Page 74 - 1961-10

WP '¦i
Munca politică de masă
îa nivelul sarcinilor!
Cu citeva zile in urmă a avut
loc adunarea generală pentru
darea de seamă şi alegerea nou­
lui birou al organizaţiei de ba­
ză P.M .R., de la gospodăria a-
gricolă colectivă din satul Be-
nic, raionul Alba. Cu acest p ri­
lej, comuniştii din gospodărie
au analizat felul in care mem­
brii şi candidaţii de partid au
muncit pentru întărirea econo-
mico-organizatorică a gospodă­
riei lor colective, pentru atra­
gerea tuturor ţăranilor munci­
tori din sat în marea fam ilie a
colectiviştilor.
Darea de seamă, şi mai ales
discuţiile purtate in adunarea
generală, au scos în evidenţă
faptul că majoritatea membri­
lor de partid s-au situat întot­
deauna în fruntea luptei pentru
obţinerea unor producţii sporite
la ha., au m ilitat activ pentru
dezvoltarea celor mai rentabile
ram uri de producţie în gospo­
dăria colectivă. S a subliniat,
faptul că, mobilizaţi de comu­
nişti, membrii acestei gospodă­
rii au reuşit să execute la timpul
optim şi după reguli agroteh­
nice, toate lucrările agricole,
fapt care a dus la obţinerea u-
nor recolte sporite. In acest an,
de pildă, colectiviştii din Benic
au obţinut în medie la ha. 1.800
kg. grîu şi peste 3.000 kg. po­
rumb. Producţii bune s-au obţi­
nut şi de la cultura ovăzului,
îlorii-soarelui etc.
Rezultate remarcabile s-au in*
registrat la G.A.C. Benic şi în
ceea ce priveşte creşterea ani­
malelor. Gospodăria colectivă
are în prezent asigurată o in -
cărcătură de peste 20 vaci la
suta de ha,, peste 350 oi, 15
scroafe fătătoare. A fost creată
o fermă de păsări. In ceea ce
priveşte producţia de lapte pe
cap de vacă furajată, aceasta se
ridicase pină la 1 octombrie la
peste 1.900 litri.
Mulţi participanţi la aduna­
rea generală au subliniat şi
faptul că organizaţia de bază
•Via
ci mare parte a formaţiilor
artistice de amatori din regiunea
noastră se pregătesc pentru
festivalul de teatru organizat în
>cinstea aniversării zilei de 30
Decembrie. Festivalul de teatru
organizat pe plan regional are
drept scop de a reactiviza for­
maţiile de amatori din acest
sector, de a atrage noi fo-ţe a r ­
tistice şi de a le pregăti pentru
Festivalul bienal „I. L. Caragia-
le“ ce se va desfăşura în cursul
anului viitor. Dacă la concursul
precedent au participat în regiu­
nea noastră 441 de form aţii, cu-
prinzînd cele mai bune forţe, in
actualul festival nu toate secţiile sarcini. De exemplu, din raionul
raionale de învăţământ şi cuitu-
ră şi casele raionale de cultu­
ră, au înţeles să mobilizeze de la
bun început forţele artistice la
nivelul posibilităţilor de care
dispun, in unele raioane ca Alba
şi Haţeg, e drept, s-a reuşit să
se- menţină şi chiar să se depă­
şească nivelul concursului pre­
cedent, atît în ce priveşte numă­
rul form aţiilor, cit şi calitatea
acestora. In raionul Alba, sec­
ţia de învăţământ şi cultură a
sfatului popular raional a ana­
lizat în consfătuiri operative cu
aparatul secţiei şi cu colectivul
casei raionale de cultură în mai
multe rînduri felul în care se
desfăşoară pregătirile pentru
concurs, stabilind măsuri pen­
tru înviorarea lui. De asemenea
s-au dat indicaţii, privind re­
pertoriul şi îndeosebi alegerea
acelor piese care se potrivesc
cel mai bine la specificul satu­
lui, la problemele pe care le r i­
dică viaţa satului, precum şi in ­
dicaţii şi ajutor concret ca fie-
din gospodărie a îndrumat şi
sp rijin it consiliul de conducere
al G. A. C. în asigurarea unei
baze furajere corespunzătoare,
necesară animalelor în perioada
de iarnă. E i au criticat însă pe
unii îngrijitori-m ulgători, pen­
tru faptul că fac risipă de fu ­
raje,
Un loc important în cadrul
discuţiilor l-au ocupat proble­
mele privind felul cum organi­
zaţia de partid din gospodărie
a desfăşurat munca politică de
masă. In această direcţie — au
Adunarea generală pentru
darea de seamă şi alegeri
a organizaţiei de partid
din G. A. C. Benic
arătat tovarăşii Ionel Preja, Ci-
prian Igna, Nlcolae Bucerzan şi
alţi colectivişti prezenţi la adu­
nare — organizaţia noastră de
bază nu s-a ridicat la înălţimea
sarcinilor.
