Page 70 - 1961-10

KraaUBBOSma
Fiecare sediu a! G . A. C . — o m îndrie a salu lu i
^ f**a n a n i i d e c i n ă lucrează m u n istu l Traían durea, secre­
^ O ' m co m u n , c o le c tiv iştii din ta ru l o rg a n iza ţiei ăe b ază
ivu pottu l M are au obţinut re-
i potte sp o rite de griu şi porum b
la frec !.ar, a u o r g a n i z a t o g r ă -
L ainci d e le g u m e şi z a r z a v a tu r i,
au cn pzpărat anim ale, cam ioa-
î; n e e t c . I n u l t i m u l t i m p , î n d r u ­ loc in parc, să a scu lte m uzică.
m a ţi d e ?com unişti, ei au în ce­
p u t s ă rti,aice ş i n u m e r o a s e c o n ­
strucţii zo o teh n ice şi gospodă­
reşti. Astfrel, a u fjost a m e n a ­
ja te două g ra jd u ri încăpătoare
şi o m agazie cu o capacitate
d e circ a SQ v a g o a n e c erea le.
D in ven itu rile ob ţin u te, p r e ­
cu m şi cu -ajutorul creditelor
acordate de stat, au m ai ri­
dicat un g ra jd p e n tru 100 c a ­
p ete bovine u n pu ţu l pen tru
circa 20 va g o a n e.
C olectiviştii din R ă p ă itu l
M are n u s-a u o p r it însă aici.
In aceste zile, zidari şi d u l­
gheri, lu crează de zor la te r ­
m inarea u n ei tn grăşătorii de
porci, a u nei m a tern ită ţi p e n ­
tru scroaje, a u nei rem ize p e n ­
tru atelaje, a unui garaj p e n ­
tru a u to ca m io a n e, atelier, de
tîm plărie, de fierărie etc.
Cu to a te a cestea , c o le c tiv iş­ şi-i fix ă m u n a n u m it loc. C o n ­
tii din R a p o lt n u sin t încă
m u lţum iţi.
•k
•ind au lu at cu n o ştin ţă
despre in iţiativa colecti­
viştilo r din S ilvaşu l Inferior,
în m in te a m u lto ra a în cep u t
şă apară întrebarea : O are noi
am făcut totul ? Nu m ai e n i­
m ic d e p u s la p u n c t ?
Ion F ilip şi Serafim T om o-
ta ş, m e m b ri în biro u l o rg a n i­
za ţiei de bază P.M .R. şi în
consiliul de con du cere au spus:
A tela jele aduse la rep a ra t
sint îm prăştiate prin curte. Ar
fi bin e să le strîn g em laolaltă.
— M ecanizatorii nu pa rch ea ­
ză „la linie“ m aşinile. § ă -i
obligăm s-o facă.
C ăpiţele de paie sint aşezate
la rind, d u pă sfoară. C e folos
însă dacă în p a rte a dinspre
p la tfo rm a de gunoi, există g ră ­
m ezi de fu ra je din anul tre c u t
îm prăştiate. C e-ar fi dacă am
sta de vorbă cu oam en ii ?
A fost convocată o adunare
a organizaţiei de bază. S-a
d ezb ă tu t buna gospodărire şi
în fru m u seţare a sediului gos­
podăriei colective.
S - a î n s c r i s la c u v î n t şi c o - s i t e p e o r i c e t i m p . T r e b u i e să
Iwv V'/*. •
tă
F o to re p o rte ru l zia ru lu i nostru, a fă c u t zilele tr e c u te o v i z i t ă la C o m b in a tu l sid e ru rg ic
'de f e l u l i n c a r e se p ă s t r e a z ă î n c u r t e a u z i n e i ş i î n s e c ţ i i o r d i n e a ş i c u r ă ţ e n i a . I a t ă ş i c i t e v a „co n sta tă ri“ prinse în obiectivu l
aparatu lu i de fotografiat
!1 % jc ie wY n ir
Tutui e în orVDţe, curăţenia e in floare,,. Aici, pe aleea
prine’pală d e ja intrarea în curtea combinatului de la Hunedoa-
'Ajuns In u n e le secţii, f o to r e p o r te r u l a a v u t în să s u r p r iz e ¦ D e c e ? P r iv iţi f o to g r a f iile :
Js>prct din cadrul secţiei oţelăria M artin 1U\ 2,
Este oare nevoie de e xp lica ţii suplimentare? N u! Asemenea „corpuri“ delicte dovedesc faptul că în unele secţii nu
se manifestă grijă pentru asigu raiea ordinei si curăţeniei.
