etc. S-au luat măsuri de
organizare a internatelor şco­
lare în localităţi ca Valea Do­
sului, Ribiţa, Riu de Mori, Lun­
ca Cernii, Visca etc., venindu-se
în ajutorul elevilor care tre­
buiau să străbată pînă nu de­
mult distanţe mari pînă la şcoa­
lă. S-au alocat însemnate fon­
duri pentru amenajări şi repa­
raţii, mobilier şi material di­
dactic, cit şi un mare număr
de burse de şcolarizare.
In acţiunea de încheiere a ge­
neralizării învăţământului, de 7
ani, s-a muncit cu rezultate bu­
ne în raioane ca: Brad, Alba,
oraşul regional Deva şi altele.
In raionul Brad au rămas necu-
prinşi în clasa a V-a doar 3 elevi,
faţă de 50 ciţi erau în anul tre­
cut, ceea ce constituie o reali­
zare importantă.
în unele raioane nu există
încă o situaţie precisă a elevi­
lor neşcolarizaţi, cum e cazul în
te duci la Straja, auzi cam acelaşi
lucru :
— Am avut 22 tractoare, au arat
130 ha. şi au semănat 20 ha. din cele
peste 400 planificate, apoi au plecat.
Te deplasezi in alte gospodării din
raion şi ţi se spune la fel. Este cit
se poate de clar. S.M.T. Alba tram­
balează tractoarele dintr-o parte în alta sările de zeci de kilometri dintr-o
fără rost. Sînt trimise 10-20 tractoare
într-o gospodărie. Lucrează acolo o zi.
două, apei sint luate şi trimise în alta
parte. In felul acesta se pierde Toarte
Rămaşi în urmă
Cele mai multe gospodării agricole
colective din raionul Sebeş au obţinut
realizări de seamă în campania agri­
colă de toamnă. Colectiviştii din Pia­
nul de Jos, bunăoară, au însămînţat
griu pe mai bine de 250 ha., cci din
Răhău aproape 250 ha., cei din Apol-
dul de Sus pe aproape 240 ha. etc.
In aceste gospodării şi în multe altele
din raionul Sebeş, recoltatul culturilor
tirzii şi semănatul cerealelor păioa­
se se apropie de sfîrşit
Există însă în raionul Sebeş şi gos­
podării agricole colective care sînt
mult rămase în urmă cu lucrările de
arături şi însăinînţări. La G.A.C. din
Secăşel, de pildă, pînă în ziua de 13
octombrie nu fusese însămînţat griul
dccît pe 60 din cele 265 ha. planifi­
cate, la G.A.G. din Cut planul însă­
mînţărilor de toamnă, pînă la aceeaşi
25,3 Ia sută. iar Ia G.A.G. din Şpring
în proporţie de numai 18 la sută. Este
adevărat că rămînerea în urmă se da-
toreşle şi unor cauze aşa-zis obiec­
Maşini şi tractoare sînt,
dar nu se folosesc din piin
La sediul gospodăriei colective din
Vinerea, raionul Orăştie, ciliva colec­
tivişti selectează de zor la griu pen­
tru săminţă.
— îi dăm zor pentru că vrem să
terminăm cit mai repede insăminjâ-
rile — spun ei.
Aceiaşi lucru il spune de altfel şl
tovarăşul Bobolea Nistor, preşedintele
G.A.C. De fapt, rezultatele de pînă
acum confirmă faptul că ei nu numai
spun dar şi fac. Recoltările sînt aproa­
pe gata, iar din cele 290 ha. plani­
ficate pentru a sc semăna, au l.ost
insămîiiţate 175.
— Am putea fi gata cu semănatul
— spune preşedintele, dar nu ne-a
ajutat S-.M.T.-ul cum trebuie. Ni s-au
trimis 6 tractoare. Ce folos însă ? Două
din ele lucrează cite o jumătate de
zi şi apoi o zi stau din cauza defec­
ţiunilor. Unul stă de vreo două zile
din cauză că i-a explodat cauciucul
Constatările făcute pe teren dovedesc că în acele locuri
unde a existat preocupare din partea organizaţiilor de pariid.
sfaturilor populare, conducerilor S.M.T. şi ale unităţilor agricole
socialiste, lucrările din campania de toamnă sînt avansate sau
chiar terminate. Rezultă însă că în unele locuri, unde nu se a-
cordă atenţia cuvenită lucrărilor agricole din actuala campanie,
acestea sînt mult rămase în urmă.