— Deşi am obţinut rezultate
mult mai bune decit ţăranii
muncitori întovărăşiţi — spu­
nea tov. Iosif Frîncu — deşi co­
lectiviştii noştri realizează ve­
nituri mai mari decit întovără-
şiţii, organizaţia noastră de ba­
ză nu s-a străduit să populari­
zeze succesele obţinute în gos­
podăria colectivă, să demons­
treze prin fapte convingătoare
că munca in gospodăria colecti­
vă este mai spornică, că singu­
ra cale spre belşug şi bunăsta­
re este gospodăria colectivă.
Vorbitorii au subliniat că bi­
roul organizaţiei de bază din
G.A.C. nu a organizat conferin­
ţe cu prilejul cărora să se vor­
bească ţăranilor Întovărăşiţi des­
pre avantajele muncii în gospo­
dăria colectivă, nu s-a preocu­
pat aproape de loc de organi­
zarea unei agitaţii vizuale con
i tit însă a p lă tit şi oglinda. Şi
TOAMNA, IN PARC
ifă deosebită desfÂşurării
tfeitioalului regional de teatru
care formaţie să-şi aleagă şi să
pună în scenă piese care să fie
potrivite cu posibilităţile de in ­ rale, iar ceilalţi inspectori din
terpretare ale colectivului res­
pectiv. Din activitatea de îndru­
mare şi cont. ol desfăşurată de
organele de partid şi de stat r a ­ străină de spiritul sănătos, crea ­
ionul Alba, în această direcţie
reiese limpede faptul că aci s’-a
privit cu n-ăspundere această
sarcină şi deci şi rezultatele sînt învăţământ şi cultură de la sfa ­
în general bune. in unele ra ­
ioane însă, s-a vădit superficia­
litate în îndeplinirea acestei
Sebeş, s-a raportat un număr
mare de form aţii înscrise la
concurs. Dar la un control mai
amănunţit asupra pregătirilor
in raion s-a dovedit că cifrele
raportate nu reflectă adevărul.
Din cele aproape 50 de formaţii
despre care secţia de în vă ţă ­
mânt şi cultură (şef tov. Preja
Ioan) a raportat că se află în
concurs, la data cînd trebuia să
se ţină fazele intercomunale,
nici jumătate nu erau pregătite
pentru concurs. Ce dovedeşte oa­
re aceasta, dacă nu lipsă de răs­
pundere din partea colectivului
secţiei şi a tovarăşului Preja
Ioan care a lăsat şi de data a-
ceasta ca o sarcină, destul de
grea şi de mare răspundere, să
crete, operative, prin care să se
demonstreze ţăranilor muncitori
din afara gospodăriei ce pot
cîştiga ei dacă muncesc în ma ­
rea fam ilie a colectiviştilor. Nici
alte metode de popularizare a
muncii în G.A.C. cum ar fi v i­
zitele la gospodăria colectivă cu
prilejul îm părţirii avansurilor
sau a veniturilor de sfîr-
şit de an, n-au fost fo­
losite, deşi se cunoaşte efectul
pozitiv pe care această metodă
îl are în atragerea ţărănim ii
spre gospodăria colectivă. Slab
a muncit organizaţia de bază şi
cu agitatorii din care cauză a-
ceştia n- au desfăşurat nici o
activitate. Acestea sînt citeva
din cauzele pentru care şi astăzi
în satul Benic, numeroşi ţărani
muncitori nu fac încă parte
din gospodăria colectivă.
Este meritul membrilor or­
ganizaţiei de bază din G.A.C.
că n-au trecut cu vede­
rea nici peste alte lipsuri.