•C* /VV
ş Concluzia ; Ia Combinatul siderurgic din Hunedoara trebuie luate măsuri pentru a se gospodări mult mai bine fiecare
> şeeţie, pentru a exista curăţenie şi ordine la fiecare loc de muncă, pentru a nu exista nici-o deoczbîre între „centru“
L şi „periferie“,
IV V V W V W W V W W VVVVV W W V V W V i/VAW iA A iV I
U.T.M .
— C urtea este destu l de în ­
căpătoare. Ea trebu ie visă m ai
bine în treţin u tă . A m p u te a ca,
lingă co pacii bătrin î să p la n ­
tă m alţii tineri, să facem un
m ic parc, cu ron dou ri de flori,
cu bănci in tre ele. Seara, cind
o a m e n ii v in de la lucru, să ia
—- D e u n d e m u z i c ă ?
— Zilele acestea cum părăm
un aparat ăe radio m are. P u ­
te m m o n ta la el un difuzor,
care să fie in sta la t în parc.
— D ar in curte m ai um blă
încă anim alele. V or distruge
p la n te le .
— pu tem reglem enta acest
lucru dacă în grădim o p a rte
din curte, u n de vor fi a m p la ­
sa te n oile birouri. P ropu n de
asem en ea ca, îm preu n ă cu t i ­
n e r e t u l clin s a t, să a r a n j ă m
dum inică, prin m u n că v o lu n ta ­
ră, to a te a tela jele ce siau
aru n cate fără rost prin curte.
C onfecţionăm tăbliţe pentru
fiecare categorie ăe u n ealtă
sider că n -a r fi rău dacă a m \
p la n ta în con tin u are, p e lingă (
p om ii decorativi şi pom i frue- \
tiferi. i
— Eu cred că n u -i bine.
P entru pom ii fructiferi avem
teren destul, ş tiţi doar că pînă
în ’65 v o m p l a n t a 10 ha. d e [
l i v a d ă . S ă r ă m î n ă î n c u r t e i‘
n u m ai pom i decorativi, ron- (
douri de flori şi even tu al gard >
viu.
P e tr u D ea c. u n u l clin c o le c ­
tiv iş tii m a i în vîrstu, a vo rb it
m ai m ult.
— Eu cred că ograda Unei
gospodării, este propria ei
oglindă. D acă este bun gospo­
d a r , a t u n c i o g l i n d a e s t e cu~-
rată. D e aceea eu zic : Să fa­
cem sediu nou, dar să-l şi în ­
tre ţin e m . C înd p ă şe ş ti în curte,
să se vadă oglinda de b u n i}
gospodari. P u tem p la n ta pom i
decorativi. Ii p u te m văru i pe
cei vechi. La fel şi clădirile.
Se p o t zu grăvi în exterior, iar
gardul care Im prejm uieşte se­
diul îl p u te m vopsi.
D ru m u rile de acces la grajd,
la m a te rn ita te şi la m a g a zie
sin t pietru ite. Ele p o t fi fo lo ­
ă (Í
îi * jp semwsf semisrtt
avem însă grijă să nu fie dis­
tru se .
Să fa cem din sediul co lec­
tivei — aşa cu m zic tovarăşii
din Silvaşu l Inferior — un
pu n ct de atracţie, o m îndrie a
satului. Si p en tru ca lucrurile
să n u m eargă la în tîm plare,
propu n să form ăm o com isie
care să veg h eze la buna gos­
podărire şi în treţin erea sediu ­
lui nostru.
