Page 72 - 1961-10
P. 72
pag. 4 V R U MUU SOCIALISM ULUI Nr. 212?
gBgmjgEgangggggggjjg !g«3BZgg?.CT!BWga5^ C ^ I IEagaB ^3rafflEffi3^ « ^ TO*Bgwraw?wyy^ rrr*rr.T&enmw* trr^ T^rttV JTi&rT.'vrţr.xr-Svrrr2K r^^^.sv.ajWAW?xj.K:!KW
Lucrările Congresului al XXH-lea al P. C„ U. S© Telegram e externe
ŞO edinţ»a din dimineaţ»a zilei de 21 octombrie din venitul naţional este folo din Albania. Partidul nostru, a Dezbaterile din Comitetul Politie
sită pentru construcţia capita declarat el, va lupta şi pe viitor al O. N. U.
lă, a arătat vorbitorul. A. Kosî- cu toată intransigenţa Îm potri
[MOSCOVA 21 (Agerpres). — gram al partidului nostru — a toria socialismului şi comunis ghln a declarat că U.R.S.S. în va oricăror denaturări ale m ar NEW Y O R K 21 — Trim işii mei principale — dezarmarea
TASS transm ite: continuat Mihail Suslov — atra mului". trece S.U.A. în ce priveşte r it xism- leninismului. Agerpres, C. Râducarm şi C. generală şi totală, după cum a
ge atenţia faptul că în Albania mul de creştere al volumului in Alexandroaie, transmit : subliniat in cadrul discuţiilor
Lucrările Congresului al X X II- proiectul de Program a fost pu După cum a relevat Kim Ir vestiţiilor. A luat in continuare cuvintul V. A. Zorin. conducătorul dele
lea al Partidului Comunist al blicat într-o formă ciuntită şl Sen, unitatea şi coeziunea lagă G. I. Vorobiov, prim secretar al Comitetul Politic, principalul gaţiei sovietice. Acest lucru a
Uniunii Sovietice au continuat denaturată. Acest act nepriete rului socialist „este chezăşia Vorbitorul a acordat atenţie organ ai O.N.U. după Adunarea reieşit şi cu prilejul votului asu
la 21 octombrie cu dezbateri pe nesc al conducătorilor albanezi victoriei noastre, a cauzei noas faptului că înfăptuirea sarcini comitetului de partid din ţin u Generală, a început să dezbată pra rezoluţiei americano-engle-
marginea Raportului de activi nu este întîm plător. Am plifi- tre comune“ . E l a arătat că lor de dezvoltare a economiei tul Krasnodar, care a vorbit problema, experienţelor nucle ze, cînd 44 delegaţii, prin 13 vo
tate al C.C. al P.C.U.S., Rapor cînd la maximum cultul perso P.C.U.S. este avangarda una naţionale cer perfecţionarea
tului cu privire la proiectul de nalităţii, călcînd în picioare nor nim recunoscută a mişcării co continuă a conducerii economi despre dezvoltarea economică a are. turi contra şi 31 abţineri, au
Program al P.C.U.S. şi Raportu mele vieţii de partid, conducăto muniste şi muncitoreşti interna ce, folosirea cea mai raţională acestui ţinut. După cum se ştie, Comitetul arătat că înţeleg această Idee
lui de activitate al Comisiei cen rii albanezi nu vor să se îm pa ţionale. întărirea coeziunii cu a resurselor materiale. „Este ne fundamentală pentru viitorul
trale de revizie. ce cu restabilirea principiilor P.C.U.S. este datoria tuturor cesară şi pe viitor perfecţiona Măreţele perspective ale con Politic a hotărit să discute si tratativelor asupra dezarmării.
leniniste ale vieţii de partid, cu comuniştilor. Prietenia partide rea organizării producţiei în in struirii comunismului în U.R.S.S., multan două rezoluţii: una in Cit priveşte cele 54 de voturi
Prim ul vorbitor în şedinţa de critica cultului personalităţii. lor şi popoarelor noastre este dustrie, folosirea mai bună a schiţate în noul Program al diană, care cerea un moratoriu favorabile obţinute de această!
