Page 71 - 1961-10

iMr. 2123 DRUM UL SOCIALISM ULUI p a rr 3

m w S3gra«s3«ft»g^s^w:mssî^^s*s?q7gaagff^ KTgsoaasspsflM/aarjgBsa5gB8CUBB9K8MBBIBK0Be&• <±xxxT7t*vct!ctrtfggawgavwwtwBWKaxsaav^ucj^j>«a.-^.v--?;*<•ţutta&SH*

m .....

'y.-y.-y/.'

Comuniştii de la Filatu ra L u ­ mare pentru îmbunătăţirea ac­ arătat de asemenea că in unele Al. SA D O V E A N U Romane şi Povestiri
pani s-au prezentat la conferin­ tivităţii tehnicienilor. Inginerii, secţii organizaţiile de bază tre­ istorice — două volume, ediţie bi­
ţa de dare de seamă şi alegeri tehnicienii din fabrică să sp ri­ buie să îndrume mai mult ac­ bliofilă. Prefaţă de G. Călinescu.
care a avut ioc recent cu un b i­ jine mal mult eforturile munci­ tivitatea organizaţiilor U. T. M. voi. I, 1.044 pag .; voi. II. ÎKi4 pag.
lanţ bogat de înfăptuiri. F ila ­ torilor pentru îmbunătăţirea că­ Mulţi tineri nu sînt atraşi încă — 120 lei ambele volume (perga­
tura din Lupeni este o unitate lii aţii producţiei, reducerea de­ la o activitate cultural-educati­ moid).
care aduce însemnate beneficii şeurilor, realizarea de economii. vă bogată.
economiei naţionale, care îşi în ­ Ai. R. P A R A S 6 H IV E S C U Poezii. Cu-
deplineşte ritm ic sarcinile de Conferinţa de partid de la F i ­ Conferinţa, prin hotărîrea a- vînt înainte Dumitru Alicii. („Cele
producţie. latura Lupeni a analizat cu răs- doptată, a cerut noului comitet mai frumoase poezii“ ) 212 pag. —
de partid să intensifice munca 4 I c i ; 6 lei (cartonat).
In ultim a vreme, prevederile Conferinţa orgcimza\iei cultural-educativă, să îm bună­
planului de producţie au fost nu tăţească preocuparea organiza­ T L D O R V1ANU Jurnai 328 pag. —'
numai îndeplinite ci şi depăşite. de partid de la fila tu ra ţiilor de masă pentru atragerea 6.90 Ici.
Faptul că planul de producţie întregului colectiv — atit a mun­
sp irit pe acest an a fost reali­ Lupeni citorilor cit şi a tehnicienilor şi P E 1 R U VEN TILA Dobrogea tu marş
zat ritm ic, că filatura Lupeni a îndeosebi a tineretului — la o ..Patria noastră“ ) 164 pag. — 6,80
devenit în cursul anului o între­ pundere problemele vieţii in ter­ bogată activitate educativă, să lei ; 10,60 lei (cartonat).
prindere rentabilă, reflectă mun­ ne de partid. In cursul ultim u­ asigure activizarea şi lărgirea
ca entuziastă a muncitorilor, in ­ lui an, organizaţiile de bază din * * • Marea de aur — reportaje 324
ginerilor şi tehnicienilor în fru n ­ secţiile întreprinderii au deve­ brigăzii artistice de agitaţie şi pag. — 5,75 lei.
nit mai puternice prin primirea SG R IITO R I CLASICII
te cu comuniştii, activitatea sus - în rîndurile lor a 71 membri şi crearea de noi form aţii cultu­
ţinută a organizaţiei de partid 48 candidaţi de partid, prin a- rale. ,'OIIN G A L S W O R 1 H Y l ’orsjto Saga
pentru educarea colectivului în tragerea în jurul lor a unor pu­ — trei volume. Voi. I. — Bogăta­
spiritul răspunderii pentru rea­ ternice active fără de partid, Conferinţa de partid a elabo­ şul ; voi. II — Vara tîrzie a unui
lizarea planului la toţi indicii, care numără în prezent peste
pentru respectarea parametrilor 150 de muncitori şi tehnicieni rat măsuri pentru întărirea con­ Eorsyte. încătuşaţi de leg e; voi.
de fabricaţie, pentru ridicarea fruntaşi în producţie. Delegaţii