îm preună cu el s-au anga­
ja t şi alţi colectivişti să
p a rticip e la acţiu n ea de în ­
fru m u seţare a sediului. Şi Ioan
Filip, şi S era fim T o m otaş, E m i-
lia n F lo rea , losi-f C o s ţe a ca Şi
Ioan Roman.
T oţi şi-au exprim at dorinţa
de a gospodări pe viitor cu
m ai m u ltă grijă şi dragoste
uneltele, atelajele, clădirile,
pen tru că to ţi sint convinşi că
sediul gospodăriei c o le c tiv e
trebuie să devină o m îndrie a
sa tu lu i.
A. DAV5D
€ Expoziţie de cărţi
Bogat program
de conferinţe
In acest an, F ilia la regională
S.R.S.C. a organizat un bogat
program de conferinţe pe pro­
bleme de politică internă şi in ­
ternaţională, de cultură genera­
lă, ştiinţă şi tehnică etc. Numai
( în trim estrul I I I al acestui an,
în regiune au avut loc 1.250
conferinţe urmate de film e, la
care au participat peste 130.000
auditori. Dintre acestea, 82 s-au
ţinut în săli publice de la ora­
şe, 321 în cluburi şi 857 în. că­
mine culturale de la sate. 300
conferinţe au avut ca scop
popularizarea documentelor ple­
narei C.C. al P.M .R. din 30 iu­
nie— 1 iulie a.e. şi alte 370 au
fost organizate pe probleme
privind '‘Situaţia •''internaţională.
15 nnîves'siîăfi publice
şî muncilor eşti
In toamna aceasta, în regiu­
nea Hunedoara s-au deschis 15
universităţi publice şi jgmncitcv
n e• < 6
ra se mătură s* stropeşte. Tr je r ro n ’ iu rl c 'lori O afli uu ată
grădină...
O asemenea „privelişte** se poate îuiîîsU la ateiim d do re­
paraţii electrice.
T)RUMUC SOCIALISMULUI
lillllil
Spitalul unificat din Lupeni este una din unităţile sanitare create în
anii puterii populare. E l are o capacitate de 345 paturi, avînd G secţii de«
servite de 4G medici.
IN F O T O : Aspect din timpul unei operaţii.
S. R. S. C.
reşti, frecventate de peste 1.200
cursanţi. Universităţi publice
funcţionează la Deva, Alba Iu-
lia şi Sebeş.
Dintre cele 12 universităţi
muncitoreşti, 4 sint frecventate
de muncitori din Hunedoara, 3
de mineri ai Văii Jiulu i şi 2 de
metalurgişti din Cugir. In pro­
gramul de lecţii sint dezbătute
probleme de economie industria­
lă, probleme de tehnică profe­
sională şi de cultură generală
(matematică, fizică, medicină,
astronomie, geografie etc.).
De ce nu acîivează feafe
brigăzile şffimfîfîce ?
Una clin sarcinile importante
ale S.R.S.C. este organizarea şi
sprijinirea activităţii brigăzilor
ştiinţifice, in regiune, în pre­
zent sint Înfiinţate 36 de astfel
de colective, menite să desfăşoa­
re o activitate susţinută de răs-
pîndire a ştiinţei şi culturii, de
combatere a superstiţiilor, mis­
ticismului etc. In ultimul t r i­
mestru, subfilialele raionale si
de la H unedoara. S -d in teresa t
K vinte le poţi înlîln i şi pe tăbliţele agă­
^ G .F.R. de pe rutele Lupeni-Petroşeni,
Nr. 2123
mm
Evenimente istorice pe ecraneie
cinematografelor
Oamenii muncii din oraşul le“ ,“ , aduce pe ecran imagini
Deva au avut prilejul ca la ci­ din neuitatul eveniment — zbo­
nematograful „Filim on Sîrbu“ rul lui Iu ri Gagarin în Cosmos.