dimineaţă a fost Viktor Grişin, Suslov a subliniat că acţiunile veşnică şi de nezdruncinat — a rezervelor“ . P.C.U.S., însufleţesc poporul so asupra experienţelor nucleare, rezoluţie „la capătul unor în
conducătorilor albanezi dăunea declarat K im Ir Sen. vietic, îl inspiră la noi fapte no şi alta americano-engleză de delungi şi obositoare manevre
preşedintele C.C.S. din U.R.S.S. ză cauzei construirii socialismu Partidul comunist conduce în bile, a declarat Iacov Zarobian, încheiere a unui tratat în ace procedurale“ , cum arăta ziarul
Viktor G rişin a comunicat că lui în Albania însăşi. Prim it cu puternice aplauze, permanenţă şi consecvent tre prim-secretar al C.C. al P arti laşi scop. Niciuna din aceste re „New York Herald Tribune“,
a luat apoi cuvintul Ho Şi Min, burile în aşa "fel îneît nivelul de dului Comunist din Armenia. zoluţii nu a putut întruni sp ri sint exprimate de ţările care fac
la întrecerea pentru munca co M iliail Suslov s-a ocupat, de conducătorul delegaţiei Partidu trai al poporului sovietic să fio jinul ţărilor socialiste şi nu nu parte din alianţele m ilitare
asemenea, de probleme teore lui celor ce Muncesc din Viet cel mai ridicat din lume, a de I. Zarobian a caracterizat suc mai al lor, întrucît astăzi a de agresive sau urmează Îndeaproa
munistă în întreprinderile Uni tice, în special de problema ro nam. E l a vorbit despre lupta clarat A. Kosîghin, subliniind cesele obţinute de Armenia so venit incontestabil faptul că pe politica S.U.A).
unii Sovietice participă peste lului statului in perioada con poporului vietnamez împotriva că proiectul de Program al vietică în construcţia economi
20 de milioane de oameni. 800 struirii desfăşurate a comunis colonialiştilor, pentru eliberarea P.C.U.S. deschide perspective că şi culturală. E l a arătat că nici un fel de rezultate practi
de întreprinderi au şi fost d is mului. E i a apreciat ca anti naţională şi socială. largi pentru dezvoltarea econo în 1961 volumul producţiei in ce nu se pot obţine într-o dis
tinse cu titlul de onoare de co marxista concepţia revizionişti mică şi ridicarea bunăstării ma dustriale va spori de 70 de ori cuţie ruptă de contextul proble-'
lective ale muncii comuniste. lor iugoslavi în problemele sta PIo Şi Min a dat citire salu teriale a poporului. faţă de nivelul din 1913.
Peste trei milioane de muncitori, tului. tului adresat celui de-al X X II- „Exp erien ţa amară a colaborării
ingineri şi tehnicieni au deve lea Congres al P.C.U.S. de Co „Pentru partidul comunist nu Poporul armean a obţinut
nit fruntaşi ai muncii comu Secretarul C.C. al P.C.U.S. a mitetul Central al Partidului este nimic mai presus decit in aceste succese în fam ilia naţiu cu o G erm anie m ilifa riza iă "
niste. vorbit apoi despre sarcinile în celor ce Muncesc din Vietnam, teresele poporului“ . Partidul nilor socialiste, datorită ajuto
domeniul muncii ideologice. în care se subliniază excepţio există pentru popor şi conside rului tuturor popoarelor Ţ ării COPENHAGA 21 (Agerpres). dament unic danezo'-vestger-
Viktor G rişin a vorbit apoi nala însemnătate a Congresului ră că aceasta constituie sensul Sovietice şi in prim ul rînd dato Sub titlu l „Experienţa ama man, declaraţia subliniază :l
despre legăturile internaţionale Intîmpinat cu aplauze pre P.C.U.S. pentru mişcarea comu activităţii sale. rită ajutorului poporului rus, a ră a colaborării cu o Germanie „Această acţiune este extrem
ale sindicatelor sovietice. Pro lungite, a luat apoi cuvîntul nistă şi muncitorească. spus Zarobian. m ilitarizată“ , ziarul „Land og de primejdioasă, deoarece poate
blema asigurării păcii — este Ttulor Jivkov, conducătorul de Alexei Kosîghin a subliniat că Folk“ publică o declaraţie sem atrage subordonarea Danemar
principala problemă care stă în legaţiei Partidului Comunist Noul ProgTam al P.C.U.S., se P.C.U.S. păzeşte întotdeauna cu Iakov Zarobian a subliniat ex nată do 25 cunoscuţi oameni de cei la linia politică externă a'