indicilor de utilizare a maşinilor. la conferinţă au cerut noului co ­ tinuă a rolului conducător al III —- Deşteptare. De închiriat.
mitet de partid să se ocupe şi
Conferinţa de partid a consti­ mai intens de atragerea celor organizaţiei de partid în activi­ 1. Ş iE E Â N E S G L i Cartea muncitorului
tuit pentru comuniştii de la f i ­ mai buni muncitori în rîndurile
latură un bun prilej pentru a partidului. tatea economică a întreprinderii. din industria preparatelor şi con­
scoate în evidenţă şi deficienţe­ servelor de carne 216 pag. — 6,55
le şi a stabili măsurile ce tre ­ Este necesar ca organizaţiile I. DUBEK lei.
buie luate pentru înlăturarea de bază să se preocupe mai mult
lor. Tov. Varga Ludovic, Vejdel de educarea candidaţilor de Bodoroncea, Nagy şi Voicu sînt şefii pline de elan. Şi nu odată, Nicoiae Gă- de la Baia dc Arieş, zidarii din echipa U z in e le 'de tr a c to a r e L L E V C O V 1 6 I, V. TAŞG A U Gartea
Ana, Ciontoş Petru, Tura Carol partid, a arătat în cuvîntul său unor echipe de zidari, lucrează pe şan­ pitauu, loan Cucu şi ceilalţi zidari au lui loan Voicu au fost repartizaţi să „Ernst Ţ h atm an “ din Bra­
şi alţii, s-au arătat nemulţumiţi tov. Borşai Ernest. E l a criticat tierul noului cvartal de locuinţe din rămas să mai lucreze şi după orele de lucreze aici, la blocul A 7. Şi ei şi-au şov. ţesătoarei 208 pag. — 6,30 lei.
de preocuparea vechiului comi­ Brad. Dumitru Bodoroncea şi loan Voicu program. E ra în joc o liotărîrc luată, organizat lucrul în lanţ- Cînd a văzut
tet de partid pentru îndrumarea faptul că în organizaţiile de ba­ au lucrat împreună pe şantierul de Ia B a­ aceea de a ajunge din urmă pe zidarii însă cum înaintează de repede lucrările IN F O T O : Un lo t de B. V. G O L D Guin funcţionează auto­
activităţii inginerilor şi tehni­ ză mai sînt candidaţi de partid ia de Arieş. Au fost de curînd transferaţi lui Voicu şi Nagy. Ia blocul A 5, unde muncesc zidarii !m n oi tr a c to a re g a ta de a fi
cienilor. 3-a criticat slaba preo­ cu stagiu expirat, propunînd ca aici. Pe loan Nagy însă l-au cunoscut Bodoroncea. cei din echipa lui loan e x p e d ia te . mobilul. Traducere după ediţia a
cupare a inginerilor şi a unor birourile organizaţiilor de bază pe şantierul din Brad. Cei trei s-au Acum echipa de zidari condusă de Voicu s-an ambiţionat. Lucraseră îm­ treia 248 pag. — 9,70 lei.
tehnicieni pentru ridicarea pre­ să asigure din timp întocmirea împrietenit repede. Acum lucrează la Dumitru Bodoroncea lucrează la zidăria preună, pc acelaşi şantier de mai bine (F oto Agerpreş).
gătirii profesionale a muncito­ documentelor pentru prim irea tiei blocuri vecin e: A 5, A 6 şi A 7 etajului trei. Pe graficul de lucru zida­ de doi ani şi niciodată mi s-au lăsat
rilo r, îndeosebi a celor tineri. candidaţilor în rîndul membri­ cu cîte 32 apartamente fiecare. De cî- rii din echipă au înscris realizări deo- mai prejos unul faţă de celălalt. In 23 O CTO M BRIE 1961 B a n a t; 21,30 Seară literară *1
Comisia de inovaţii, cabinetul lor de partid. Tov. Ciontoş Pe­ teva săptămîni, atenţia întregului şan­ doi ani de zile indicele de realizare o PROGRAM UL 1 : 5,40 Muzică Pagini din noua literatură ro-