din localitate să vizioneze zilele
acestea două film e ce constituie In prima zi, film ul a fost v i­
zionat de aproape 1.500 de spec­
imărturii istorice ale tim purilor tatori. Intre 23 şi 26 octombrie
noastre. a.c., aceste filme vor rula la
cinematograful „Victoria“ din
Prim ul, film-report'aj, prezin­ Hunedoara.
tă vizita delegaţiei de partid şi M. ALEXANDRU
guvernamentale a R. P. R. în "«respondent
U.R.S.S., iar cel de-al doilea, in ­
titulat „Prim ul raid spre ste­
Sim pozion
La. clubul din Lupeni, în ziua colae Leţu, decanul facultăţii de
de 20 octombrie, peste 200 de exploatări miniere, Maria Van-
ţa, asistentă şi ion Rosinger,
oameni ai muncii din localitate asistent, toţi de la Institutul de
au participat la simpozionul pe mine din Petroşani.
tema: „U .R .S.S. construieşte co­
munismul, viitorul luminos ai BEN IŞEK MIHAI
întregii omeniri.
corespondent
Au vorbit tovarăşii : ing. Ni:
Conferinţă
In ziua de 29 octombrie a.e., Cei peste 300 3e au'ditori au urî
tov. Constantin Barna, activist !mărit cu atenţie şi admiraţie'
al comitetului orăşriesc U.T.M. - expunerea despre noul Program
Lupeni, a ţinut conferinţa „Un ai P.C.U.S.
grandios program de construire B. MIHAI
a comunismului“ , în sala clu­
bului muncitoresc din Lupeni. corespondent
orăşeneşti, fiind mai puţin spri­ in localul librăriei „Ion Crean­ această expoziţie, la librărie s a
jinite de secţiile de învăţămtnt gă“ din Petroşani este organiza, observat o creştere simţitoare a
şi cultură şi de F ilia la regională tă o expoziţie a cărţii sovietice vânzărilor, sint solicitate mai
S.R.S.C., au neglijat activitatea cu vînzare. Ea este zilnic vizi­ ales operele lui Gorki, Tolstoi,
brigăzilor ştiinţifice. In întrea­ tată de circa 300 oameni ai Ostrovski, Şolohov şi ale altor
ga regiune s-au înregistrat doar muncii. De oînd s-a deschis scriitori ruşi şi sovietici.
28 deplasări şi acelea în sate
apropiate de centru. A fost ne­
justificat neglijată cuprinderea
in planul de activitate a brigă­
zilor ştiinţifice vizitarea satelor
îndepărtate din raioanele lila , Manifestări de masă cu cartea
Alba, Haţeg, Orăştie şi a celor
din raza oraşului regional Deva. Biblioteca orăşenească <Hn torilor noştri“ , recenzia cărţii
Petroşani, precum şi biblioteci­ „Singur printre duşmani“ şi al­
F aţă de această situaţie, sea- le şcolare şi ale cluburilor mun­ tele.
ţ'ia regională de învăţământ şi citoreşti din Valea Jiu lu i, şi-au
cultură şi filia la regională! intensificat activitatea în a- La biblioteca clubului minier
ceastă lună1, organizSnd nume­ din Petrila a fost expusă de ca­
S.R.S.C. trebuie să ia măsuri ne- roase m anifestări de m asă eu ri nd recenzia romanului „F ra ţii
cartea, ca simpozioane, seri li­ Erşov“ de V. Kocetov, iar la
întîrziate 'de reorganizare a tutu­ terare, recenzii, prezentări de grupul şcolar minier din P e tro -
şani, recenzia romanului „M a­
ror brigăzilor ştiinţifice din re­ cărţi etc. 'Astfel, printre m ani­ ma“ de M. Gorki.
giune şi orientarea deplasării festările organizate de biblio­ L'a toate aceste m anifestări m
acestora spre satele unde se teca orăşenească se numără1 Cartea au participat peste 500
oameni ai muncii.
simte mai m ult nevoia. seara literară ou tema „M area
R. BALŞAN
Revoluţiei Soicialistă din Octom­
corespondent
brie oglindită în Operele seriP
v
I
Ca urm are a grijii p e care p a rtid u l şi guvernul nostru o < (din Deva, Petroşani, Hunedoara, O-
a c o r d ă d e z v o l t ă r i i i n v ă ţ ă m î n t u l u i , n u m ă r u l ş c o l i l o r ş i a l ele-' răştie) se constată că acest lucru e rea­
lizabil, făcîndu-se abonamente pentru
vilor este în co n tin u ă creştere. S p a ţiu l de şcolarizare s-a m ă r it} elevii care circulă pe traseul prelun­
gi
in regiu n ea n o a stră cu 112 noi săli ăe clasă, au lu a t fiin ţă ]
Pe noi nu ne iei ?