faţa clasei muncitoare interna Bulgar. spune in mesajul de salut, dez mare atenţie unitatea rinduri- cepţionala importanţă a hotări- Germaniei occidentale, care are
ţionale. E l a declarat în legă voltă în mod creator marxism- lor sale. In această ordine de rilo r Congresului al X X -le a al cultură, reprezentanţi ai orga drept obiectiv modificarea fron
tură cu aceasta că concluzia Partidele şi popoarele frăţeşti leninismul şi îmbogăţeşte tezau P.C.U.S. pentru restabilirea nor tierelor stabilite prin acordul
P.C.U.S. cu privire la posibilita sirnt tot mai adine, a spus Jiv- rul comunismului ştiinţific cu idei el a relevat rolul important melor leniniste ale vieţii de nizaţiilor obşteşti, din portul de la Potsdam. Prin aceasta D a
tea preîntîmpinării războiului kov, rezultatele binefăcătoare idei noi. nemarca Jşl asumă un risc co
in epoca actuală însufleţeşte ale liniei leniniste a Congre pe care l-a jucat zdrobirea gru partid şi pentru lichidarea u r danez Esbjaerg. lo sa l“ .;
popoarele în lupta lor pentru sului al XX-lea al P.C.U.S., re Partidul celor ce Muncesc din mărilor cultului personalităţii.
zultatele lichidării cultului per Vietnam, împreună cu celelalte pului antipartinic. Referin'du-se la tratativele cu
pace. sonalităţii — străin marxism- partide frăţeşti va lupta pen El a criticat cu asprime aba Cu cuvintarea rostită de I.
A luat apoi cuvîntul Aiek- leninismului. tru întărirea unităţii lagărului Zarobian a luat sîirşit şedinţa privire Ia crearea unul coman
socialist şi a mişcării comuniste terile de la marxism-leninism, de după-amiază a Congresului.
sandr Ghitalov, şeful unei b ri Noul Program al P.C.U.S., a internaţionale. care au loc în Partidul Muncii
găzi de tractorişti din colhozul spus vorbitorul, este „un nou Congresul al X X II-le a al
ucrainean „Congresul al X X - şi măreţ manifest al comuniş Jum jaghiin Ţedenbal, condu P.C.U.S. îşi va continua lu crări
tilor din lumea întreagă“. Ac cătorul delegaţiei Partidului le luni, 23 octombrie.
lea al P.C .U .S.“ . tuala conducere a Partidului Popular Revoluţionar Mongol,
Comunist al Uniunii Sovietice, intîmpinat cu aplauze prelun Tineretul sovietic răspunde cu entuziasm '•O F------- ________________ ___
După cum a arătat Ghitalov, în frunte cu Nikita Hruşciov, gite, a subliniat că în noul Pro -
colhozul în care lucrează el în este o încercată conducere le gram al P.C.U.S. este sinteti la chemarea partidului.
cheie cu succes cel de-al 3-lea ninistă. zată experienţa Partidului Co
an al septen aiului. Membrii ar- munist al Uniunii Sovietice şi a r
telului şi-au îndeplinit angaja Todor Jivkov a declarat că întregii mişcări comuniste in M O SC O V A 21 (A gerpres).
mentele luate în cinstea Con Partidul Comunist Bulgar şi Co ternaţionale. Aceasta, a adăugat pen tru a îndeplini sarcina de
gresului al X X II-le a al partidu mitetul său Central condamnă el, este cea mai importantă tră ) — TASS transm ite : a valorifica noi bogăţii ale
lui: s-au recoltat de pe fiecare cu hotărîre linia politică gre sătură a Programului P.C.U.S.
hectar cite 27,5 chintale de ce — cei mai măreţ document al T in eretu l sovietic răspunde subsolului, de a con stru i f a
şită şi orientarea aventuristă a epocii.
reale (fără porumb) şi s-au ob conducerii Partidului Muncii din cu en tu ziasm la ch em area brici. sovhozuri, uzine, oraşe,
ţinut numeroase alte produse. Albania. E l a adăugat că ac „Unitatea frăţească şl colabo
ţiunile greşite ale conducătorilor rarea " popoarelor comunităţii P.C.U.S., de a p leca p e ş a n p e ca re p a rtid u l o tra sea ză
SIntem ferm convinşi — a de albanezi duc la izolarea Alba mondiale socialiste, corespunde
clarat In încheiere Aleksandr niei de mişcarea comunistă in celor mai înalte interese ale tierele din N ord şi din S ib e tin eretu lu i.