tehnic, au desfăşurat o activi­ tru a arătat că este necesară tier este îndreptată spre aceste echinc. Constructori normei nu a scăzut sub 100 la sută. populară romînească ; 7,30 Sfa­ mină ; 22,32 Cintece lirice.
tate cu totul nesatisfăcătoare. îmbunătăţirea muncii de educa­ F.Ie se întrec în realizări tot mai fru­ şi construcţii Acum cei din echipa dc zidari condusă tul medicului ; Pneumonia : 8,00
Drept rezultat, mişcarea de ino­ re a tovarăşilor din activul fă­ moase, în depăşirea indicilor de pian. de loan Voicu muncesc la fel de bine Din presa de astăzi ; 9,30 Tine­ 24 O CTO M BRIE 196U
vaţii şi raţionalizări s-a desfă­ ră de partid. Activul fără de Şi roadele... ca şi cei din echipa lui Dumitru Bo- reţea ne e d ra g ă ; 10,08 Din
şurat iu acest an sub posibili­ partid să fie atras în permanen­ doroncca. muzica popoarelor ; 12,00 Muzi­
tăţi. Muite propuneri de inova­ ţă la rezolvarea sarcinilor ce ...Din luna septembrie trecuseră trei­ sebite. Au depăşit indicele de plan cu că uşoară interpretată de cîn- PRO G RAM UL I : 6,30 Melodii
ţii ale muncitorilor au fost res­ stau în faţa organizaţiilor de sprezece zile. împreună cu echipa sa, 16 la sută. Un calcul arată că mem­ L a cîteva zile după venirea pe şan­ tăreţi sovietici ; 14,30 Muzică populare romîneşti ; 7,30 Sfatul
pinse cu uşurinţă. Conferinţa a bază. Delegaţii la conferinţă au Dumitru Bodoroncea a fost repartizat brii acestei echipe execută un palier tier a celor două echipe conduse de Bo­ sim fonică; 15,10 Muzică popu­ m edicului: Tratam entul cu ae­
cerut întregului comitet de p ar­ să lucreze la blocul A 5. Aici de ab'a lară rom înească; 16,15 Din lir i­ rosoli : 8,00 Din presa de astăzi ;
tid să aibă o preocupare mai se turnase betonul iu fundaţie şi ele­ complect cu ziduri, fişii şi betoane in doroncea şi Voicu, pe loan Nagy l-a ca sovietică ; 17,30 Roza vîntu- 9,15 Muzică u şo a ră ; 10,08 Mu­
vaţie. Faţă de blocurile alăturate. A 0, zece zile. rilor ; 19,00 Almanah ş tiin ţific ; zică populară rom înească; 11,45
° Sala clubului cooperaţiei meşteşugăreşti din strada Aurel şi A 7, lucrările erau oarecum rămase surprins ritmul de muncă al acestora. Şi 20,20 Noapte bună, copii : „O Radio Prichindel : „O zi la gră­
Vlaicu nr. 1 din Deva va găzdui azi concursul form aţiilor artis­ în urmă. Trebuia recuperată rămînerea — Gheia succeselor noastre, spunea toate acestea nu l-au lăsat indiferent. A poveste“ de Oseeva : 20,50 T r i­ diniţă“ (reportaj) ; 12,30 In fa ­
tice de amatori din cooperativele meşteşugăreşti ale regiunii în urmă şi faţă de grafic. De aceea căutat să-şi organizeze şi ef cit mai buna radio : „Ce este şi ce ar ţa h ă r ţ ii: Iria n u l : 13,05 Con­
noastre. La concurs, care va începe la orele 8, participă cele tov. D. Bodoroncea constă în entuzias­ trebui să fie O.N.U." : 22,30 Mu­ cert de muzică din operete;
mai bune echipe de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie şi so­ bine munca, să impulsioneze ritmul. E zică corală sovietică ; 23,15 Con­ 15,10 Muzică uşoară de compo­
lişti vocali şi instrumentişti din cooperaţia meşteşugărească. echipa de zidari a Iui Dumitru Bodo- mul ce caracterizează pe fiecare zidar drept că nu a ajuns încă la ritmul echi­ cert de muzică uşoară. zitori din ţă ri socialiste; 16,15