In regiunea noastră sînt posibilităţi ca lucrările de rccol
tare, arături şi însăm înţări să fie cit mai grabnic terminate.
In acest scop, organizaţiile de partid şi sfaturile populare
au datoria să ia măsuri urgente pentru a mobiliza toate for­
ţele existente la terminarea însăm înţărilor şi a celorlalte Ir
erări intr-un timp cit mai scurt posibil.
prof. CORNEL STOICA
vicepreşedinte al Comitetului executiv
al Sfatului popular regional
raionul Sebeş şi în unele comu­
ne din raioanele Ilia şi Haţeg,
ceea ce presupune că un număr
de elevi au rămas neşcolarizaţi.
Insuficient s-a muncit în acea­
stă privinţă şi în oraşul regio­
nal Hunedoara, în care 13 elevi
Pe feme actuale
absolvenţi din anul trecut sînt
necuprinşi în clasa a V-a.
In raionul Alba sint deja crea­
te condiţii de cazare in interna-
t'ul şcolii pentru fiecare elev din
localităţile mai îndepărtate, iar
unde nu există internate s-au
asigurat mijloace pentru trans­
portul in comun al elevilor. In
prezent in acest raion mai tre­
buie rezolvate doar problemele
organizării internatelor şi in
special a celor privind aprovi­
zionarea pentru iarnă cu ali­
mente, combustibil etc.
Cu toate acestea, in unele ra­
ioane se mai găsesc şcoli de 7
ani, unde comitetele executive
ale sfaturilor populare n-au
luat măsuri care să con­
tribuie la buna desfăşurare a
muncii cadrelor didactice şi ele.
vilor. Astfel, la Cugir abia după
DRU M U L SOCIALISMULUI
BaaBBHPMBanativLLLxagBaroroy,«if:^^ tra:5Ey.>^3ÄKK.iTZi<5X7T^^xn^Tu^3C5CG^S(m*^22STTOJKra;KSS7CTrzs<^T$'ţ'x'j.Tv: s
mult timp şi în afară de aceasta
creşte preţul de cost.
Nu era mai bine oare ca liecare
brigadă să fie lăsată să termine însâ-
mînţările în gospodăriile ce le deser­
veşte, şi numai după aceea să mearga
în sprijinul celor rămaşi îi: urmă V
Răspunsul nu poate fi decît afirmativ.
In sutele, de ore pierdute cu depla­
parte în alta şi cu carburanţii cheu
tuiţi în acest scop se puteau electua
lucrări pe suprafeţe însemnate.
tive : terenul prea tare, număr restrîns
de atelaje etc. Principala cauză care
a dus la întîrzierca acestor lucrări este
însă alta. In gospodăriile agricole co­
lective din Secăşcl, Cut şi Şpring
există serioase deficienţe în ceea ce
priveşte eliberarea terenului de cultu­
rile Urzii. Datorită acestui fapt, o parte
din tractoarele trimise aici n-au putut
fi folosite la întreaga lor capacitate.
Apoi, în prea mică măsură sînt folo­
site la arături, mal ales în G .A .G
din Secăşel şi Şpring, atelajele pro­
prii. Or, acestea trebuie întrebuinţate
peste tot, avînd în vedere faptul că
întregul parc de tractoare al S.M.T.
este mult prea solicitat acum la ară­
turi, tocmai datorită întîrzierii recol­
tatului în numeroase gospodării colec­
tive. Iată înspre rezolvarea căror pro­
bleme trebuie să-şi îndrepte, îndeo­
sebi atenţia, organele locale de partid
şi sfaturile populare din comunele res­
pective, care, cum bine sc ştie, răs­
pund de buna desfăşurare a lucrărilor
agricole în actuala campanie.
din faţă. Tovarăşii de la S.M.T. cu­
nosc toate acestea, dar nu se grăbesc
să ia măsuri.
Tovarăşul Tărtăreanu Nicolae, şelul
brigăzii de tractoare, recunoaşte şi el
că cele 6 tractoare şi 4 maşini de se­
mănat cu care este dotată brigada, ar
putea ara şi semăna cel puţin I8-2IJ
ha. la zi, dar nu realizează decît lu-12
ha. din cauza defecţiunilor dese. Re­
cunoaşte de asemenea că din patru
maşini de semănat lucrează doar una.
că grapele stelate sînt lăsate la întîin-
plare pe eia:p.,,şaivţ stau la sediul gos­
podăriei. d in ,c a u z ă că le lipseşte, o
bucşă sau li s-a strîmbat axul.
