Page 69 - 1961-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNITI-VA i
In două decade — 11.809 tone
cărbune peste plan
Minerii din Valea Jiulu i continuă să obţină succese de sea­
mă in muncă. Desfăşurînd o vie întrecere socialistă, colectivele
din toate minele au reuşit ca în cele două decade ale lunii cu­
rente să dea sute de tone de cărbune peste plan. Cea mai mare
depăşire a fost realizată de minerii din U ricani, care în 20 de
zile au extras peste plan 3.271 tone de cărbune, urm aţi de cei
din I/onea cu o depăşire de 2.477 tone cărbune.
Pe întregul combinat carbo nifer „Valea Jiu lu i“ , planul celor
2(1 de zile a fost depăşit cu 11.8 09 tone.
Realizări de la mina Petrila
In perioada care s-a scurs de
la 3 la 20 octombrie, colectivul
sectorului I al minei Petrila a
dat 842 tone de cărbune peste
plan. In prezent, harnicii mi­
neri ai acestui sector lucrează
în contul zilei de 8 decembrie.
•L3 obţinerea acestor succese şi-
au adus aportul şi brigăzile
conduse de Victor Peter şi Ioan
iMoldovan, care au dat 197 şl
«respectiv 149 tone cărbune peste
plan.
In cursul acestui an, colecti­
vul sectorului I al minei Pe­
trila a obţinut succese frum oa­
se şi în ceea ce priveşte realiza­
rea de economii la preţul de
cost. Astfel, pînă în prezent s-a
S p rijin mai eficient
din partea S. M. T.
Colectiviştii şi întovărăşiţi! din
satele aparţinătoare comunei
Vinţul de Jos au planificat să
însămlnţeze cu griu de toamnă
o suprafaţă de 570 ha. Pregăti­
rea terenului şi însămînţarea
griului a fost contractată cu
S.M .T. Alba. Conducerea aces­
tei unităţi a promis colectiviş­
tilor că în actuala campanie va
trim ite pe ogoarele lor 8 trac­
toare, care vor reuşi să insă-
imînţeze cerealele în epoca op-'
tim ă. Rău este însă că S.M.T.
'Alba Iu lia nu şi-a respectat an­
gajamentul şi a trim is la Vinţ
doar 5 tractoare, dintre care lu­
crează doar 4 (unul se defectea­
ză mereu). Acest lucru a îngre­
unat munca colectiviştilor şi
desfăşurarea însăm înţărilor de­
oarece pînă în prezent nu s a
putut însăm înţa decît 325 ha.
Tim pul este destul de înaintat.
Conducerea S. M. T. Alba Iulia
trebuie să privească mai serios
!problema Însăm înţărilor şi să-
acorde un sp rijin mai eficient
unităţilor pe care le deserveşte.
în colectiva
de pe
¦ir n a v a M a r e î ş i u n d u ­
ieşte apele liniştite pe
lingă aşezarea m ih a lţ enilor
care, în drum aţi de com unişti,
a u h o t ă r î t in z iu a d c 17 o c ­
to m b rie 1950 să p u n ă b a zele
unei gospodării agricole co ­
lective.
? a sediul colectivei, Ioan
C im pean, secretarul or­
g a n iza ţiei de b a ză P.M .R.,
Sim ion Crişte a, inginer agro­
nom al gospodăriei, Ioan Sti-
n e a , c o n t a b i l u l şi. G l i e o r g h e pe suprafeţele recoltate s-au
N em eş, po n ta to ru l brigăzii a
S-a de tractoare perm an en ti­
z a tă a ici (fo to 1), m u lţu ­
m iţi de ca lita tea lucrărilor
execu tate dc m ecanizatori,
plănuiesc cum să -i aju te p e
aceştia pentru a-şi p u tea d e ­
păşi plan u l de lian tri şi in
cam pan ia de toam nă.
/ ii m o m e n tu l de fa ţă , c o ­
lectiviştii au aproape
200 ca p ete bovine. In anii u r­
mători, n u m ăru l acestora va
creşte sim ţitor. Vor trebu i deci
(p e Ungă cele două grajdu ri
m ari ridicate deja), să m ai
construiască noi adăposturi,
la ţă -i p e brigadierul zooteh ­
nic Sim ion B reaz, şi c o le c ti­
v iş tii Vjasile P o to p e a . V irgil
D avid. şi F lorian Laslo. s tu ­
diind locul u n de vo r fi a m ­
p lasate încă 6 grajdtiri p e n ­
realizat o economie în valoare
de 1.425.070 lei.
k E lisabeta R ostoh ar lu ­
Tot In perioada 1-20 octom­
brie, minerii sectorului I I I de la
mina Petrila au dat 1.254 tone
de cărbune peste plan. In fru n ­
tea întrecerii la acest sector se
află brigada Iul Ioan Cîşlaru, ca­
re a dat în primele două deca­
de 780 tone de cărbune peste
plan şi brigada lui Tereny L u ­
dovic cu o depăşire de 408 tone.
