Page 68 - 1961-10

pag-
LUCRĂRILE CONGRESULUI AL XXII-LEA AL P. C. U, S,
M ntan
(U rm are d in pag. l-a). "
economiei şi m ă ririi venitului
naţional creşte bunăstarea oa
menilor muncii, sporesc venitu.
rile lor, mijloace tot mai Însem­
nate sint alocate pentru cheltu­
ielile social-culturale ale statu­
lui.
Muncind neobosit pentru pro-
speritatea patriei, poporul nos-
tru îşi îndeplineşte totodată în ­
datorirea internaţionalistă de
aduce o contribuţie cît mai
mare la întărirea sistemului
mondial socialist, la efortul co­
mun pentru obţinerea victoriei
socialism ului in întrecere cu
cap italism u l.
Datorită relaţiilo r de colabo­
rare statornicite în cadrul lagă­
rului socialist şi, în mod deo­
sebit, datorită sprijinului inter­
naţionalist, frăţesc, al Uniunii
Sovietice, întrajutindu-se tovă-
răşeşte şi întărind necontenit
unitatea lagărului socialist —
ţările socialiste vor realiza mă­
reţul obiectiv de a păşi în ca­
drul aceleaşi epoci istorice în
comunism- Aceasta va însemna
o cucerire imensă nu numai a
popoarelor noastre, ci şi a cau­
zei socialismului pc plan mon­
dial.
Forţa noastră stă în unitatea
lagărului socialist, în coeziunea
partidelor comuniste şi munci­
toreşti. Avem cu toţii satisfac­
ţia că, spre binele cauzei cla­
sei muncitoare şi în ciuda tutu­
ror proorocirilor şi uneltirilor
reacţiunii imperialiste, unitatea
de vederi şi de acţiune a comu­
niştilor din lumea întreagă s-a
întărit şi mai mult.
Participarea la acest Congres
a reprezentanţilor a 80 de p arti­
de frăţeşti prilejuieşte o nouă
manifestare a unităţii mişcării
comuniste mondiale, sub stea­
gul invincibil al imarxism-leni-
nismului.
Din păcate, poziţia adoptată
de la un timp încoace de condu­
cerea Partidului 'Muncii din A l­
bania se află în discordanţă cu
spiritul internaţionalist de care
sint animate celelalte partide
comuniste şi muncitoreşti. Con­
ducătorii Partidului Muncii din
Albania au început să se înde­
părteze de la linia generală a
mişcării comuniste, exprimată
în documentele consfătuirilor
din 1957 şi 1960, deşi acestea
poartă şi semnătura ior. Prin
atitudinea lor, ei compromit co­
laborarea frăţească cu ţările
socialiste, cu partidele comunis­
te şi (muncitoreşti. O astfel de
atitudine dăunează atit interese­
lor unităţii lagărului socialist, cit pentru soluţionarea paşnică, prin
şi ale poporului albanez şi con-
stru irii socialismului în ’ Alba-'
nia. îm părtăşim pe deplin pă­
rerea exprimată aici că dacă
aceste interese le sînt scumpo
conducătorilor Partidului Mun­
cii 'din Albania ei trebuie să re ­
nunţe la concepţiile lor greşite
şi să revină pe drumul unităţii
ou celelalte ţări socialiste şi
partide frăţeşt'
iTovarăşi,
Prevederile proiectului' de
Program al Partidului Coma-
nist ai Uniunii Sovietice răsună
în întreaga lume ca o măreaţă
chemare la pace şi prietenie in ­
tre popoare, pentru bunăstarea
omului şi dezvoltarea comorilor
civilizaţiei.
Pentru toate ţările socialiste
constituie un înalt exemplu
lupta dusă cu o energie nese­
cată de Uniunea Sovietică în
apărarea păcii, spiritul de in i­
ţiativă pe care îl manifestă pen­
tru a determina soluţionarea
problemelor litigioase interna­
ţionale, perseverenţa cu care
promovează politica leninistă a
coexistenţei paşnice între toate
statele fără deosebire de sistem
social. Pe bună dreptate Uniu­
nea Sovietică este privită de po­
poare ca forţa principală şi
purtătoarea de drapel a luptei
pentru pace.