pelor ce lucrează la blocurile alăturate, Vorbeşte Moscova ! ; 17,15 „A-
® Azi se desfăşoară o nouă etapă în campionatul regional rrneea a ţinut să-şi organizeze încă de în parte şi buna organizare a muncii. PROGRAM UL I I ; 12,15 Muzi­ murg de toamnă“ — muzică
de fotbal. La Deva, form aţia locală Minerul va în tîlni, în jurul dar există şi aici un entuziasm care că populară romînească ; 13,00 uşo ară; 18,30 Lim ba noastră
u! ei 15, echipa minerilor din Vulcan. Ia început cit mai bine munca. S-a Se lucrează în două schimburi. Schim­ promite mult. Laureaţi ai celui de-al Il-le a vorbeşte acad. prof. Al. Graur ;
Concurs Internaţional „Georgc
° Teatrul de Stat „Valea Jiu lu i“ din Petroşani prezintă azi liotărît ca la bloc să se lucreze după bul II are sarcina să facă aprovizio­ ...Constructorii din lotul condus de EiOCţscu“ — 1961 ; 14,30 Melodii 19.00 Revista economică Radio ;
!a O^ăşţie, pieşa în trei acte „T re i generaţii“ de Lucia Denie meşterul Victor Bodoroncea se întrec în­ populare romîneşti din diferite 20,30 Concert de muzică popu­
ti'iiis: ^ ? c ţa c o îu l va avea loc în sala casei raionale de cultură. sistemul în lanţ. In timp ce la un ca­ narea cu materiale a locului de muncă, regiuni ale ţării : 16,30 Vorbeş­ lară rom înească: 21,25 Muzică
tre ei. Dc mai bine dc o lună de zile, te Moscova ! ; 17,35 Cîntece din uşoară din Venezuela ; 23,00 Mu­
° Consiliul regional A. K . L . U. S. în colaborare cu S.R.S.C., păt al blocului se lucra zidăria etaju­ astfel ca dimineaţa să se lucreze în aici, la blocurile A 5, A 0 şi A 7, rit folclorul nou şi jocuri populare zică simfonică.
organizează azi în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovicticc ex­
puneri pe tema „Spre cel mai înalt nivel de tra i din lume“. lui II, la celălalt capăt se montau tî- acelaşi ritm din prima pînft la ultima mul de muncă cunoaşte un nou impuls.. romîneşti ; 18,45 Mici piese in s­
Expunerile vor fi ţinute în localităţile Mintia, Şoimuş, Cîmpuri- Cele trei brigăzi de zidari conduse de
Surduc, Gurasada, Buruiene, Bejan, Cîinel, Sulighete şi în alte şiile prefabricate, se făceau cofrajele oră. trumentale ; 19,30 Inovatori şi
sate şi comune. Expunerile se vor ţine la căminele culturale. D. Bodoroncea, loan Nagy şi loan
şi se turna betonul.................. - ,.Ş i încă un Iu.cru important. Peniru a-j Voicu, au pornit o însufleţită întrecere inovaţii ; 20,30 Carnet de repor­
° Teatrul de stat din Oradea prezintă azi în sala cinemato­
grafului „Filim on Sîrbu“ din Deva spectacolul cu piesa „Ultim a La terminarea zidăriei parterului, cointeresa în egală măsură pe meca­ pentru cîştigarca titlului de cea mai ter : Muzeul romîno-rus : 21,15
oră“ de Mihail Sebastian. Spectacolul va începe la orele 21,00. bună brigadă. Deocamdată, în frunte
echipa a întîmpinat greutăţi. Lipsa nicii de la macara şi betonieră (Ni- Melodii populare romîneşti din PROGRAM UL’ I I : 12,15 Muzi-
sînt cei ai Iui D. Bodoroncea. Dar şi
macaralei care să ridice fişele şi beto­ cola Grigore I şi Nicoiae Grigore III) , .că populară rom înească; 13,15
celelalte două echipe sînt pretendente
nul, a făcut ca şase zile munca să aceştia sînt încadraţi în echipă. Lu ­ serioase la primul loc. Scriitori sovietici despre ţara