7 in te rn a te noi, etc. T o to d a tă , in a cest n ou an şcolar în re ­
Se mai întîmplă şi aşa...
giu n ea H u n ed o a ra în v a ţă în c la s e le I— V II cu 3.200 ele v i m a i\ Să presupunem că sîntem pe ruta
Zlaşti — Boj — Hunedoara (la ora 8>,
m u lţi ă e c ît in an ii p re c e d e n ţi. N u m a i in clasa a V.-a au fo s t\ sau pe ruta Petrila — Gimpa (la ora
13). Un grup de elevi aşteaptă în sta­
cu p rin şi 9.896 elevi. ţie. Apare autobuzul I.G.O. Copiii se
pregătesc să urce, dar şoferul nu opreş­
D in a ceasta se p o a te v e d e a că în n ou l an şcolar e x is tă 1 te. M aşina trece arhiplină prin faţa
micilor călători. Se aud voci în urma ei:
un n u m ăr m a i m are de elevi, care treb u ie să se deplaseze d e\ — Nene, pe noi nu ne iei ?
D ar n-are cine să le răspundă.
la s a t e , s p r e ş c o l il e ă e c e n tr u . P e n t r u t r a n s p o r t u l a c e s t o r a la! Unul dintre copii constată cu părete
de rău :
şcoală şi acasă, în b u n e co n ă lţiu n i, c o m ite te le e x e c u tiv e ale — Azi iarăşi întîrziein...
sfa tu rilo r p o p u la re, C.F.R., I .G .o ., I.R .T.A. şi con du cerile unor ¦ Dar unde nu sînt
în treprin deri, sint ¦d a to a re să ia m ă su rile cu ven ite. In s c o p u l;
autobuze sau
urm ăririi felu lu i cu m aceste m ă su ri sin t p u se în aplicare, r e d a c ­
ţia ziarului nostru a organ izat un raiă-an ch etă p e unele tra- •
see ale C.F.R., I.R .T.A. şi I .G .o . S -a ceru t to to d a tă p ă r e r e a '
u n or p ă rin ţi, care au copii la şcoli de 7 ani m a i în d ep ă rta te, %
cu p riv ire la org a n iza rea tr a n sp o rtu lu i acestora în com un. R e - '
d ă m m a i jos c ite v a a specte p riv ito a re la p roblem a tra n sp o rtu ­
lui in co m u n a l elevilo r¦
curse C. F. R, ?
„Rezervat pentru elevi“ Călătorii părăsesc autobuzul. Printre !Adevărat 1 Cum pot îi a ju ­
ei sînt şi copii, elevi la şcolile din co­ taţi elevii care trebuie să par­
Un spectacol obişnuit in jurui ore­ munele apropiate. In ochi le citeşti par­ curgă peste 3 km. pe jos pină
lor 7 sau 13 pe linia de autobuz« că o părere de r ă u : la şcoala de 7 ani ? E vorba în
f.R.T.A* Hunedoara — Nandru, fie că special de cei din satele de mun­
e vorba de staţia din Peştişul M ic sau — De ce nu merge cursa mai de te şi din satele mai îndepărtate
Josan ţ de Valea Nandrului sau Nandru. parte ? Aiăcar un pic... de arterele principale de circu­
Copii de şcoală din clasele V -V II, aş­ laţie.