Ghitalov — că măreţul Program ternaţională. fiecărei ţă ri“ — a spus J. Ţe
al construirii comunismului In denbal. E l a subliniat în legă ria p en tru a construi noi u zi La C om itetul orăşenesc
ţara noastră va fi îndeplinit. „In orice condiţii şi împreju tură cu aceasta, că linia greşită
rări, partidul lui Gheorghi Di- a conducătorilor Partidului Mun ne şi m ine. 'M o s c o v a d e C o m s o m o l a u ş i
Mihail Suslov. secretar al C.C. mitrov va merge umăr la umăr cii din Albania „aduce preju
cu voi, cu partidul marelui be dicii cauzei noastre şi în primul Zeci de m ii de tineri şi ti în cep u t să sosească scrisori
al P.C.U.S., care a luat cuvîntul nin“ — a declarat Jivkov. rînd poporului albanez“ . în c a r e tin erii îşi e x p rim ă
la dezbateri, a declarat că al nere — scrie ziarul „ K o m so - dorin ţa de a p a rtic ip a la co n
X X II-le a Congres al partidului Conducătorul delegaţiei Parti Ne mîndrim, a spus Ţedenbal, m olskaia P ravda“ — sint gata stru cţiile com unism ului, ori
va intra în istorie ca un măreţ dului Muncii din Coreea, Kim că oamenii sovietici au deschis u n de este nevoie.
eveniment. P.C.U.S. — a spus el Ir Sen, întim pinat cu vii aplau tuturor popoarelor drumul larg să. d e p u n ă t o a t e e f o r t u r i l e l o r
— s-a prezentat la acest Con ze, a declarat că proiectul de spre socialism şi croiesc drumul
gres şi mai puternic, fiind şi Program al P.C.U.S. nu numai spre comunism. „Generaţiile v ii I- / 'A 'V ,
mai apropiat şi mai scump po că stabileşte ţelurile şi sarci toare vă vor cinsti întotdeauna
pe voi, deschizători de drum ai •ii ssgorsrîfa şs csarstafe
porului sovietic, strîns unit în nile luptei poporului sovietic, comunismului“ , a declarat Ţ e
jurul Comitetului Central în dar oglindeşte totodată idea denbal în încheierea cuvîntării HAGA 21 (Agerpres). TASS frunte' pe ' tă rim " obştesc Populaţia din Anglia protestează împotriva bazelor militare vest-ger-
frunte cu eminentul leninist, Ni- lurile şi aspiraţiile întregii ome transmite : Olanda, Theun de Vries. mane amplasate pe teritoriul Angliei.
kita Hruşciov. niri, a spus Kim Ir Sen, adău lui de salut.
gind că „popoarele din lumea Cu aceasta a luat sîirşit şe „Cuvîntările lui N. s. Hruşciov Forţa, siguranţa şi claritatea IN C L I Ş E E : In timpul unui mi ting ţinut în piaţa centrală din Co
După cum a relevat Suslov, sarcinilor de viitor al cărui ta ventry.
in prim ii ani care au urmat întreagă văd în proiectul de dinţa de dimineaţă a Congre la cel de-al X X II- le a Congres al blou l-a prezentat în mod con
Congresului al X X -lea, partidul sului. P.C.U.S. constituie o dovadă a vingător în numele partidului
a dus o luptă principială împo Program, viitorul luminos al co forţei şi siguranţei primei şi N. S. Hruşciov, a declarat Theun
triva opoziţiei înverşunate a munismului şi sint pătrunse de celei mai puternice ţări a socia
grupului antipartinic care a în o Încredere şi mai mare în vlc- lismului care construieşte vii - de Vries, arată că se apropie
cercat să abată partidul de pe torul întregii omeniri“ , a decla
calea leninistă, să-l reîntoarcă rat într.-o convorbire cu un co sfîrşitul lum ii vechi — lumea
la vremurile cultului personali respondent TASS cunoscutul
tăţii. In politica externă, grupul scriitor progresist şi activist de urei de clasă, exploatării, colo
antipartinic, mai cu seamă Mo-
lotov, s-a opus prin toate m ij nialismului şl fărădelegilor.