Comuniştii prezenţi la adunarea
generală au criticat biroul or­
ganizaţiei de bază pentru că nu
s-a preocupat cu tot simţul răs­
punderii de conducerea invăţă-
mîntului de partid. Au fost apoi
criticaţi unii membri ai organi­
zaţiei de bază cum ar fi Vasile
Huzmezan, Ioan Buda, Aurel
Nistor etc., care au dat dovadă
de nepăsare faţă de ridicarea
nivelului lor politic şi ideologic.
'Au fost criticate şi atitudinile
de indisciplină de care mai dau
dovadă unii membri de partid şi
insuficienta preocupare a orga­
nizaţiei de bază faţa de atrage­
rea în partid a celor mai h a r­
nici şi înaintaţi colectivişti.
In scopul rid icării muncii or­
ganizaţiei de partid la nivelul
sarcinilor actuale, organizaţia de
bază a adoptat măsuri eficien­
te, încredinţind noului birou a-
les sarcina de a urm ări îndea­
proape realizarea lor.
V. P1ŢAN
,,Sca m a f orie" cu oqlinzi
Ca să faci oam enii să creadă
c ă "(tu s a u v ă d c e e a c e d e f a p t
nu există, e im posibil. Şi totu şi
se m a i g ă se s c c it e unii. c a r e lasă
să se creadă că au acest „dar“.
Să le spu n em p e num e. Este
vorba de directorul în trep rin d e­
rii de in du strie locală din H aţeg,
in gin eru l şe f C eza r D o b rescu şi
şefu l p ro d u c ţie i, H erboi, d e la a-
ceeaşi întreprindere.
O b iectivu l „sc a m a to rie i“ lor
este oglinda. Cei pe care vor
să -i în credin ţeze că au in casă
oglinzi, sînt to ţi cum părătorii de
'mobilă co n fe c ţio n a tă in în tre ­
prindere. Unul dintre aceştia es­
te S im ian C olceru de la la m i­
norul de 650 m m . din C. S H u ­
n edoara. Pe la în cep u tu l a n u ­
lui, şi-a c u m p ă r a t o ga rn itu ră
de m obilă confecţionată de în ­
treprin derea „V asile R o a ită “ din
H aţeg. Frum oasă m obilă, n i­
m ic de zis. Dar... ra m a to a le ­
tei stă şi acu m goală. De plă-
nu e singurul. îm p re u n ă cu el,
au m ai cu m p ă ra t m obilă încă 5
fie îndeplinită de către metodis-
l . . ’. cu problemele muncii cultu­
secţie, şi el personal, nu s-au
ocupat de îndeplinirea ei. Aceas­
tă practică este neingăduită,
tor al muncii, străină de spi­
ritul colectiv care trebuie să
caracterizeze munca secţiei de
tul popular raional Sebeş.
Cu lipsuri mari s-a desfăşu­
rat munca de pregătire a aces­
tui concurs şi pe linia sindica­
telor. Numărul form aţiilor p a r­
ticipante în concurs este mic,
mult rămas în urmă faţă de
concursul precedent şi mult sub
posibilităţile reale, posibilităţi
sporite în acest an. Nici reper­
toriul nu este pe măsura e xi­
genţelor, pe măsura forţelor de
care dispun colectivele de teatru
din întreprinderi. In perioada
de timp ce ne mai desparte de
fazele raionale se mai pot adu­
ce încă îm bunătăţiri, pentru ca
participarea form aţiilor de la
oraşe, din marile întreprinderi,
să constituie nu numai o simplă
trecere în revistă, ci prilejul u-
nui bogat schimb de experienţă
între oraş şi sat, prilejul trans­
miterii către formaţiile săteşti
a experienţei pozitive înaintate
D RUM UL SOCIALISM ULUI
LIBRARII
O P A R P A LA Cum putem objine can­
tităţi sporite de produse agri­
cole vegetale („Cunoştinţe econo­
mice") S R S C 72 pag. — 0,41) lei.
C O R N E L IA C R IS T E S C U Zile şi nopţi.
Ediţia a ll-a (S R S C nr. 397) iu
pag- — 0,70 lei.
GR. CO N STAN T! N ESO U — Semicon-
ductorii. (S R S C nr. 401) 52 pag.
- 1,25 lei.
N. C O D R EA N U , După muncă, şi răs­
plată (Principiul cointeresării ma­
teriale) S R S C „Cunoştinţe econo­
mice nr. 2-1" 50 pag. — 0,41) lei.
ED . N1COLAU, A. PIRVLJ Zborul
in Cosmos. S R S C nr, 308; 80 pag
— 1,75 lei.