teaptă disciplinaţi sosirea autobuzului Această întrebare şi-o pun pe bună
rezervat pentru ei. Şoferul claxonează dreptate şi elevii care vin la şcoala din Un grup de părinţi din Bobii-
de departe. L a oprirea în staţie, elevi.' Iîă ră u de la Bîrsău, şi-o pun şi cei na, Balom ir, Romoşel şi Târlă*'
se urcă ordonat in maşină, suprave­ din Geoagiu-Băi, care frecventează ria propun să li se pună elevi*
gheaţi de părinţi (la plecarea spre cursurile şcolii din Geoagiu-sat, şi care lor la dispoziţie autobuze spe­
şcoală) ŞÎ de profesori (la întoarcerea nu mai sînt luaţi de cursa Orăştic- ciale din partea I.G .O . sau să li
acasă). Balşa, şi-o pun cei din cătunul Bitta, se amenajeze unul sau două ca­
care sînt aduşi cu autobuzul de la Uri- mioane de-ale G.A.C. ori căru- 1
Gînd vreun adult încearcă să ?e ur. cani, doar pînă la Cîmpn lui Ncag, A- ţe pentru a-i transporta la şco­
ce odată cu elevii în autobuz, şolerul ceastă întrebare şi-o pun şi cei din lile de 7 ani din Foit, Şibot, Ro-
îi atrage atenţia : Dealul Babi, înscrişi la şcoala din Vul­ mos şi Cioara.
can, ca şi alţi copii din raioanele Sebeş,
— Aceasta e cursă specială, rezer­ Ilia sau Haţeg. Oare e greu să i se dea
vată pentru cei 44 elevi abonaţi, care
urmează Şcoala de 7 ani din Nandru 1 un răspuns favorabil ? Din cele discu­
Autobuzul pentru călătorii obişnuiţi so­
seşte peste 5 minute.,. tate cu conducerile I.R.T.A. şi I.G.O.
Tot pentru elevi, I R.T.A. Hunedoara Concluzii
(Director Dud Ioan) a răspuns cererii
părinţilor acestora privind înfiinţarea Din cele constatate rezultă că acolo unde comitetele executive ale sfa1
unei staţii facultative pe ruta Cerna- tarilor populare, conducerile I.R.T.A., I.G.O. şi organele G.F.R. an avut preo
Oinciş-Teliuc, la punctul numit „Colo­ cupare, transportul în comun al elevilor este reglementat sau în curs de re­
nia Viorele", iar pentru Bîrcea Mică glementare. Afai există însă rute unde deşi sînt posibilităţi pentru ca elevii
s-a dublat cursa de dimineaţa, în scopul să beneficieze de mijloacele de tran sport, organele competente nu au ma­
evitării supraaglomerării. nifestat suficient interes pentru rezolvarea acestei probleme ca, de pildă, în
raioanele Sebeş, Haţeg, Orăştie.
„Rezervat pentru elevi 1" Aceste cu­
Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ţină seamă de pro­
ţate pe unele vagoane ale curselor punerile comitetelor de părinţi, a conducerii şcolilor şi secţiilor de învăţamînt
şi cultură şi să ia cele mai eficiente măsuri pentru ca elevii să aibă la dis­
Şibot-Gugir, Deva-Sim eria, ceea ce do­ poziţie mijloacele de transport necesare, în funcţh de orarul şcolar.
vedeşte grija organelor feroviare res­
pective pentru crearea unor condiţii bu­ Acolo unde această problemă nu se poate rezolva, să se extindă experi­
enţa raioanelor Alba, Brad, Haţeg şi Ilia, organizîndu-se internate sau gaz­
ne de transport în comun şcolarilor. de comune pentru elevii care trebuie să străbată distanţe ce depăşesc 3 km.
Doar un nic mai Un rol hotărîtor în rezolvarea cît mai grabnică a ac ' r probleme îl
au comitetele raionale, orăşeneşti şi comunale de partid, care trebuie să ur­
d e n a rip . , . mărească îndeaproape felul cum sfaturile populare pun în practică măsurile
menite să vină în sprijinul elevilor.
— Staţie terminus ! Toată lumea co­
boară... M ai departe tiu mergem-.