loacele transpunerii in viaţă a
liniei coexistenţei paşnice. P a rti CI i m p r e s i e © © !© sală. Poporul francez înfierează
dul a zdrobit şi a măturat din
a s w p r a p©p©E9aslaai e n g l e z represiunile fasciste îm potriva
calea sa pe aceşti jaln ici frac-
ţionişti. LONDRA 21 (Agerpres). — a trebuit să le facă in trecut, populafiei algeriene
TASS transmite : sînt fericit să aflu că viaţa lui
In condiţiile în care oamenii devine pe zi ce trece tot mai P A R IS 21 (Agerpres). — fuzat să reia lucrul au fost ares
muncii din toate ţările au apro Raportul lui N. S. Hruşciov la bună“ . taţi.
bat cu căldură proiectul de Pro Congresul al X X II-le a al In cursul zilei de 20 octom
P.C.U.S. cu privire la proiectul Secretarul general al Sindica brie, la Paris şi în alte locali Represiunile împotriva alge;.
Şedinţa din după-amiaza zilei de 21 octombrie de Program al partidului, con tului unit al turnătorilor, David tăţi ale Franţei au avut loc pu rienilor sînt condamnate cu ho-
stituie principala temă a tutu Lambert, a spus : „Este clar că ternice m anifestaţii de protest tărlre de opinia publică demo
La reluarea şedinţei în cursul vietic va traduce în viaţă noul Relevînd că cercurile imperia ror ziarelor engleze, precum şi în Uniunea Sovetică domneşte ale populaţiei algeriene, care crată franceză. Biroul Naţional
după-amiezii, primul a luat cu Program al partidului. a programelor de radio şl tele un optimism impetuos, acest locuieşte In Fran ţa, împotriva al Federaţiei Naţionale a lucră
vintul Blas Itcca, membru al liste urzesc planuri de agresiu viziune. Deşi comentatorii anti- sentiment este pe deplin ju s samavolniciilor şi abuzurilor la torilor din învăţămînt, afiliată
conducerii Uniunii Organizaţii In numele celor două milioa sovietici de profesie încearcă în tificat“. care s-au dedat în ultimele zile la C .F.T.C ., a publicat o decla
lor revoluţionare integrate din ne de comunişti şi al clasei ne, Ajoi Gosh a d e cla ra t: P arti fel şi chip să diminueze însem poliţia şi jandarmeria franceză. raţie în care subliniază că „a ti
Cuba. Delegaţii şi invitaţii la muncitoare din Indonezia, nătatea realizărilor Uniunii So Laburistul Zilliacus, membru tudinea poliţiei faţă de popu-'
Congres au întimpinat apariţia D. N. Aidit, preşedintele C.C. dul Comunist din India şi pă vietice, caracterul realist al ra al Parlamentului a declarat că In suburbiile muncitoreşti ale laţia din Africa de nord şi îm-
lui eu ovaţii furtunoase. N. S. al P.C. din Indonezia, a trans portului a produs în Anglia o noul program scoate şi mai mult Parisului dis-de-dimineaţă au prăştierea sîngeroasă a mani
Hruşciov l-a salutat cu cuvin mis Congresului al X X H -lea al turile înaintate ale poporului impresie colosală. în relief contrastul dintre măre avut loc demonstraţii ale alge festaţiilor algerienilor din u lti
tele „V iva Cuba 1“ . P.C.U.S. un salut proletar. ţul ţel al trecerii de la socia rienilor sub lozinca : „Libertate mele zile nu pot fi prin nimic
Indian sînt pe deplin conştien Cunoscutul fruntaş al vieţii lism la comunism şi programul Algeriei“ . Multe femei au de justificate“ . Biroul naţional cere
Blas Roca a subliniat că re E l a relevat că comuniştii şi publice, dr. Hewlett Johnson, negativ al Internaţionalei socia monstrat purtînd copiii în bra
voluţia cubană patriotică, demo toţi oamenii muncii din Indo te cit de necesare au fost mă decanul de Canterbury, a salu liste, care îşi pune speranţele în ţe. Poliţia a îm prăştiat pe ma să se pună capăt războiului din
cratică şi socialistă şi dezvol nezia sint întotdeauna entuzias tat apelul adresat de N. S. Hruş N.A.T.O. şi în capitalismul mo nifestanţi. După cum transm i Algeria pe calea tratativelor.