L. L. V A SIL1 EV Hipnoză şi suges­
tie. Traducere din limba rusă de
Tache Aurelian. („Ştiinţa învin­
ge“ ) 148 pag. — 4,15 lei.
Au pus stavilă inundaţiei
Colonia Fero este locuită, în ma­
joritate, de minerii din Petrila. Fund
situată în apropierea unui deal, pe
timpuri ploioase, străzile, curţile şi
grădinile coloniei sînt predispuse inun­
daţiilor.
Pentru a preîntîmpina inundaţiile,
deputatul Gsenteri Ioan a mobilizat
60 de locatari din colonie, care au
săpat un canal de 100 m. lungime,
Se construieşte un magazin y,Universalu
In comuna Blăjeni, raionul Brad, au
început lucrările de construcţie a unui
magazin universal. Valoarea lucrări­
lor se ridică la 270.000 lei, din care
50.000 reprezintă contribuţia cetăţe­
nilor comunei, restul fiind alocat din
fondurile U.R.C.G.
Constructorul magazinului (T .R .C .ll.)
— =........... ¦— ===r~—- - -===
m uncitori din H unedoara. A tunci
li s-a pro m is so lem n că c e l tir-
z i u i n l u n a m a i , v o r p r i m i Şi
oglinzile.
O am enii au crezut. A trecu t
insă lu n a m ai, a m a i trecut
încă o lună şi. în grijoraţi, c u m ­
p ă r ă t o r ii a u c e r u t d in n o u s ă li sfatul popular.
se trim ită oglinzi. R ăspunsul în ­
treprin derii i-a pu s in în cu rcă­
tură.
— C um , n-aţi. p rim it o g lin zi­
le ? ! Nu se p o a te ! Noi le-am
trim is....
La în cepu t au fost te n ta ţi să
creadă. S -a u dus o am en ii la m a ­
gazin şi abia acolo şi-a u dat
seama, că au fost m inţiţi. Au
cerut iarăşi conducerii intreprin-
deiii oglin zi Pină acu m insă nu
le-a u v e n it nici oglin zile şi nici
răspuns.
T o va ră şii d e la I.I.L. H aţeg
trebuie să în ţeleagă că oam enii
cer să li se tr im ită oglin zi şi nu
vorbe.
R. BUDIN
Cine-i de vin ă?
Zilele acestea, depozitu l p en ­
tru schim bat butelii de aragaz
a form aţiilor bune de la oraş.
Este pe deplin justificată aceas­
tă cerinţă, deoarece la oraşe, în
întreprinderi, există posibilităţi
mai mari. O bună parte a for­
maţiilor sînt instruite de către
actori profesionişti, dintre care
unii încasează salarii permanen­
te pentru această treabă. Form a­
ţiile de teatru de la C. S. H.,
I.C.S.H ., U.M. Cugir şi altele au
dobîndît rezultate frumoase in
ultimul timp, punînd în scenă
piese valoroase, cu un bogat
conţinut patriotic şi educativ,
regizate şi interpretate bine, cu
răspundere. Mai slab se prezin­
tă situaţia în Valea Jiului. Şi
este ca totul nefiresc să avem o
asemenea situaţie in raza oraşu­
lui în care există un teatru de
stat. Mulţi dintre actorii Teatru­
lui de stat „Valea Jiu lu i“ au o
bogată experienţă în munca cu
amatorii şi se străduiesc cu ră s­
pundere să-şi îndeplinească a-
ceastă sarcină obştească de ma­
re cinste. Unii însă „lucrează“
de ani de zile pe..: statele de
plată ale sindicatelor, fără să
reuşească să ridice echipa de
care răspunde' nici măcar pînă
la faza regională. Luni în şir
form aţia nu dă nici un specta­
col public, dar instructorul se
prezintă cu regularitate să-şi
0,70 m. adîncime şi 0,70 m. lăţime.
Pensionarul Kulcsăr Ioan a luat ini­
ţiativa de a transporta, împreună cu
alţi cetăţeni, pămîntul rezultat dm
săpături şi a-1 folosi la asanarea unei
bălţi din apropiere.
L a această frumoasă acţiune s-au
efectuat 520 ore de niîincă patriotică,
economisindu-se 1.305 lei.
MARIA D. IORDACHF.
s-a angajat să termine lucrarea piuă
la sfîrşitul lunii noiembrie a.c.