In această luptă ţara noastră
merge cu fermitate alături de
Uniunea Sovietică. Republica
Populară Romînă sprijină in i­
ţiativele şi propunerile construc­
tive ale Uniunii Sovietice şi mi­
litează consecvent pentru nor­
malizarea relaţiilor internaţio­
nale şi dezvoltarea colaborării
între toate statele, manifestin-
du-se ca un factor activ de
menţinere şi consolidare a pă­
cii. împreună cu Uniunea So­
vietică şi cu celelalte ţări socia­
liste ţara noastră va duce şi pe
viitor, cu perseverenţă politica
de apărare a păcii.
Politica externă a Uniunii So­
vietice şi a celorlalte ţări ale
lagărului socialist îşi vădeşte
eficacitatea în deplasările con­
tinúe pe care le determină in
opinia publică mondială, în pro­
cesul de izolare a aţiţătorilor la
Redacţia si administraţia z ia ru lu i: str. fi Marti» nr o Telefon- ISS’: 159: 75. Taxa/plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320'din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Polioraiică .1 Mai" — n»</a
tom plui
E - Qej
război, în creşterea continuă şi
unirea tot mai strînsă a forţe­
lor mondiale ale păcii. Ea a con-
strîns nu o dată pe imperialişti
să dea înapoi de la dezlănţuirea
unor aventuri m ilitare, şi avem
convingerea că aşa va fi şi pe
viitor !
Imperialismul internaţional
încearcă să împingă omenirea
pe marginea prăpastiei războiu­
lui. in aceasta îşi găseşte expre­
sia politica celor mai reacţio­
nare cercuri ale monopoliştilor
din S.U.A. şi din alte ţări im­
perialiste, care intensifică cursa
înarmărilor şi isteria războiului
rece.
Conştiente de răspunderea ce
Ie revin ca reazim al a sp ira ţii­
lor de pace ale omenirii, ţările
socialiste depun în continuare
toate eforturile pentru a asi­
gura rezolvarea problemelor de
importanţă vitală pentru conso­
lidarea p ă c ii: încheierea Trata­
tului de pace german şi nor­
malizarea pe această bază a si­
tuaţiei Berlinului occidental, eli -
minîndu-se astfel principalul
focar al primejdiei de război,
aflat în inima Europei, înfăp­
tuirea dezarmării totale şi ge­
nerale, lichidarea imediată şi
deplină a colonialismului şi a
tuturor rămăşiţelor sale.
Forţa politicii de pace dusă
de Uniunea Sovietică şi de ce­
lelalte ţări socialiste constă în
faptul că ea îmbină eforturile
tratative, a problemelor litigioa­
se, cu vigilenţa neslăbită faţă
de uneltirile imperialiştilor.
Cercurile largi ale opiniei pu­
blice, popoarele iubitoare de
pace, care urmăresc eforturile
continue ale ţărilor noastre pen­
tru consolidarea păcii, apreciază
în mod just măsurile luate de
acestea pentru întărirea capaci­
tăţii de apărare şi asigurarea de­
plinei lor securităţi, a libertă­
ţii şi independenţei popoarelor.
Cu cită putere a răsunat de
la această înaltă tribună, în ra ­
poartele prezentate de tovarăşul
Hruşciov, apelul la raţiune, la
luciditate ! In numele poporului
romin rje asociem acestui apel;
este de "muit timpul să se în ­
ţeleagă că problemele lum ii con­
temporane pot fi rezolvate nu­
mai pornindu-se de la schim­
bările ireversibile survenite în
viaţa omenirii, de la realităţile
raportului de forţe !
Avem convingerea că prin lup ­
ta continuă şi tot mai hotărîtă
a forţelor păcii, prin mobiliza­
rea largă a popoarelor şi cu
participarea activă a tuturor
statelor iubitoare de pace poate
fi impusă realizarea năzuinţei
arzătoare a întregii umanităţi
— salvgardarea păcii. Ia r ca e-
fect al precumpănirii crescînde
a forţelor socialismului şi păcii
asupra forţelor imperialismului
şi agresiunii se deschide azi în
faţa popoarelor perspectiva ex­
cluderii definitive a războiului
din viaţa societăţii.