meargă anevoios. D ar după sosirea crează în acord global. V. FUR1R noastră ; 15,40 Cîntece revoluţio­

nare ruse 16,50 Tribuna Radio :

macaralei D. Bodoroncea a discutat cu ...La blocul A 7 lucrase înainte o 18,05 Dansuri din operete ; 18,45

cei 8 zidari din echipă. Trebuia făcut echipă slabă. Lucrările pe lîngă că se La muzeul literaturii romîne

totul pentru recuperarea răinînerii în desfăşuraseră anevoios, nu erau nici de ( I I) — radioreportaj ; 19,30

urmă. Au urmat apoi zile de muncă cea mai bană calitate. Gînd au venit Opera „Fata cu garoafe“ de

Gheorghe Dumitrescu — libre­

tul : Nicoiae Tăutu : 21,25 Mu­

zică de e stra d ă : 21,45 „Genul

scurt şi oglindirea actualităţii" :

22.00 Din Cintecele şi dansurile

popoarelor; 23,15 Concert de

OOOOOOOOOOCOOOOOOG X>> >ooolO O O O O O O O O O O O O O O noapte. ‘

o& 23 Ş l 24 OCTOM BRIE 1961 B U LETIN E DE Ş T IR I; 5,00;
o DEVA : C avalerii teu ton i ; 6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00 ;