Economiile realizate la preţul
de cost al cărbunelui de minerii
sectorului ITT se ridică la suma
de 560.000 lei.
P. BARBU
corespondent
Ritm mai intens însămînţărilor B ucureşti.
Lucrătorii din gospodăriile a- nesatisfăcătcr. Cauza constă în r i i s - a u d i s c u t a t p r o b l e m e a l e
gricole de stat, colectiviştii şi
întovărăşiţi! din regiunea noas­
tră, muncesc intens pe ogoare
p.çntju a obţine succesul deplin
al campaniei agricole dc t o a m ­
n ă . In cele mai multe unităţi a-
gricole socialiste, a fost term i­
nată. recoltarea culturilor tîrzii
de toamnă şi se lucrează Ia e li­
berarea terenurilor de coceni.
In ultima săptămînă s-au in­
tensificat şi însămînţările cerea­
lelor păîoase de toamnă. Cele
mai bune rezultate la însămîn-
ţări le obţin unităţile agricole
socialiste din raioanele Orăştie
şi Ilia . Colectiviştii şi întovără-
şiţii din aceste raioane, în dru­
maţi permanent de către orga­
nizaţiile de partid, au reuşit ca
pînă la data dc 19 octombrie a.c.
să însămînţeze cerealele în pro­ ORAŞ DEVA
porţie de 78,2 la sută şi respec­
tiv 66.7 la sută. Rezultate la fel ORAS HUNED. 59.4°;
de bune la fnsăm inţări obţin şi
gospodăriile agricole colective
de pe raza oraşului regional De­
va.
Forţe suficiente de muncă c-
xistă şi în raioanele Alba şi H a­
ţeg. Cu toate acestea, aici însă-
m înţările decurg încă în ritm
T !M I
tru 100 c a p e te v ite m ari fle ­
care (foto 2).
P roducţia de la p te dc la
vacile proprietate o b ­
ştească, e destul de bună. Co­
le c tiv iştii va lo rifică ziln ic la
l.C.I.L. p e ste 200 litri la p te
de vacă ( foto 3).
j O m u lt p ă m in t la M ihalţ.
C olectiviştii au peste
1.500 ha., p r o p r ie ta te o b ş te a s ­
că. Iar producţia de porum b
a fost bună anul acesta. De
o b ţ i n u t m a i b in e d e 4.000 leg.
ştiu le ţi la ha. Din n ou a r e ­
coltă a în cepu t deja îm p ă r­
ţirea avansului. G heorglie
B reazu (foto 4), a prim it
1 .2 0 0 leg. p o r u m b .
De cind s-a inaugurat
g o sp o d ă ria co le c tiv ă , la
M ihalţ a fost electrificat s a ­
tul, s-a con stru it un căm in
cultural încăpător, sc ridică
un nou local pen tru co o p era ­
tivă etc. De asem enea, colec­
tiviştii. şi-a u co n stru it m a i
bine de 100 case noi. C ornel
M an, îşi con stru ieşte şi cl
casă nouă (foto 5).
tn cara, după o zi de m un-
că, în fa m ilia c o le c ti­
vistei Viorica Breazu se în­
v a ţă (fo to 6).
Fotoreportaj de 1. TFREK
i A-
MIHAIL SADOVEANU
Funeraliile marelui nostru scriitor
Sîmbătă, 21 octombrie, cetăţenii @a-
pitalei au condus pe ultimul său drum
pe marele nostru scriitor M iliail Sado­
veanu.
Incepind de dimineaţă, mii de
bucureşteni au continuat să trea­
că prin faţa catafalcului aşe­
zat in holul Ateneului R. P. Romine,
aducînd ultimul lor salut strălucitului
om de cultură şi cetăţean dc seamă
al patriei noastre.