Dragi tovarăşi,
In lumea de azi, în care a lă ­
turi de sistemul socialist, impe­
rialism ul mai stăpîneşte încă o
parte întinsă a planetei noastre,
in care milioane şi milioane de
oameni ai muncii se mai află în ­
lănţuiţi în robia capitalistă, in
care bîntuie războiul rece —
ideile pline de măreţie ale Con­
gresului al X X II-le a al Partidu­
lui Comunist al Uniunii Sovie­
tice strălucesc cu o mare pute­
re, asemeni Soarelui, luminînd
perspectivele de mîine ale ome­
n irii, cind comunismul va t i
umfa pe plan mondial, iar po­
poarele libere şi unite, trăind în
pace şi înţelegere frăţească, îşi
vor consacra nestingherite toa­
te energiile pentru dezvoltarea
civilizaţiei şi gloria raţiunii u-
mane.
Aceasta va însemna trecerea
de Ia preistorie la adevărata is ­
torie a omenirii 1
Partidul Muncitoresc Romin,
clasa muncitoare din Republica
Populară Romînă şi întregul
nostru popor urează din toată
inim a eroicului popor sovietic şi
înţeleptului său conducător,
Partidul Comunist al Uniunii
Sovietice, succes deplin, stră lu ­
cit, în realizarea noului său
Program — planul grandios al
victoriei comunismului.
Trăiască detaşamentul de
frunte al m işcării comuniste in­
ternaţionale, gloriosul partid al
lui Lenin — Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice !
Trăiască marele popor sovie­
tic. constructor al comunismu­
lui !
Trăiască unitatea de ne­
zdruncinat a lagărului socialist
şi a mişcării comuniste mon­
diale !
Trăiască cauza victorioasă a
marxism-leninismului !
Trăiască pacea în lumea în ­
treagă U ( A p l a u z e p u t e r n i c e , şi agricultura Estoniei va cu-
prelungite ; asistenţa se ridică
în picioare).
DRU MUE. SOCI ALI SMULUI Nr. 2122
Transmitem celui de-al XXII-lea
I Şedinţa din dimineaţa zilei de 20 octombrie Congres al P.C.U.S. un salut fierbinte
(Urm are din pag. I-a ) obţinută o recoltă bogată de Intîmpinat cu aplauze fu rtu ­ — Adunarea oamenilor muncii
sirii paşnice a energiei atomice. bumbac. Lucrările de irigaţie noase de către întreaga asis­ din oraşul Hunedoara —
M. Keldîş a arătat că in în tre ­ înfăptuite In republică vor per­ tenţă, Antonin Novotny, şeful
cerea ştiinţifică internaţională mite să se sporească de două ori delegaţiei Partidului Comunist Ieri după-amiază, in sala clu­ pînă in 1980, aproximativ 250
care se desfăşoară in prezent în producţia de bumbac, ’ ridieînd-o din Cehoslovacia, a declarat că bului „Siderurgistul“ s-au adu­ milioane tone oţel anual. Iată,
noul Program al P.C.U.S. „ne-a nat aproape 2.000 de oameni ai doar citeva exemple, din care
domeniul studierii proprietăţilor pînă la un milion de tone întărit convingerea că şi în muncii din oraşul Hunedoara. se desprinde măreţia planurilor
Cehoslovacia, actuala generaţie Cu acest prilej, tovarăşul Iacob de viitor ale Uniunii Sovietice,
plasmei şi al folosirii ei, ş t iin ­ pe an. va trăi în comunism şi ne-a în­ Ladislau, secretar al Comitetu­ întărirea statului sovietic în ­
sufleţit la îndeplinirea acestei lui orăşenesc P.M .R. a vorbit seamnă şi întărirea lagărului
ţa sovietică se află pe poziţiile Prezentînd raportul Comisiei sarcini“. despre importanţa celui de-al nostru socialist. De aceea, de
cele mai înaintate. E l a chemat de validare, V itali Titov, pre­ X X II-le a Congres al P.C.U.S. fiecare succes obţinut de po­
şedintele comisiei, a declarat că Novotny a "declarat că Pro­ porul sovietic mă bucur eu, ca
pe oamenii de ştiinţă sovietici în prezent în rindurile Partidu­ gramul P.C.U.S. va asigura noi Siderurgiştii, constructorii şi
să acorde o atenţie deosebită f i ­ lui Comunist al Uniunii Sovieti­ victorii fără precedent în în ­ alţi oameni ai muncii, în cuvin- de altfel toţi oamenii mun-"
zicii solidului, de ale cărei suc­ trecerea paşnică dintre socia­ tul lor au vorbit despre intere­ cii din patria noastră, din toată
cese depinde dezvoltarea conti­ lism şi capitalism. sul deosebit ce-1 manifestă în­ inima. De la tribuna acestei
Inrîurirea Programului P.C.U.S. tregul nostru popor faţă de lu ­ adunări, transmit Congresului al
nuă a radio-electronicii. M. K e l­ ce se numără 9.716.000 comu­ asupra mersului dezvoltării in­ crările Congresului al X X II-le a X X II- le a al P.C.U.S. un salut
ternaţionale se şi face simţită ai P.C.U.S. — Congresul con­
dîş a menţionat rolul important nişti. După Congresul al X X - —' a declarat Antonin Novotny, structorilor societăţii comuniste. fierbinte.