V irtejul im presiilor pregn an ­ m en tele care au m arcat peri­ de A L E X E ! SU R K O V D elegaţii şi in vita ţii au a s­ a a m in tit cum , cu p este 50 H U N E D O A R A : Cinci cartuşe ; 15.00 ; 17,00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52
cu ltat cu satisfacţie cum C o ­ de ani în urm ă, încă în a in te P E T R O Ş A N I: Taina
0> te din prim a zi a lucrărilor, oadele de creştere şi slăbire lărgirea şi apro fu n d a rea co n ti­ m ite tu l C entral leninist a pus de revo lu ţia din 1905, V la d i­ cetă ţii; (programul I ) ; 12,00 ; 14,00 ;
o a încordării internaţionale, de nuă a dem ocraţiei de sta t şi c a p ă t încercărilor grupului a n ­ m ir Ilici a scris cu vin tele p ro ­
o C o n g resu lu i al X X Il-lea al de partid, care stau, la baza tip a rtin ic al lui M olotov, M a- fetice : „D aţi-ne o organiza­
oo P.C.U.S. nu s-a stra tific a t incă societăţii sovietice. In legătura lenkov, K aganovici, B ulganin ţie de revolu ţion ari şi vo m A proape de soare ; LONEA : 16,00 ; 18,00 21,10 ; 23,00 (pro-
cu aceasta, el a a m in tit cum şi altora de a a b a te partidu l răsturna R usia“. gramul II) .
la a v en tu ra lipsită ăe glorie a in cursul pro cesu lu i d e lichi­ de la calea sta b ilită dc C o n ­ Steaua tă c e r ii; SEBEŞ : P rin ci­
dare a urm ărilor cultului p e r­ gresul al X X - le a al P.C.U.S.
în in im ă. P rin fa ţa m e a se p e ­ im p eria lism u lu i la S u ez pin ă sonalităţii, s-a lărgii d em ocra­ piul su prem ; ALBA 1ULIA :
ţia. in te r n ă d e p a r tid , a v o r b it „Lum ina stelelor stin se“ a n u ­
rindă încă feţele ăe m ineri, la a ctu a lele u n eltiri din Laos despre larga p a rticipare a ac­ A eroportul nu p rim e şte ; La or­
tivu lu i fără ăe p a r tid la d iscu ­ m it raportorul activitatea o p o ­
m u lgătoare, agronom i, profe­ şi din alte regiuni ale g lo b u ­ tarea, îm preu n ă cu com unlş- ziţionistă a acestor oam eni care din, să t r ă i ţ i ; O R Ă Ş T IE : L a c a ­ PRODUCĂTORI!
lui păm în tesc. El dezvălu ie ta ­ s au ru pt de viaţa poporului
sori, o a m e n i d e ştiin ţă cu r e ­ Din carmeful unui şi partidului. A ceste cuvinte se cer parcă pătu l dru m u lu i; in um bra le­
delegat la Congresul p u se d re p t m o tto la raportu l
nu m e m ondial, secretari ai co­ bloul prăbuşirii irem ediabile a 2.500.000 de o a m en i ai m uncii, ăe activitate al C om itetului gii ; Ju cătoarea ăe basch et ;
XXII al P.C.U.S. care au fo st p rim iţi în rîn d u ­ C entral p re ze n ta t celui de-ai
m itetelor de partid, feţele ti­ sistem u lu i colonial, a p a riţiei şi rile partidu lu i, co n stitu ie o do ­ X X Il-lea Congres al pa rtid u ­ HAŢEG : In ajun ; BRAD : D u e­
prim ilor paşi ai statelor noi Iii, a celor m a i im p o r ta n te p r o ­ va d ă co n vin gătoare a forţei şl lui. Prin efo rtu rile lui Lenin
n e r e —¦ c u n o s c u t e tu tu r o r — blem e econ om ice şi politice, prestigiului partidului, a în cre­ şi ale glorioşilor săi tovarăşi lul ; U r m a ş ii; S IM E R IA : Ste~c
despre lărgirea dreptu rilor o r­ derii nem ărginite a poporului de luptă, p rin tr-o m uncă uria­
ale prim ilor cosm on au ţi şi fe ­ din A frica şi Asia. A scu ltîn d ganizaţiilor locale, despre m i­ fa ţă ăe p o litic a şi p ra c tic a lui. şă, biru in du -se greutăţi, a fosi de m a i ; T E I U Ş : P escu ito ri in za
raportul, ai im agin ea lim pede lioanele de oam en i sovietici creată, călită în focul m arilor
ţele severe ale veteran ilor tu ­ care a c tiv e a ză in cadru l or­ in raport stră b a te ca un fit b ă tă lii de clasă, în focul a ape tu lb u r i; Z LAT NA : Pas cu la preţuri avantajoase,
ganelor eligibile ale puterii, roşu ideea despre politica co ­ trei revoluţii, eroica organ iza­ cu acordarea de avan­
tu ror revolu ţiilor secolului, ale a lu p tei p o p o a re lo r din A m e ­ p recu m şi in cooperaţie, sin ­ existen ţei paşnice, pe care ne-a pas : I U A : N opţi albe ; APO L-
dicate, Com som oi. lă sa t-o ca m o şten ire L enin şi ţie a revoluţionarilor — p a rti­ suri şi iuraje,
iovarăşilor de idei ai lui Lenin. rica L atină inspirată ăe e x e m ­ pe care au prom evat-o, o p ro ­ DUL DE S U S : H atifa.
plu l eroic al cubanilor iubitori In raport s-a acordat m ulta m ovează şi o vor prom ova în­ dul com unist.
A cesta este p a rtid u l nostru. aten ţie dezvoltării ştiinţei, care,
sprijin in du -se pe tehnica înal­ t o t d e a u n a U n i u n e a S o v i e t i c ă şi
A ceasta este în făţişarea lui de de libertate. tă a socialism ului, a asigurat LAPTE DE VACA,
In această lu p tă se întăresc p a tr ie i n o a stre p r io r ita te a in g u vern u l ei. P e b a za u ria şelo r LAPTE DE OAIE ŞI