Răsună grav acordurile marşurilor
funebre. La catafalc fac de gardă
membri ai Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Roinîn, ai Con­
siliului de Stat şi ai guvernului, aca­
demicieni şi alţi oameni de ştiinţă,
Cotidiene artă şi cultură, muncitori, studenţi,
c r e a z ă l a 'A t e l i e r u l d e elevi.
con fecţion at cutii a sec­ Consfătuire regională
ţiei de conserve şi p rep a ­ a creatorilor Se schimbă ultima gardă. Catafal­
rate din carn e aparţin în d cul este străjuit de tovarăşii Gheorghe
l . R . I . C . D e v a . L u n a r e a IŞ1 de artă populară Apostol, Petre Borilă, Alexandru Mo-
d ep ă şeşte norm a cu 10-15 ghioroş, Dumitru Goliu, Ştefan Voitec,
la sută. Ieri au în cep u t lucrările Mihai I)alea.
La ora 11. sicriul cu corpul neîn­
sufleţit al lui M iliail Sadoveanu, pur­
tat pe umeri dc academicieni, şi alte
personalităţi de frunte ale vieţii cul­
turale şi ştiinţifice, este scos din holul
îndoliat al Ateneului R.P. Romine şl
aşezat pe carul mortuar.
începe mitingul de doliu. Suit pre­
zenţi conducători ai partidului şi ai
statului nostru, conducători ai insti­
tuţiilor centrale şi organizaţiilor de
masă, academicieni şi alţi oameni de
p r im e i c o n sfă tu ir i a, c r e a t o ­ ştiinţă, artă şi cultură, reprezentanţi
ai oamenilor muncii din marile între­
rilor de a rtă p o p u la ră din prinderi bucureştenc, membrii familiei
defunctului.
regiunea H unedoara, in iţia­
In larga piaţă a Palatului R. P,
tă de Casa regională a crea ­ Roinînc, pe străzile învecinate clădirii
Ateneului, o mulţime iăcută dc admi­
ţiei populare, cu sprijinul in ­ ratori ai celui mai marc artist al pro­
zei romîneşti, au luat parte cu pictate
stitu tu lu i d e folclor, din la desfăşurarea mitingului dc doliu.
In faţa Ateneului o companie de
In prim a parte a consfătui­ onoare cu drapel îndoliat prezintă
onorul.
Luînd cuvîntul, tovarăşul Ştefan
lipsa de organizare temeinică a | f o l c l o r u l u i d i n m i ş c a r e a a r ­ Voitec, membru supleant al Biroului
Politic al G.<3. al P.M.R., vicepreşe­
muncii şi în nefolosirea raţiona­ t i s t i c ă d e a m a t o r i d i n r e g i u ­ dinte al Consiliului de Slat, a s p u s :
lă a forţelor de muncă. nea H unedoara, acţiuni de Cu profundă durere ne despărţim
astăzi de marele scriitor al poporului
In ace,ste zile, ritm ul tnsă- cercetare şi valorificare a rcmîn — Alihail Sadoveanu — crea­
m înţărilor trebuie mai mult in ­ folclorului, organ izarea e x p o ­ tor al unei vaste şi nepieritoare opere
tensificat. In acest scop organi­ ziţiilor de artă popu lară etc. literare, strălucit cărturar, patriot în­
flăcărat, exemplu de artist cetăţean.
zaţiile de partid şi consiliile de
Opera sa literară, izvorîtă dintr-o
adîucă cunoaştere a vieţii, reflectă, în-
tr-o formă de înaltă măiestrie artis­
tică, trecutul de suferinţe şi frămîn-
conducere ale G.A.C. vor trebui ’A s t ă z i a u l o c e x e m p l i f i c ă r i târi ale maselor populare, năzuinţele
lor spre libertate şi progres social.
să ia cele mai eficiente măsuri p r a c t i c e p e t e r e n , p e v a l e a
Neîntrecut cîntăreţ al frumuseţilor
astfel incit semănatul cerealelor O r ă ş t i e i ş i la B ă i ţ a , a s u p r a ţării, maestru al limbii literare, Mihail
Sadoveanu a găsit drumul spre su­
de toamnă să se facă cît mai f e l u l u i c u m t r e b u i e s ă s e f a c ă fletul poporului, care i-a îndrăgit opera. noastre, amintirea sa luminoasă.
urgent. va lo rifica rea in m o d ştiin ţi­ l-a fost dat lui Alihall Sadoveanu
marea fericire de a trăi — in zilele
SITU AŢIA ÎNSĂMÎNŢĂRILOR fic al folclorului. | de după eliberarea patriei — epopeea
j luptei maselor largi populare pentru
LA DATA DE 19 OCTOM­ Inovaţii în S.M.T. l care o duce cu sine peste veacuri.
B R IE a. c. construirea societăţii noi, socialiste.