al ştiinţei sovietice în crearea lea numărul membrilor de par­ şi a adăugat că ea a exercitat
radio-fizicii cuantice. îndepli­ tid a crescut cu aproape o mare influentă asupra tuturor De citeva zile — a spus to­ Comunismul, aşa cum a ară',
nirea sarcinilor prevăzute de 2.500.000 de oameni. forţelor care luptă împotriva varăşul Constantin Constanti- tat tovarăşul N. S. Hruşciov, în ­
proiectul de Program — a spus imperialismului, pentru pace. nescu, din secţia iu rn a le nr. 1 seamnă progresul omenirii. De
el — reclamă unirea strînsă a La Congresul al X X II-le a aî a Combinatului siderurgic Hu­ aceea — a spus in cuvîntul său,
ştiinţei cu producţia. P.C.U.S. au fost aleşi 4.408 de­ In aceste zile istorice, a de­ nedoara — urmărim cu o deo­ constructorul Gheorglie 'Mold,
clarat Novotny. nc dăm seama sebită atenţie şi bucurie desfă­ — noi, oamenii (muncii din Re»'
M. Keldîş a relevat im portan­ legaţi cu vot deliberativ şi 405 odată mai mult de rolul pe care şurarea lucrărilor celui de-al publica Populară Romînă, care
]-a avut şi continuă să-l aibă X X II-le a Congres al P.C.U.S. sintem dornici de progres, dor­
ţa dezvoltării cercetărilor teore­ delegaţi cu vot consultativ. Congresul al X X -le a al P.C.U.S. Congresul al X X II- le a al nici de a spori producţia indus­
care a indicat întregii omeniri P.C.U.S. care va adopta cel mai tria lă şi agricolă, de a tră i m ai
tice, care vor lua cea mai mare Preşedintele comisiei de v a li­ o cale largă spre asigurarea însemnat document politic al bine, de a tră i in pace ne este
amploare în ram urile ceie mai dare a anunţat că printre de­ drag comunismul. Ne bucurăm
importante pentru progresul legaţii la Congres sînt repre­ păcii şi progresului. epocii noastre —- Programul că poporul sovietic merge
tehnic. zentanţi a 65 de naţiuni si na­ P.C.U.S. — Programul construi­
ţionalităţi ale Uniunii Sovie­ Novotny a condamnat acţiu­ rii comunismului, este un eve­ acum pe acest drum, iar apoi
Succesele obţinute de Uniunea tice. nile scizioniste ale actualilor şi poporul nostru muncitor, ur-
mîndu-i exemplul, va înfăptui
Sovietică după Congresul al
X X -Ie a al partidului se văd
clar în cazul fiecărei republici, Partidul, a declarat V. Titov,
printre care şi al Tadjikistanu- a trim is la Congres pe cei mai
lui, a spus Djabar Rasulov. prim- buni dintre cei buni. Peste 34
secretar al C. C. al P. C. din la sută din delegaţi sint deco­
Tadjikistan. Realizările republi­ raţi cu ordine şi medalii ale
cii noastre, a adăugat el, sînt în Uniunii Sovietice.. Printre dele­
primul rînd rezultatul ajutorului gaţi se află 99 Eroi aî Uniunii
Sovietice, 473 Eroi ai Muncii conducători albanezi, îndreptate niment de o excepţională în ­ visul de aur al omenirii —: co;
de nepreţuit al poporului rus. semnătate în viaţa poporului munismul.