astăzi — înfăţişare a totcu prin ­ cu cerirea C osm osului şi in n u ­ su ccese o b ţin u te in co n stru irea
m eroase alte d o m e n ii: litera- socialism ului, U niunea S o vieti­ PRODUSE DIN
zătoare a d etaşam en tu lu i eroic v e c h ile p a rtid e , a p a r a ltele noi. turii, artei, reorganizării în vă- că şi în tregu l lagăr al socia­ LAPTE DE OAIE
N oi lu ptători se ridică. C on ­ ţă m în tu lu i elem en ta r şi su p e ­ lism ului dispun de un a rm a ­
al pionierilor viitorului. M e­ rior. tuturor problem elor care A dresaţi-vă oficiilor şi
oo m o r i a v i z u a l ă f i x e a z ă c h i p u r i ­ fac ca v ia ţa so c ie tă ţii să fia m e n t s u f i c i e n t d e p u t e r n i c şi punctelor de colectare din
oo l e c u n o s c u t e a l e s o l i l o r p a r t i ­ gresul aplaudă cu căldură d e ­ a tit de intensă şi plin ă de PEN TRU 24 ORE com une şi sate pentru în­
cla ra ţia că în decurs de cinci co n ţin u t. de m odern pentru a zdrobi ori­ cheieri de contracte, pre­
ce încercare a aventurierilor Vreme nestabilă cu cerul mai mult dări prin ach iziţii şi pentru
oo d e l o r c o m u n i s t e f r ă ţ e ş t i a f l a ţ i an i, in lu m e a u a p ă r u t 12 n o i Nilcita S ergheevici H ruşciov belicoşi. D upă ce „ a răsturnat R u ­ noros ziua. Temperatura va fi cuprin­
ooo in d re a p ta şi stin g ă tr ib u n e i p a rtid e com uniste. R îndurile a a m in tit delegaţilor la C on­ sia“, partidu l a făcu t din ea să ziua între 18 şi 22 grade, iar noap­ orice alte lăm uriri.
p re zid iu lu i. gres cit de im p o rta n t este ca C om unism ul, a subliniat ra ­ p a tria socialism ului şi com u ­ tea între 0 şi 6 grade. In unele locuri
arm atei m ondiale a com uniş­ in perioada de trecere la co­ portorul, nu con stitu ie o m a r ­ nism ului, patria prim ilor cos­ va cădea brumă. Vîntul va sufla mode­
m u n ism să se in ten sifice şi să fă de export, el nu trebuie im ­ m on au ţi, ţa ra în care la cîrm a rat cu intensificări temporare din sec­
oV O t ă c e r e î n c o r d a t ă c a r e a tilor au fost com p leta te cu m i­ se îm bu n ătăţească educarea pus altor ţări prin forţa arm e­ torul sud-est.
ideologică a m aselor, să se lor. N oi s in te m in să s u fic ie n t s e a f l ă a d e v ă r a ţ i i s t ă p i n i ai
oo d u r a t m u l t e o r e , î n t r e r u p t ă lioane de noi lu ptători. C on ­ ducă o lu p tă h o tă rîtă şi n ecru ­ de puternici pentru a curm a vieţii — oam en ii m uncii. M a­ PENTRU URMĂTOARELE
o gresul ascultă cu un fierbinte ţătoare îm potriva m an ifestări­ orice încercări ale im p eria lis­ T R E I ZIT.F.
V doar de a p la u z e , a dom nit in lor ră m ă şiţelo r capitalism u lu i m ului de a exporta contrare­ rele octom brie a sch im bat ra ­
vo lu ţia în ţările lagărului so ­ dical m ersul istoriei u n iversa­ ooo Vreme nestabilă cu temperatura sta­
o s a lă in t i m p c e N. S. H riiş- interes despre puterea econo­ cia list sau în orice a lte ţă r i în le. Sub stin d a r d e le ro şii alo ţionară.
care poporul năzuieşte spre o socialism ului se află ăe po c>
oo c i o v p r e z e n t a r a p o r t u l d e a c ­ m ică, politică şi m orală a la ­ v i a ţ ă l i b e r ă şi. i n d e p e n d e n t ă . . acum un m iliard de oam eni do
o gărului socialist, care se în tă ­ p e glob. S u te de m ilioan e do 6o
o tiv ita te al C om itetului C entral. P a r c ă ele p e o c u lm e u r ia ş ă , oam eni rup lanţurile ruginita f
ăe uncie se v ă d to a te ţă rile şi ale robiei coloniale şi privirile ooo
ooo R aportul a durat m ai m ult de re şte zi de zi, d esp re c o e ziu ­ c o n tin e n te le . Nilcita S ergh eevici lor sîn t în d re p ta te spre ţara
şase orc. D ar a ten ţia d e le g a ­ n e a de m o n o lit a rînditrilor lui. H ruşciov a în fă ţişa t via ţa in ­ ca re in 44 de ani a stră b ă tu t oo
tern aţion ală variată, plină ăe ooo
oo ţ i l o r ş i o a s p e ţ i l o r n u a s l ă b i t despre fidelitatea faţă ăe m ar­ u n d r u m u r i a ş , d e l a r u i n ă şl o
m izerie to ta lă , la o n e m a iv ă ­ o
oo n i c i o c l i p ă . I n c u v i n t e l e r a ­ xism -leninism .
o portului, fiecare asculta o re ­ D espre creşterea victorioa­ zu tă p u tere şi glorie. o
oooo
oo latare despre fa p te le lui, d es­ să a econom iei, ştiinţei, cu l­ oooo
oo pre gîndurile şi sen tim en tele turii in ţa ra n oastră, d espre
noul avin t al bunăstării m a te ­
ooo lui. E ste greu. dacă nu chiar
im posibil, să expui pe scurt riale a om ului sovietic, vo rb eş­ % doi m erceologi p rincip ali cu salariul
înfre 9 5 0 — 1.250 lei
o ceea ce a spu s Nilcita Ser- te capitolu l plin de fa p te şi
oo gheevlci. O rice idee ex p rim a tă ^ un contabil principal cu s a l a r i u l
o cifre consacrat problem elor înfre 9 2 5 — 1.050 lei