O contribuţie însemnată la redu­
cerea termenului de dare in lolo-
sinţă o aduc locuitorii comunei Blă­
jeni, care au efectuat piuă acum 81)1)
ore muncă patriotică
IOAN PIR VA
^ lîî
care a fu n cţio n a t in C ălan tim p
d e d o i ani., a f o s t în c h is. N e ­
dum iriţi, posesorii de aragaze au
ce ru t lămuriri. to va ră şilo r de la
— D e ce s-a închis depozitu l?
— au în tr e b a t ei.
— Nu corespunde din p u n ct
de vedere al pazei contra in ­
cendiilor...
— Şi cine i de vin ă ?
T ovarăşii de la sfa tu l popu lar
au aruncat, cu u şu rin ţă vin a p e
tova ră şii de la Baza V III-a P e ­
tro l din D eva. A ceştia, la n u ­
dul lor, în vin u iesc sfa tu l p o p u ­
lar, care deşi c u n o şte a de acu m
doi. a n i s i t u a ţ i a , n - a l u a t n ic i
o m ăsură pen tru asigurarea u-
nui depozit corespunzător.
R e a l i t a t e a e c ă şi u n it ş i a l­
ţii se fac vin o v a ţi în a ceeaşi
m ăsură. C erinţa celor peste 500
de posesori de aragaze. de a se
redeschide depozitul, este în ­
dreptăţită. De aceea, atît con ­
du cerea b a zei din D eva cit şi
to v a ră şii d e la sfa tu l p o p u la r al
oraşu lu i Călan, treb u ie să ia
m ăsuri pen tru a a m en a ja şi
deschide cit m ai curind depozi­
tu l.
ridice salariul, Chiar şi cind a
fost plecat în turneu, de salariu
nu a uitat. Iată un exemplu t i ­
pic în această privinţă : form a­
ţia de teatru a sindicatului m i­
nier Lupeni (instructor tov.
Lucian Temelie, actor la Teatrul
de stat din Petroşani), nici o
dată n-a reuşit să depăşească la
vreun concurs faza orăşenească.
S-ar putea crede că aceasta este
o situaţie unică. Nu, nicidecum.
Mai dăinuie asemenea stări de
lucruri şi în alte localităţi ale
Văii Jiu lu i. Rău este însă că sin­
dicatele admit să se irosească
fondurile, dar şi mai rău este că
nu se iau măsuri. S-ar putea ca
Teatrul de stat din Valea Jiu lu i,
conducerea sa, să organizeze r e ­
partizarea tuturor forţelor dis­
ponibile în aşa fel încît să asi­
gure toate form aţiile sindicale
din Valea Jiu lu i cu instructori
calificaţi în cadrul îndeplinirii
normelor legale. Dar, pînă şi
suflerul teatrului (Gh. Bucur)
face pe instructorul... salariat,
iar unii actori sînt ţinuţi de­
parte de această activitate. Este
timpul ca conducerea teatrului
să-şi înţeleagă pe deplin aceas­
tă sarcină.
Comisia regională de concurs,
stabilită prin regulamentul a-
probat de Comitetul executiv al
Sfatului popular regional, tre­
buie să-şi intensifice şi ea acti­
vitatea, să coordoneze cu mai
multă răspundere sarcinile ce-i
revin, să mobilizeze toate forţe­
le artistice din acest sector,
pentru a ridica festivalul de
teatru regional la nivelul posi
bilităţilor existente.
P. ŢIRAU
Nr. 2124
l O m ică consfătuire. Inginerii C onstantin Bogza, C o n sta n tin '
’ U c u ş i m a is tr u l Io n C h irllă , d i s c u t ă p e tr a s e u l f u n ic u la r u lu i cui
) revizorii de linie L adislau T im ar şt Aurel B eca m ăsurile ce tre-
tb u ie lu a te p e n tru ca de la H a n e ş să p le c e fără în treru p ere J
^ v a g o n etele cu m inereu, spre u zin a de p reparare din Zlatna.