Rasulov a anunţat că în u lti­ Socialiste, 203 laureaţi ai pre­ împotriva leninismului. sovietic şi a întregii mişcări co­
muniste şi muncitoreşti interna­
mii şaso ani producţia globală miilor Lenin şi Stalin. După cuvîntarea lui 'Antonin ţionale. E l fundamentează căile Constructorul Ioan Truţescii
a crescut de două ori, iar pro­ Novotny şedinţa de vineri dimi­ concrete de trecere de la socia­ şi alţii, luînd cuvîntul, s-au an­
ducţia de energie electrică de Congresul a aprobat in una­ neaţă a Congresului al X X II- lism la comunism. Siderurgiştii gajat să studieze cu temeinicie
patru ori. Anul acesta, a fost nimitate raportul Comisiei de lea al P.C.U.S. a luat sfîrşit. documentele Congresului al
validare.
X X II-le a , să-şi însuşească învă­
Gin Hunedoara salută din toată ţămintele ce se desprind din
Şedinţa din după-amiaza zilei de 20 octombrie inima Congresul al X X II-lea al aceste documente.
P.C.U.S. şi însufleţiţi de pers­ In încheiere, participanţii la-
In şedinţa din după-amiaza mult decît se produce acum in C.C. al Partidului Muncitoresc pectivele luminoase ale socialis­ această adunare au hotărît în
zilei de 20 octombrie a Con­ S.U.A. mului şi comunismului, se an­
gresului al X X II-le a al P.C.U.S., Socialist Ungar, p rim it cu apla­ gajează — a spus în continua­ unanimitate să trim ită celui de­
primul vorbitor a fost B alîş Ovc- Marile succese in dezvoltarea uze puternice, a transmis un sa­ re tovarăşul Constantin Con- al X X II-le a Congres al P.C.U.S.
Estoniei, a spus I. Kebin, au de­ lut frăţesc Congresului al X X II- stantinescu — să obţină noi suc­
zov, prim -secretar al C.C. al P.C. venit posibile datorită faptului lea al P.C.U.S. şi întregului po­ cese în întărirea şi înflorirea o telegramă prin care-şi expri­
din Turkm enia. că trăim în cadrul fam iliei fră ­ por sovietic. Toţi comuniştii un­ scumpei noastre patrii, in în tă­ mă hotărîrea de a obţine noi
ţeşti a popoarelor sovietice. gari, a spus Kâdâr, toţi ungurii rirea şi apărarea păcii. succese în producţie, în opera
în anii puterii sovietice, a Prietenia popoarelor şi interna­ cinstiţi cărora le sînt scumpe de desăvîrşire a construcţiei so
spus Ovezov, ca urmare a în ­ ţionalismul proletar constituie cialiste in patria noastră, pen
făptuirii politicii naţionale leni­
niste, industria şi agricultura temelia vieţii tuturor republici­ interesele socialismului şi păcii In. decurs d e , 20 de ani — a tru continua în tărire a lagăre
Turkmeniei s-au dezvoltat ra ­ lui socialist, pentru victoria de
pid. In republică creşte într-un lor sovietice. aprobă în întregime linia Con­ spus laminatorul Mihai Purţuc. plină a socialism ului şi comn
Walter Ulbricht, prim secre­ gresului al X X II- le a al P.C.U.S. urmează să se construiască in nismului în lumea întreagă. S'
ritm accelerat industria petro­ şi rapoartele prezentate la Con­ U .R.S.S. 180 de hidrocentrale derurgiştii, constructorii şi tori
liferă, chimică şi alte ram uri tar al C.C. al Partidului Socia­ gres. puternice, aproximativ 200 de oamenii muncii din Hunedoara
industriale. In prezent, T u rk ­ list Unit din Germania, a tran ­ termocentrale raionale cu o pu­ — se spune în telegramă —
menia produce mult mai mult smis Congresului P.C.U.S. un Jânos Kâdâr a declarat că tere pînă la 3.000 kW „ fiecare, privesc cu neţărm urită încrede­
bumbac decît Iran u l şi Afganis­ salut din partea P.S.U.G. şi a este necesar să se ducă o luptă re desfăşurarea lucrărilor Ce-,
tanul la un loc. oamenilor muncii din R.D .G . El principială intransigentă îm po­ precum şi 260 de mari termo­ greşului al X X II-le a al P.C.U S.