oo i n r a p o r t , f i e c a r e g e n e r a l i z a r e econom ice ale construirii co ­ N. S. H ru şcio v ş i- a în c h e ia t 0 pafru revizori contabili cu salariu l
V istorică şi teo retică sînt im p o r­ m unism ului. în tregu l capitol raportul cu c u v in te le : „T ră­ înfre 8 0 0 — 1.100 lei
iască p a cea in lu m ea în tr e a ­
oo t a n t e p e n tru c a ra c te riz a re a este o confirm are vie, expre­ g ă “, c u v in t e c a r e a u f o s t a c o ­ Condiţiile de angajare în posturile
p e rite ăe o v a ţii furtunoase. El d e mai sus sînt cele prevăzute
oo m i ş c ă r i i a s c e n d e n t e a s o c i e t ă ­ sivă a posibilităţilor in epu iza­ a ch em at om enirea istovită ăo
cursa n eîn treru ptă a înarm ă­ în H. C. M.
ţii so v ie tic e de la so cia lism lu bile ale orînduirii socialiste, rilor şi ăe am en in ţarea e x te r­
m inării nucleare, care attrnă 'W' 'v* yv
co m u n ism , in p e rio a d a d in tre capabilă să d ezvo lte p la n ic şi deasupra ţărilor şi con tin en te­
lor, la p a ce, la în cred ere, la
C ongresul al X X -le a şi C o n ­ arm onios to a te dom eniile eco­

gresul al X X Il-lea . una dintre n o m iei şi c u ltu rii in n u m e le

cele m a i b o g a te p e rio a d e in ţelului principal — satisface­

even im en te internaţionale şi rea nevoilor m ateriale şi sp i­

in te rn e . ritu ale ale poporului.

R a p o rtu l p r e z in tă in m o d lim ­ F olosind ex em p le preg n a n te eforturi constructive p e n tru

p e d e tablou l actu alei situ aţii şi c o m p a ra ţii d e cifre, ra p o r­ in con ştiin ţa şi co m p o rta rea con tra d icţii şi com plicaţii. binele celor ce m uncesc.

din lum e. El a m in teşte even i- torul a a ră ta t ce a dat ţării oam enilor. N ilcita Sergheevici H ruşciov (Agenţia ele presă „Novo-ti“ !

sA.v^rs^rszs^^A/srtA^rtAzsAzsrtrsrtcsooOOOOOOOOOOOOO<X>OOOOOOOOOOOC OOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC<MX,--OOOOOOOOCC . : : COOOOOOQOOOCCCOOC ~