De ce nu se iau oare măsuri pen­
tru ca treburile să meargă bine ? La
această întrebare, tovarăşul I ărtâreanu
răspunde prin a da din umeri. Am
vrea să cunoaştem şi răspunsul con­
ducerii S.M.T. Orăştie.
începerea cursurilor s-a sesizat
faptul că cei 20 elevi cuprinşi
in clasa V-a, care locuiesc in
satele aparţinătoare, sint r.e.
voiţi să parcurgă zilnic ore in.
tregi pe jos pînă la şcoală, ceea
ce le va îngreuna frecvenţa pe
timpul iernii. Asemenea situaţii
sînt şi în satul Romoşel, unde
copiii fac pe jos 10-12 km. pînă
la şcoală. Comitetele executive
ale sfaturilor populare co­
munale respective, ca şi co­
mitetul executiv al sfatu­
lui popular raional, trebuie
să ia măsuri urgente, pen­
tru a rezolva problema trans­
portului elevilor la şcoală sau
să creeze un internat (gazdă
comună) pentru ei. O situaţie
sim ilară, care încă n-a fost re­
zolvată de secţia învăţămînt,
există şi in raza oraşului Petro­
şani. Aici un număr de 12 elevi
din satele de munte aparţină­
toare de Cimpu Iui Neag, par­
curg distanţe mari pină la şcoa­
la din Uricani, unde nu există
încă internat.
Este necesar ca în această pe­
rioadă să socotim ca o sarcină
de mare răspundere rezolvarea
unor astfel de probleme, care
vor influenţa cuprinderea in
continuare în şcoli a tuturor co­
piilor de vîrstă şcolară.
Comitetele executive ale sfa­
turilor populare raionale, oră­
şeneşti şi comunale, trebuie să
ia măsuri urgente şi hotărite
pag. 3
L III PRIETENIEI LIBRARII
^ .v i G. S. GEO RGESCU — îndrum ă­
tor pentru ateliere mecani­
Cosicyrs Siferar ce. Ediţia a III- a Prefaţă au­
torul. 872 pag. — 27,20 Iei.
Cu prilejul Lun ii prieteniei ro- teratură. Sint primite pentru
mino-sovietice, Consiliul regio­ concurs poezii, schiţe, povestiri, T. I). IONESCU Schimbători de
nal A .R .L.U .S., in colaborare cu note de călătorie şi reportaje. ioni — Tipuri — Schimbul
Casa regională a creaţiei popu­ ionic şi aplicaţii 292 pag. —
lare din Deva, a organizat Pină în prezent au sosit pe a- 13,30 lei.
un concurs literar pe tema dresa Casei regionale a creaţiei
„U .R.S.S., marea noastră vecină populare numeroase lucrări lite­ GH. MUNTEANU Cartea insta­
şi prietenă“ . Acest concurs este rare, în special din partea mem­ latorului de gaze combusti­
deschis tuturor creatorilor de l i ­ brilor cercurilor literare din De­ bile 284 pag. — 8,40 lei
va, Hunedoara şi Valea Jiului.
DliAGOŞ i OPP, RADU NEGRU-
Conferinţă !a ămm\ cultural ŢIU — Cartea constructoru­
lui de poduri — Poduri ma­
Pentru ţăranii muncitori din fermă a păcii“ , urmată de un sive. Prefaţă autorii. 420 pag.
Tărtăria s-a prezentat zilele tre­ bogat program muzical, pre­ — 13,90 lei.
cute la căminul cultural confe­ zentat de ansamblul Casei raio­
rinţa „Lumea socialistă, strajă nale de cultură din Orăstie. N. ROTARU şi alţii Cartea
m aistrului constructor 352
pag. — 10,30 lei.
F. TQMŞa şi alţii Cartea mon-
ü iiip iiil fatorului de prefabricate
v o / ' - '! 228 pag. — 7,69 Iei.
Situaţia dăunătorilor ani­
mali ai plantelor cultivate
în anii 1957-1958 şi 1958-
1959 de C. Manolache, FI.
Manolache, C. H risafi, I. Că-
tuneanu, M. Hamar şi Gh.