a declarat că Congresul al X X II- triva concepţiilor greşite alo centrale. Siderurgia, aşa cum a şi-l cinstesc cu noi succese ţa
Vorbitorul a citat date ce c a ­ lea al P.C.U.S. deschide un nou conducătorilor albanezi. arătat tovarăşul N. S. Hruşciov înfăptuirea hotăririlor celui Se­
racterizează dezvoltarea largă a capitol in istoria Uniunii Sovie­ al lll-le a Congres al Partidului
învăţăm intului şi cu lturii în tice, a m işcării 'comuniste şi Acum — a spus in continuare în raportul prezentat la cel
J. Kâdâr — republica noastră de-al X X II- le a Congres al
XurJunenia,., .Pin ’ p unct.. de ve­ muncitoreşti internaţionale, -a
dere al num ărului de studenţi întregii omeniri.
raportaţi la 10.000 de locuitori E l s-a declarat intrutotul de este mai puternică decît oricind. P.C.U.S., trebuie să producă Muncitoresc Romin.
— a spus el — Turkm enia a de­ acord cu modul cum au fost a- Contrarevoluţia a fost înmor-
păşit multe ţări capitaliste dez­
voltate, inclusiv S.U.A. preciate in raportul Comitetului mintată, partidul şi poporul sint 99H i l i s s i f d e v i c t o r i e l u c i d a ,
Central al P.C.U.S. acţiunile con­ unite, oamenii muncii înţeieg ş i r e a l i s t a 55
Delegaţii şi invitaţii la Con­ ducătorilor albanezi. partidul, ii urmează chemarea.
gres au ascultat cu mare aten­ Sintem profund recunoscători PA R IS 20. — Corespondentul tuturor acelora care in Occident
ţie cuvîntarea lui Anastas Miko- Referindu-se la actuala situa­ fraţilor sovietici pentru ajutorul Agerpres transmite : sînt favorabili unei conferinţe
ian, care a făcut o analiză amă­ ţie internaţională, Walter U l­ acordat poporului ungar intr-o Est-Vest asupra Berlinului şi a
nunţită a concepţiilor antiparti­ bricht a relevat că in prezent perioadă grea. M ajoritatea presei franceze Germaniei în ansamblu“ .
nice ale lui Molotov şi celorlalţi principalul pericol de război şi-a concentrat atenţia asupra
fracţionişti. vine din partea Germaniei occi­ Mergem pe aceeaşi cale cu rapoartelor prezentate în faţa „Combat“ consideră că dis­
dentale. Berlinul occidental, a Partidul Comunist al Uniunii Congresului de către N. S. H ruş­ cursul pronunţat de N. S. H ruş­
Plenara C.C. al P.C.U.S. din spus el, poate deveni un al doi­ Sovietice, pe calea trasată de ciov. ciov în faţa celui de-al X X II-
iunie 1957, a arătat A. I. Miko- lea Sarajevo. încheierea T ra ta ­ Marx, Engels, Lenin. Sintem lea Congres al P.C.U.S. „aduce
ian, a zdrobit grupul antip arti­ tului de pace cu Germania este convinşi, a continuat el, că po­ Ziarul „Figaro“ consacră aces­ un element de destindere“ şi
nic atit din punct de vedere o sarcină ce nu suferă amînare. porul sovietic va îndeplini ca tor rapoarte un articol pe opt „perspective pentru tratative“ .