O R A Ş TIE 78,2'!ó De la începutul anului, la S.M.T. Iubind poporul, simţind alături de
ILIA 66,7 '7, Orăştie au fost propuse şi aplicate el ritmul inoitor al vieţii pe care aces­
9 inovaţii. Dintre ele amintim pe ta şi-o făurea, crezind din toată ini­
cea a mecanicului Ion Steleniuc: ma — aşa cum mărturisea el în s u ş i:
,.îiitr-o literatură care face pe om
„Dispozitiv pentru decuplarea şi mai eroic, mai generos, mai fericit",
Mihail Sadoveanu şi-a încununat ope­
65.9v, ra cu o seamă de creaţii, care se
cuplarea generatorului la tractoa­
rele U.T.O.S.-26 şi 27“, şi inovaţia
SEBEŞ 58,8 "o I tovarăşului Sabin Stoica intitulată:
..Presă pentru presat capace la tu­
ALBA 38,8% 1 burile flexibile de la semănătorile
mecanice“. Numai cele două ino­
BRAD 32.4% 1 vaţii vor aduce staţiunii anual eco­
nomii antecalculate în valoare de
HAŢEG 26,6' peste 25.000 Iei.
» *>
numără printre cele mai reprezenta­
tive ale noii noastre literaturi realist-
socialiste.
Marele scriitor a fost in acelaşi timp
un însufleţit militant pe tărîm obţteăc
şi în viaţa de stat, un neobosit luptă­
tor pentru cauza păcii, a socialismu­
lui şi prieteniei între popoare.
Pentru întreaga sa activitate do
strălucit creator în domeniul literllor,
de patriot luminat şi democrat con­
vins, poporul l-a înconjurat cu respect
şi dragoste, alegîndu-1 în funcţii cte
mari răspunderi, în stalul nostru de­
mocrat-popular, în organizaţiile ob­
şteşti.
Prefuindti-i bogata activitate ar* printre altele vorbitorul — au dezvol­
tistică şi cetăţenească, Partidul .Munci­
toresc Romîn şi Conducerea de stat
l-au distins cu ordine şi m ed alii; l-au tea bună, interesul pentru istoria trâ-
acordat înaltul titlu ele Erou al Mun­
cii Socialiste.
Tradusă în zeci de limbi, râspln-
dită în milioane de exemplare, opera
sa pătrunsă de un cald umanism, a
găsit un larg ecou în inimile popoa­
relor din multe ţări ale lumii.
Susţinind şi făcind larg cunoscută
politica externa de pace şi coexistenţa
paşnică a Partidului Muncitoresc Ko-
mîn şi a guvernului ţării, Mihail Sa-
cloveanu a participat neobosit la acti­
vitatea Consiliului Mondial al Păcii.
E l a fost, de asemenea, membru în
Comitetul pentru decernarea premiilor
internaţionale Lenin „Pentru întărirea
păcii între popoare"-
Ca semn al preţuirii operei sale li­
terare şi a activităţii sale nobile în
mişcarea internaţională pentru pace,
i s-au acordat Medalia de Aur a Con­
siliului Alondial al Păcii şi Premiul
Internaţional Lenin „Pentru întărirea
păcii între popoare".
In marile lupte desfăşurate de ma­
sele populare, sub conducerea parti­
dului, pentru instaurarea regimului
democrat-popular şi construirea socia­
lismului, Alihail Sadoveanu a fost
prezent cu scrisul, cuvîntul, cu lap-
ta sa.
In urmă cu 10 ani, cînd partidul
sărbătorea trei decenii de la înte­
meierea lui, Alihail Sadoveanu spunea:
„Un urmaş al generaţiilor suferinţei
aduce omagiul său de recunoştinţa
oştenilor îndrăzneţi ai Revoluţiei co­
muniştilor cari au început, acum 00
ani, opera lor de bine şi Partidului
Muncitoresc Romîn, care săvîrşeştc
fapta cea mare, de pace şi iubire".
In numele Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romîn, al Con­
siliului de Stat şi al Guvernului Re­
publicii Populare Routine, aduc un
ultim salut lui Alihail Sadoveanu, ma­
rele seriilor, fiu devotat al poporu­
lui romîn.
Neştearsă va rămîne în inimile
Adio, scump tovarăş şi prieten f
A vorbit apoi acad. Atanase Joja,
preşedintele Academici R. P. Romine.