Boguleanu („Metode,’ ra ­
poarte, memorii") 96 pag.
— 4,25 lei.
BRIA NICOLAE, CARARE AU­
RORA Reglarea maşinilor
agricole 112 pag. — 3,15 lei.
Valoarea hrănitoare a nu­
treţurilor din Republica
Populară Romină. Ediţia a
II- a 308 pag. — 7 Iei.
W . BEEGMANN Apariţia, re­
cunoaşterea şi preîntîmpi-
narea carenţei substanţelor
nutritive la plantele cu lti­
vate. Traducere din limba
germană. 68 pag. — 12 lei.
C. BORDEIANU Căile de spo­
rire a producţiei de lapte
184 pag. — 3,90 lei.
I. CURTOV şi alţii Îndrumăto­
rul brigadierului zootehnic
280 pag. _ 6,50 lei.
Instalaţia unei m aşini .aim
m oderne de fabricat pastă
to m a tă in trată de curind
in fu n cţiu n e la fabrica de
conserve „Z agn a-V ăden i“,
regiunea G alaţi.
Faptă lăudabilă
D e c îte v a zile, in sta ţia C.F.R. 2 2 OCTOM BRIE 1961 fon pentru c o p ii„ P ic t o r u l nos­
B ăeşti era m are frăm întare. tru Nicolae Grigorescu“ , scena­
T r e b u i a e x p e d i a t ă 'o .’' b a t o z ă ' c a r e PROGRAM UL I : 6,00 Melodii riu radiofonic de Mihnea Gheor0-„
¦i opulare'fomineşti : 3;0<rŞe0ttm ghiu : 11,30 Vorbeşte Moscova ! :
ăîh emisa 'iw se rd d 'm g m m e rn ş- , şi viaţa ; 9,30 Teatru la micro- 13,10 De toate pentru toţi ; 14.05
Vitrina cu noutăţi de muzică
tep ta de m ai m ultă vrem e pe uşo ară; 15,20 La şezătoare :
ram pă. In sjirşit, veni şi vestea 17.15 Concert de muzică uşoară :
că un tren va aduce vagonul 18,05 Concert popular ; 19,00 Noi
n ecesar transportului. Bucuria a
fost de scurtă durată. Trenul .------------ înregistrări de muzică populară
respectiv nu avea decit 25 m i­ romînească ; 20,00 Teatru la m i­
n u te sta ţio n a re, ori in acest tim p » 22 OCTOMBRIE 1961 crofon — premieră „Departe de
DEVA : „V izita delegaţiei de patrie“ de Iu rii Dold-Mihailik ;
p a rtid şi gu vern am en tale a
R .P.R. in U n iu n ea S o v ie tic ă “ şi 21,45 Jocuri populare romineşti ;
n a fo a rte greu să fie încărcată 22.30 Muzică de dans.
film ul „Prim ul raid spre stele“ ;
batoza. PRO GRAM UL I I : 7,00 Muzică
H U N E D O A R A : Cinci, c a r tu ş e populară romînească şi a mino­
In faţa acestei situaţii, şeful (film în cadrul festivalu lu i fil­ rităţilor naţionale : 8,30 Clubul
m ului so vietic): P E T R O ŞA N I: voioşiei ; 9,30 Concert popular ;
dc gară, Ion Pislaru şi im p ieg a F lăcări la g ra n iţă : A p ro a p e de 10.30 Revista presei stră in e :
soare: LONEA : Un cintec stră­ 11,00 Festival muzical interna­
tul de m işcare. Ioan P anţiu, îm ­ bate lu m ea ; SEBEŞ : Principiul ţional Viena 1961 ; 13,40 Cintă
suprem ; ALBA IU LIA : Aero­ Manolo Alvarez Mera — in ter­
preună cu întreg colectivu l s ta ­ portul nu p r im e ş te ; D eparte de pret din C u b a; 14,30 Cine ştie
p a tr ie ; O RĂŞTIE : La capătul cîştigă : 16,00 Oameni şi fap te :
ţi e i, a.u a j u t a t d e l e g a t u l b a t o z e i , d ru m u lu i; Cu orice p r e ţ ; H A ­ 17.15 Din lirica sovietică; 18.00
Muzică u şo a ră; 19,00 Carnet de
reu şin d ca în cele 25 d e m in u te reporter: L a un centru de vi-
să încarce b a to za şi s-o e x p e ­
dieze la d estin a ţie.