ideologic cît şi pe plan organi­ Acest tratat va lega mîinile re­ şi pină acum programul p arti­ coloane in care scoate in evi­
zatoric. Au învins — spiritul vanşarzilor vest-germani şi le dului, va înfăptui idealul ome­ denţă pasagiile cele mai impor­ In ce priveşte presa demo­
inovator şi principiile leniniste, va tăia pofta de aventuri, a nirii, va intra în comunism. tante din capitolul privind si­ crată, aceasta scoate in eviden­
a învins linia leninistă, a învins declarat Walter Ulbricht. Prie­ tuaţia internaţională. De ase­ ţă perspectivele luminoase ce se
Comitetul Central leninist în tenia şi alianţa cu Uniunea So­ Jânoş Kâd âr a declarat că în menea, intr-un editorial apărut
frunte cu N ikita Hruşciov. „L a vietică apără cu nădejde R . D. prezent una din sarcinile nem ij­ sub titlu l revelator „Un pas deschid în faţa Uniunii Sovie­
Congresul al X X II-le a Partidul Germană de atentatele impe­ locite ale popoarelor este de a spre destindere“ , Roger Massip,
a venit mai unit, mai monolit ca rialiştilor. închide capitolul celui de-al şef al rubricii externe a ziaru­ tice şi a poporului său. Ziarul
oricînd“. doilea război mondial. lui, scrie in legătură cu decla­
Delegaţii şi invitaţii la con­ raţia lui Nikita Hruşciov p rivi­ ,-,l ’Humanité“ subliniază că ra ­
Anastas Mikoian a consacrat gres l-au aplaudat călduros pc Cu aceasta şedinţa de vineri tor la problema germ ană: portul lui N. S. Hruşciov prezin­
o mare parte a cuvîntului său raim iro Togliatti, secretarul ge­ tă „un bilanţ de victorie lucidă
analizei unora din tezele proiec­ neral al Partidului Comunist după-amiază a Congresului al şi realistă, o lecţie de morală
tului noului Program al P.C.U.S.
El a subliniat că crearea bazei X X II-le a al P.C.U.S. a luat sfîr­
tehnico-materiale a comunismu­
italian , care a luat apoi cuvin-
lui reprezintă temelia liniei ge­ tul. şit. Lucrările Congresului conti­ „Această declaraţie nu poate da comunistă, o declaraţie de pace
nerale a partidului şi că aceasta
va traduce cu consecvenţă în Togliatti a subliniat că Con­ nuă sîmbăte. decît un argument de greutate făcută întregii lumi“
viaţă această linie. gresul al X X -le a al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice a I n pau şedinţelor Congresului
Vorbitorul s-a referit în con­ avut pentru mişcarea comunistă
tinuare la dezvoltarea în p ro ­ internaţională şi pentru P arti­
gram a teoriei leniniste despre
stat şi a analizat problemele
m işcării de eliberare naţională dul Comunist Italian o impor­ J
şi ale neocolonialismuluî. tanţă la fel de mare ca şi pen­
In continuarea cuvîntului său, tru P.C.U.S. 'j I n P r e z l d i i u c o n g r e s u l u i i a b e n k o , d i n c o l h o z u l „'Al X X I - lor. C u ţite le de fr e z e şi de
A. I. Mikoian referindu-se la strung p e care le-a creat Ka-
conducătorii Partidului Muncii Partidul Comunist Ita lian — $ I o c l a f i e c a r e ş e d i n ţ ă o f e ­ l e a C o n g r e s a l P . C . U S .“ d i n rasev, au sp o rit d e 5 -6 ort
din Albania a subliniat că aceş­ a spus vorbitorul — aprobă în
m e ie in vîrstă , p u r tin d două re g iu n e a S talin o. E ste una
tia se îndepărtează de la pozi­ întregime critica adusă condu­ stele de Erou al m u n c ii so ­ ăi7i m u l t e l e e le v e a le lu i D o ­ p r o d u c tiv ita te a m u n cii. Ele ?
cerii Partidului Muncii din A l­ cialiste. E ste E vgh en ia D o- liniuk. F olosind m eto d ele sîn t fo lo site în m ii de în tre ­ *
ţiile internaţionaliste, alunecind bania care se îndepărtează de liniuk, „regina m u n c i i c u m acesteia, colh ozn ica din D o n ­ prin deri din U niunea s o v ie ­
pe poziţii naţionaliste.