tarea ei rapidă şi cu succes re maţi de succesele poporului so surile adoptate de guvernul so ciov ţărilor capitaliste pentru nopolist. te agenţia France Presse, poli
prezintă o strălucită aplicare in vietic. „Nu încape nici o îndo întrecerea cu Uniunea Sovietică ţia şi jandarm eria au arestat Liga drepturilor omului cali
practică a tezei cuprinsă în pro ială că poporul sovietic va în vietic pentru întărirea securită în domeniul ridicării bunăstării Collin Williams, secretar gene 513 femei algeriene şi 118 co fică represiunile poliţieneşti îm
iectul de Program al P.C.U.S. deplini noul Program al P.C.U.S. popoarelor, şi nu in domeniul ral ai Asociaţiei pentru priete pii. potriva algerienilor drept „m ă
cu privire la caracterul epocii şi că în U.R.S.S. comunismul va ţii sale. înarmării. Johnson a declarat: nie anglo-sovîetice, amintind că suri de discriminare rasială,
actuale, al cărei conţinut îl con fi construit“. „Aş dori ca acest apel să fie ac In cursul zilei de 20 octom inadmisibile“ .
stituie trecerea de la capita Poporul indian, a spus Gosh, ceptat. E l ar corespunde celor Uniunea Sovietică a înfăptuit brie au avut loc puternice m a
lism la socialism. Aidit a subliniat că in prezent vede în poporul sovietic un prie mai scumpe aspiraţii ale po două programe anterioare, tra nifestaţii şi In nordul ţării. A l Federaţia Naţională a lucra
pentru popoare s-a creat o si ten sincer, care acordă Indiei poarelor din întreaga lume“ . sate de Partidul Comunist, şî-a gerienii au întrerupt lucrul în torilor din învăţăm înt înfierea
Blas Roca a vorbit cu recu tuaţie internaţională favorabilă. ajutor în reconstrucţia econo fabricile şi uzinele din Tourco ză în declaraţia sa violenţele
noştinţă despre marele ajutor Desigur că această situaţie — a miei naţionale. Intre India şi „Acest program, a spus John exprimat convingerea că noul ing, Lille, Valenciennes, unde poliţiei faţă de oamenii muncii
multilateral acordat Cubei de adăugat el — nu e favorabilă U.R.S.S. s-au statornicit relaţii son, îmi produce o mare satis Program va fi Înfăptuit de ase numeroşi muncitori care au re- algerieni şi îşi exprimă solida
către ţările socialiste. pentru imperialişti şi pentru de strînsă co’ nborare. facţie şi doresc să felicit poporul menea, cu succes. ritatea cu poporul algerian.
duşmanii popoarelor. Pentru ei sovietic. Amintindu-mî de sacri
Revoluţia cubană va mai avea situaţia se înrăutăţeşte. Din fiecare rind al noului Williams a declarat că acest Comunicatul ministrului
să facă faţă unor noi încercări Program al partidului se des Program produce o impresie co
dar Cuba este convinsă că dato E l a subliniat că unitatea prinde o profundă încredere în
rită solidarităţii popoarelor, ea partidelor marxist-leniniste de popor, în geniul său creator, ficiile pe care poporul sovietic losală asupra poporului englez. Informaţ*iilor al G.P.R.A.