P en tru fa p ta lor, ci m erită
le a te laudele.
i. CRI.ŞAN
corespondent
pentru curmarea deficienţelor Ţ E G : D in nou d im in e a ţa ; nificaţie ; 19,15 Valsuri din ope­
semnalele în ceea ce priveşte B RAD : A vionul pleacă la ora retele lui Lehar ; 20,30 Almanah
crearea, condiţiilor optime de 9 (film în cadru l ciclului de m uzical; 21,15 Pagini alese:
învăţămînt fiilor oamenilor film e so vietice) ; SIM E R I A : Astă seară, citesc actori sovie­
muncii. U nde nu ajunge diavolul : TE- tici de frunte : 22,30 Program
I U Ş : U ltim a si, prim a z i ; pentru iubitorii de romanţe.
In primul rînd trebuie ana Z L A T N A : Cuibul vu ltu rilo r;
Uzată situaţia din unităţile şco IL IA : D e la A penini la A u zi; B U LET IN E DE Ş T I R I : 7,00 ;
lare nou create din comunele APOLDUL DE S U S : Pe cără­ 13,00; 22,00: 23,52 (programul
rile ju n glei.
I) : 7,50 ; 14,00 ; 20,00 23,00 ;
(programul II) .
şi satele de munte, luîndu-se mmm nmaMU&h COOPERATIVA „PRO GRE­
măsuri ca toţi părinţii să fie lă­ SUL“ ALBA IU LIA
muriţi să-şi trim ită regulat co­ PEN TRU 24 ORE
piii la şcoală. anunţă clientela că
Vreme iiestabilă cu cerul mai mult centrul de comandă nr. 2
Acolo unde elevii sînt nevo­ pcrox ziua. Local vor cădea ploi slabe.
iţi să parcurgă distanţe mai 1ouijicratiira staţionară va ii cuprinsă Alba Iulia,
mari de 3 km. pe jos, să fie. ziua între 18 şi 24 grade iar noaptea strada Piaţa 1 Mai nr. 23,
luate de urgenţă măsuri pentru intre 8 şi 14 grade. Vîntul va sufla
organizarea internatelor şi gaz potrivit din sectorul sud şi sud-est. este deschis zilnic.
delor comune, sau a transpor­ Se primesc comenzi pen­
tului in comun a acestor elevi, PENTRU URMĂTOARELE tru orice fel de încălţăm in­
dacă pînă în prezent acest lu­ TRET ZTT.E
cru nu s-a făcut. te după modelul ales de
Vreme schimbătoare cu temperatura client.
Iarna bate la uşă. Aceasta im­ staţionară.
pune în egală măsură comite­ Deservire promptă şi cu
materiale de cea mai hună
calitate.
J '— I <— / «— *__ t .__r «__ t K
telor executive ale sfaturilor
populare şi secţiilor de învăţă- FABRICA „HURIA, CLOŞCA Şl <<
mi nt şi cultură, să acorde mai
mare atenţie aprovizionării şi
dotării internatelor şcolilor de TURDA— REGIUN EA C LU J,
7 ani cu cele neceseare, astfel
incit elevilor să le fie create telefon 15;16 sau 17,
cele mai optime condiţii de
studiu, hrană şi odihnă. LIVREAZĂ PE BAZÂ DE C O M ANDĂ
încheierea generalizării invă- FĂRĂ REPARTIJIE:
ţămîntului de 7 ani şi trecerea
la invăţăm întul de 8 ani. im ­
pune să se îmbunătăţească şi FIBROBETON—PLĂCI PREFABRI­
munca instructiv-educativă des­
făşurată de cadrele didactice, CA TE din puzăene de cînepă Haut­
asigurîndu-se instruirea şi edu ement;
earea copiilor oamenilor mun­
cii la nivelul cerinţelor etapei
actuale a desăvirşirii con­ ® pentru terrno>zc!afii cu Iei 2 2 8 mc.
strucţiei socialiste în patria-
noastră. © pentru pardoseală oarbă şi pentru
Să luptăm cu elan pentru ere
area tuturor condiţiilor de tre­ pereţi despărţitori lei 2 3 5 1mc.
cere la învăţământul de 8 ard,
sarcină actuală şi de mare răs­ P r e ’u! de înfe!egere franco depozif furnizor.
pundere I