Ocupîndu-se de problemele la principiile internaţionalismu­ a d e n u m it-o o revistă p r o ­ bas a o b ţin u t, cu to t tim p u l tică. P c K a ra sev îl cunosc t
de politică externă, vorbitorul a lui. gresistă din F ran ţa, ş e fa unei n efavorabil, 80 de ch in tale stru n garii şi frezorii din în ­
declarat că „pentru noi p rin c i­ echipe care se ocupă de cu l­ p o ru m b boabe la ha. treaga ţară. Iar aceia care au
palul constă in a asigura condi­ Palmiro Togliatti a analizai tiv a re a p o ru m b u lu i în re g iu ­ v e n it la Congres, nu pierd
ţii de pace în vederea construi­ lupta economică şi politică a nea T ernopol, E vghenia D o- P auzele şedin ţelor sint c a ­ ocazia să-i m ai ceară un sfat,
rii comunismului“. oamenilor muncii din ţara sa, liniuk a fă cu t din co lectivu l racteristice prin însufleţirea să-i propună pen tru rezolva­
subliniind că Partidul Comunist ei o şco a lă la ca re v in să în ­ cu care delegaţii discută p r o ­
— Amintind eforturile guver­ Italian năzuieşte spre unitatea blem ele con stru cţiei com u n is­ re o pro b lem ă sau alta, p e n ­
nului sovietic în vederea înche­
v e ţe colh ozn icii din U craina, te. Ia tă p c directoru l unei tru a spori şi m a i m u lt p r o ­
ierii Tratatu lu i de pace cu G er­ forţelor populare şi democrati­
mania, A. I. Mikoian a s p u s : ce. Poporul italian nu va ac­ F ed era ţia R usă şi Asia C e n ­ în trep rin d eri din D n ep ro p e­ d u c tiv ita te a m uncii. Iuri
„Nu există forţă în stare să ne cepta niciodată să fie din nou trală. Ea continuă să lucre­ trovsk. care se în treţin e cu K u tz k i de la U zin a ,,E scava-
împiedice să înfăptuim această împins în noi aventuri nebuneşti ze, să -şi îm părtăşească e x p e ­ u n o ţe la r din Ural, p e un s a ­ to ru l R o şu “ din K ie v ii ara-'
reglementare paşnică de o ne­ de dragul reînvierii m ilitaris­ rie n ţa şi aici, la C ongres. A v a n t din M oscova sttn d de tă un desen. E o in ovaţie.
cesitate vitală“ . mului german. adus cu sin e ştiu leţi din r e ­ vorbă cu un grup ăc cu lti­ K a rasev îl ex a m in ea ză cu in ­
co lta anului acesta. In fie ­ va to ri de bu m bac din U zbe teres. fă g ă d u ieşte că v a ex ­
Cuvintele de încheiere ale lui De partea dv.. a declarat T o ­ k is ta n . perim en ta şi el dispozitivul
A. I. M iko ia n : „Busola istoriei gliatti, adreslr. se delegaţilor ca re pau ză, la m ica „ e x p o ­ kievian u lu i şi-l va com unica
arată spre comunism“ , au fost la Congres, va fi solidaritatea P e r m a n e n t în c o n ju ra t do
ovaţionate furtunos de asistenţă. ziţie “ a lui D olin iu k se a d u ­
In ce priveşte prevederile sep- vie a tuturor forţelor progresu­ n ă d e le g a ţi şi, colh o zn ica e ste delegaţi este V ladim ir K a ra ­ re zu lta te le .
tenalului, industria Estoniei are lui, a tuturor popoarelor iubi­ a sa lta tă de în trebări din to a ­ M inunate cadre a crescut
de pe acum un avans de un an, toare de libertate şi de pace. te părţile. Şi anul acesta sev, şe fu l u n e i b rig ă zi d e la
a spus Ivan Kebin, prim-seere- ech ipa ei a cules p e ste 160 şi. e d u c a t P a r t i d u l C o m u n i s t
tar al C.C. al P.C. din Estonia. A luat apoi cuvîntul tovară de ch in ta le p o ru m b bo a b e la uzina „ K iro v “ din L eningrad. al U niunii S ovietice. L a c o n ­
şui Glieorghe Gheorgliiu-Dej, hectar. C olhoznica explică gres vezi parcă floarea p o ­
După cum a declarat Kebin, conducătorul delegaţiei Partidu­ a m ă n u n ţit c u m îşi o rg a n i­ K arasev conduce de peste porului sovietic. )
în viitor nu numai industria dar lui Muncitoresc Romin, care a zează m unca, cu m întreţine
fost primit cu vii şi îndelunga - plan tele. In discuţii in tră o zece an i o brigadă alcătu ită AL. CIMPBANU
noaşie o puternică dezvoltare.' te aplauze de către delegaţii şi altă colhoznică, M arîa G olu-
In anul 1980’, în republică se in vitaţii la Congres. din m u n citori şl in g in e ri, Corespondentul Agerpres
vor produce 180 kg. de carne pe la Moscova
care se ocupă de perfecţio­
narea neîn treru ptă a m eto ­
delor de aşchiere a m etale-.
cap de locuitor, de două ori mai Jănoş Kâdâr, prim-secretar al