'cUg
25 O CTO M BRIE 1961 telor ; 20,20 Noapte bună, copii îl
„Poveste din pădure“ de Nlkolai
PROGRAMUL' 1 : 6,10 Melodii G rib acio v; 21,15 Cine ştie cîş-
populare ro m în eşti; 7,45 Jocuri
populare ro m în eşti; 8,00 Din tigă (reluare) ; 22,50 Cîntă Va­
presa de a s tă z i; 9,00 Muzică lentin Teodorian.
d istra ctivă: 10,08 Teatru la m i­
crofon : „Livad a lui Voicu“ de PROGRAM UL I I : 12,15 Cintă
Const. C h ir iţ ă ; 11,35 Muzică de
estra d ă : 13,05 Muzică din ope­ ansamblul Forţelor Armate ale
retele lui Jobnnp Strauss ; 14,00 R. P. R . ; 13,30 Carnet de repor­
Muzică uşoară de compozitori ter ; 14,30 Muzică uşoară sovie­
ro m în i; 16,15 Vorbeşte Mosco­ tică ; 15,30 Muzică populară ro -
va I ; 17,30 In slujba patriei m înească; 16,50 Curs de limba
emisiune închinată Zilei Forţelor r u s ă ; 17,35 Melodii populare
Armate ale R .P.R . 18,00 Ju rnal ro m în eşti; 18,50 „Un gen al
de întrecere ; 19,00 Ju rnalu l sa­ creaţiei de masă în plin a v în t:
brigada artistică de agitaţie“ de
Pavel Cîmpeanu ; 20,30 In pas
cu ştiinţa :i Medicina şi progre­
sul te h n ic; 20,40 Muzică de es­
tra d ă ; 21,50 Poeţii lum ii cîntă
Uniunea So vietică; 23,15 Con­
n iB ftiB a a if o jr r a t io cert de muzică uşoară.
B U LE T IN E D E Ş T IR I : 5,00 :
25 OCTOM BRIE 1961 6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00 :
15.00 ; 17,00 ; 20,00 ; 22,00 : 23.52
D E V A : C avalerii T eu to n i; (programul T) ; 12,00: 14,00:
H U N E D O A R A : ,,V iz ita d e le g a ­ 16,00; 18,00 : 21,00; 23,00 (p ro ­
ţiei de p a rtid şi g u vern a m en ta ­ gramul I I ) : >m 4 it,u
le a R.P.R. in U niunea S o v ie ti­ _____ „l'lKn .tRtYT
c ă “ şi ,,P rim u l ra id sp re s te le “ ;
P E T R O Ş A N I: Taina cetăţii ; A-
proape de so a re; L O N E A : Mmsfrn wsteqbqiqgIg
Steaua tă c e rii: S E B E Ş : El Ha- PEN TRU 24 ORE
lcim ; A L B A IU LI A : A e r o p o r ­ Vreme schimbătoare cu cerul mat
tul nu p r im e ş te ; La ordin, să mult noros ziua. Temperatura va ti
tr ă iţi; O RĂŞTIE : In um bra le ­ cuprinsă ziua între 18 şi 22 grade iar
noaptea între 3 şi 8 grade. Vîntul va
gii ; Ju că to a rea de baschet ; sufla potrivit cu intensificări din sec­
torul sud şi sud-est.
H A Ţ E G : In a ju n : B R A D : G e ­
PENTRU URMĂTOARELE
n era ţie sa lv a tă : SIM E R I A : S te ­ T R E I ZILE
le de m a i; T EIU Ş': P escu itori Vreme cu cerul temporar noros şt
nopţile reci.
in a pe tulburi ; Z L A T N A :
Pas cu p a s ; ILIA : N opţi a l­
b e ; APO LDU L DE S U S : H atî-
fa.
^Uniunea regională a cooperativelor de cosise flova î
A N G A J M Z Î IM E D IA T g
H doi merceologi p rincipali cu salariu!
între 9 5 0 — 1.250 lei
0 un confabil principal cu s a l a r i u l !
între 9 2 5 — 1.050 iei
§ patru revizori contabili cu sal ari ul ^
între 80 0 — 1.100 lei
Condiţiile de angajare în posîurile
d e mai sus sînt cele prevăzute
în H. C. M.
VIZITAŢI CUÎNCREDER
magazinele 0. G. L. alimentara din
Hunedoara, Stelar, Teliuc şi Călan,
c a re vă o fe ră un b o g a t s o rti­
m e n t d e *•
© paste făinoase, orez, gris, b iscu ifi;
® produse zaharoase;
® preparate şi conserve de carn e;
® conserve de legum e;
® brînzeturi;
© sem iconserve de peşte, peşte sărat
şi afumat;
% lichioruri şi alte băuturi spirtoase. >
VWV'' yvw \n .