Unul dintre cei mai tnari scriitori
contemporani ai literaturii universale
— a spus el — cetăţean de seama
al patriei noastre, ne-a părăsit, clar
el ne-a lăsat moştenire o operă vastă,
in care înalta măiestrie artistică dă un
relief excepţional sentimentelor de
dragoste pentru cei obidiţi în trecut,
pentru cei ce astăzi sînt ziditorii so­
cietăţii socialiste. Maestrul Mihail Sa­
doveanu a plecat, dar prin opera sa
el este prezent printre noi şi va con­
tinua să fie prezent în memoria şi
§!| es jţX i .i SI
tEEEEEEEEStlm
¦
simţirea generaţiilor ce vor urma,
fiindcă, în imagini strălucitoare, In*
tr-o limbă inegalată, el a exprimat
fondul de sentimente, de idei asupra
lumii şi de năzuinţă spre o viaţă mai
bună a poporului nostru.
Aîinistriil Invăţătnîntului şl Cultu­
rii, Ilie Murgiilcscu, a vorbit apoi
despre personalitatea multilaterală a
lui Alihail Sadoveanu, una din pre­
zenţele culturale cele mai vii ale tim­
pului nostru. Operele sale — a spus
tat la generaţiile tinere, timp de peste
o jumătate de veac, gustul pentru car­
mîntată a poporului nostru, preţuirea
oamenilor muncii de pe ogoare şl dra­
gostea faţă de frumuseţile peisajului
roniînesc, limba baladelor şi a croni­
carilor. graiul viu al poporului.
Luptător neobosit pentru progres şi
pace, Alihail Sadoveanu a militat ac­
tiv pentru nobila cauză a prieteniei
dintre ţara noastră şi Alarea Ţară a
socialismului victorios — Uniunea So­
vietică.
Despre opera şi activitatea lui Mihail
Sadoveanu, au vorbit în continuare
acad. Horia Hulubei, vicepreşedinte al
Comitetului Naţional pentru apărarea
păcii, Zaharîa Stancu, secretar al I.J-
niunii scriitorilor, Serghei Alihalkov, se
cretar al Uniunii scriitorilor din
R .S.F.S. Rusă, strungarul Alihail Ga-
vrilescu de la Atelierele Gentrale IT B ,
colectivistul Nicolae Nedea de Ia gos­
podăria agricolă colectivă „Gongrcsul
al IlI-le a al P.ALR." din comuna Afu­
maţi, studentul Aurel Ivan de la F a ­
cultatea de filologie a Universităţii
„0. I. Parhon“.
Mitingul de doliu a luat sfîrşif. In
sunetele marşului funebru, cortegiul
funerar porneşte, îndrcptîndu-se spre ci­
mitirul Bellu. In fruntea cortegiului este
purtat un mare portret al maestrului
Mihail Sadoveanu. Tineri muncitori şi
tinere în pitoreşti costume naţionale de
pe plaiurile pe care a ştiut atît de hi-
ne să ie cînle în operele sale marele
rapsod duceau coroane de flori. Pe per­
ne purpurii erau purtate ordinele şi
medaliile cu care a fost distins ccl
dispărut. ®arul mortuar pe care se află
sicriul înconjurat dc flori, porneşte în ­
cet, urmat dc membrii familiei defunc­
tului, de prieteni apropiaţi. In urma ca-'
rului funebru se află tovarăşul Sfclau
Voitec, membri ai 6.<3. nl P.M .R., ai
Gonsiliului de Stat şi ai guvernului,
conducători ai unor instituţii centrale şi
organizaţii obşteşti, fruntaşi ai vieţii
culturale. Trec ostaşii companiei de
onoare purtînd drapelul îndoliat.
De-a lungul străzilor pe care Ic-a
străbătut cortegiul funerar pînă la ci­
mitirul Bellu, se aflau mii de cetăţeni,
veniţi să-şi ia ultimul răm as bun de la
Miliail Sadoveanu.
L a cimitirul Bellu, în faţă criptei
deschise, a vorbit scriitorul V. Em.
Galan : „II ştim pe Mihail Sadoveanu
toţi, cititori şi scriitori, a spus el. A
fost -— printre noi, scriitorii —' maestru
al tuturor şi mare exemplu de urmat.
Aşa şi rămîrie — prin opera lui. prin
tot ce ne-a dat, fiecăruia. Qpera iui
Mihail Sadoveanu c contopită de mult
cu viaţa mare şi veşnică a poporului —
Scump maestru, nu te vom uita nicio­
dată 1“
In acordurile solemne ale Imnului de
Stat al R. P. Romînc, sicriul este co-
borît în cripta aflată între mormintele
lui M ihail Eminescu, G. Goşbua şi
Ion Luca Saragiale.
In semn dc omagiu adus memoriei
celui dispărut se trag salve de arme.
Lespedea de marmură a mormîntulul
poartă in scrip ţia: „Alihail Sadoveanu
— 1880-1961“.
(Agerpres).