va învinge, va înfrunta orice în pe cele cinci continente se în constructiv, a spus Maria Roj-
cercări şi va continua să pă tăreşte zi de zi. neva. Ea a relatat delegaţilor la m
şească înainte. congres cum trăiesc şi cum
Plotăririle Congresului al muncesc lucrătorii de la fa b ri d rJi^LTUHUW TU N IS 21 (Agerpres). — M i In comunicat se arată : Adre
Proiectul de Program al X X II-le a al P.C.U.S. — Congre ca de stofe fine din Kupava de nistrul Informaţiilor al guver săm tuturor democraţilor fra n
P.C.U.S., a spus vorbitorul, în sul constructorilor comunismu lingă Moscova. LA PAZ 21 (Agerpres). — meză de Informaţii, generalul Vo nului provizoriu al Republicii cezi un apel să-şi întărească ac
sufleţeşte poporul cuban care lui — vor avea o uriaşă impor După cum anunţă agenţiile Nguyen Giap, comandantul suprem al Algeria a dat publicităţii un co ţiunile pentru a obţine să se pu
soarbe din el forţe pentru a con tanţă pentru mişcarea comu In viaţa textiliştilor au apă americane de presă, guvernul Armatei Populare Vietnameze, a adre municat în legătură cu repre nă capăt represiunilor colonia
tinua lupta. nistă şi muncitorească interna rut tot mai mult elemente co bolivian a reprimat o rebeliune sat Comisiei internaţionale de supra siunile comise în ultimele zile liste şi încheierea ncîntîrziată a
ţională — a declarat Ajol Gosh, muniste. T extiliştii din Kupava antiguvernamentală. Căpetenia veghere şi control în Vietnam, un de poliţia şi jandarm eria fran păcii în Algeria pe calea t ra
Sprijinim cu hotărîre poziţia secretar general al Consiliului aprobă cu căldură noul Pro conspiraţiei, Nunez Rosaîes, s-a mesaj în care condamnă guvernul ceză împotriva participanţilor la tativelor.
expusă de N. S. Hruşciov faţă Naţional al Partidului Comunist gram al partidului, a spus Ma sinucis după ce a fost arestat. S.U.A., pentru amestecul tot mai larg demonstraţiile paşnice ale aige
de acţiunile nejuste ale condu din India. E l a declarat că suc ria Rojneva. In acest Program TOKIO 21 (Agerpres). — în treburile Vietnamului de sud. rienilor din Paris. In comunicat se precizează
ei văd o întruchipare vie a tu că „num ărul celor ucişi cu oca
cătorilor Partidului Muncii din cesele obţinute de Uniunea So turor năzuinţelor lor: „Doar noi Potrivit datelor anunţate de autori P A R IS 21 (Agerpres). — După cum transmite cores zia acestor demonstraţii se r i
vietică nu lasă nici o umbră de şi dv., tovarăşi delegaţi, vom pondentul agenţiei France Pres
Albania, a declarat în continua îndoială asupra faptului că sar trăi în comunism“ . tăţile japoneze, în perioada de ocu Agenţia France Presse relatează că se, în comunicatul dat publici dică la 50, dintre care multe fe
la 20 octombrie autorităţile franceze tăţii la Tunis, m inistrul In fo r
re şeful delegaţiei cubane. cinile trasate în noul Program Alexci Kosîghin, membru al paţie americană a Japoniei 1945— 105Z au luat hotărirea de a revizui şi înăs maţiilor al GPRA atrage atenţia mei, iar numărul răniţilor se
Prezidiului C. C. al P.C.U.S., pri regimul de detenţiune al celor opiniei publice internaţionale a-
Blas Roca şi-a exprimat con al P.C.U.S. vor fi îndeplinite. prim-vicepreşedinte al Consili — au fost ucişi 3.880 de Japonezi şl cinci miniştri algerieni internaţi In supra „gravităţii acţiunilor c ri cifrează ia cîieva sute. La a-
vingerea fermă că poporul so ului de M iniştri al U.R.S.S., şi-a Franţa.
consacrat cuvîntarea sarcinilor au fost răniţi 5.291 de japonezi de minale represive care continuă ceasta se adaugă sute «Ic dispă
în domeniul construcţiei econo către militarii străini. să se abată asupra cetăţenilor ruţi şi mii de deportaţi. Pro
mice. E l a subliniat că Uniunea
HANOI 21 (Agerpres). — algerieni, tunisieni şi marocani vocatorii colonialişti şi fascişti,
Sovietică a atins în prezent un
nivel de dezvoltare cînd constru După cum anunţă Agenţia Vietna care locuiesc în Fra n ţa “ . se pregătesc să întreprindă noi
irea societăţii comuniste a de acţiuni împotriva a’gerienilcr
venit o sarcină nemijlocită. deţinuţi în închisori şi lagăre“ .
In U .R.S.S. peste o cincime
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva