Page 76 - 1961-10
P. 76
pág. 4 DRUMUL' SOCIALISMULUI N r . 212 4
•~îr «atwwwnwi
Lucrările Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Telegrame externe
Şedinţa din dimineaţa zilei de 23 octombrie lan a arătat că acesta are o Nikolai Ignatov, membru ăl Lansarea unei noi rachete
Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vi
mare însemnătate şi pentru po cepreşedinte al Consiliului de M i
n iştri al U .R.S.S., care a luat apoi
(U rm are din pag. l-a ) porul englez. ; cuvîntul, a declarat că Progra sovietice în Pacific
mul P.C.U.S. exercită o uriaşă
landa, Viile Pessi, secretar ge Perspective minunate se des secretar al Comitetului Central întreaga politică a guvernu forţă de atracţie asupra •oame
neral al partidului, a subliniat chid dezvoltării electrificării. In al Partidului Comunist din K ir nilor muncii din lumea întrea
că noul Program al P.C.U.S. Rusia vor fi construite peste ghizia, a relevat, citind exem lui conservator care a legat An gă, asupra popoarelor care luptă MOSCOVA 23 (Agerpres) — TASS transmite :
oglindeşte legităţile căii de dez 300 mari centrale electrice. Pro plul acestei republici, uriaşele pentru eliberarea lor de sub
voltare pe care păşeşte mişca ducţia de energie electrică va posibilităţi pe care le au repu glia de N.A.T.O., a spus el, re imperialism şi jugul colonial. L a 22 octombrie în Uniunea Sovietică a fost efectuată
rea comunistă internaţională. creşte de 10 ori. blicile naţionale ale Uniunii So
vietice în dezvoltarea economiei prezintă o trădare a intereselor 'Aidoma unei stele călăuzitoare, lansarea ‘unei rachete purtătoare cu mai multe trepte în regiu
„îm părtăşim părerea că con In Federaţia Rusă, a relevat şi culturii. el indică tuturor popoarelor ca
ducătorii Partidului Muncii din D. Poleanski, extracţia de petrol Angliei. In 'Anglia creşte mişca nea p ărţii centrale a Oceanului Pacific.
Albania au adoptat o poziţie va spori de peste 4 ori, cea de K irg h izia a fost una din cele lea spre pace şi fericire.
străină marxism-leninismului“ , gaze — de 14 ori, iar producţia mai înapoiate regiuni periferice rea atît împotriva politicii con După ce a parcurs peste 12.000 de km,, macheta penul
a spus V. Pessi. de oţel — de 4 ori. ale Rusiei ţariste, iar în pre Nikolai Ignatov a vorbit apoi
zent ea exportă utilaj industrial servatorilor, cit şi împotriva po timei trepte a rachetei purtăto arc a atins cu o înaltă precizie
Programul P.C.U.S., a subli Siderurgia republicii va în modern în 25 de ţă ri, a spus despre deosebita însemnătate a
niat el, constituie un ajutor trece de aproape 2 ori nivelul T. Usubaliev. Acum 40 de ani, liticii laburiştilor. măsurilor luate de Comitetul punctul fixat drept ţintă.
imens pentru partidele comu actual al industriei siderurgice poporul kirghiz nu a avut o Central al partidului în dome
niste din ţările capitaliste în a S.U.A. scriere proprie. In prezent, la Numai partidul nostru, a de niul rid icării continue a agricul Toate sistemele rachetei şi aparatele de măsurat au func
lupta lor împotriva campaniei fiecare 10.000 de locuitori ai re turii. Ignatov a apreciat valori
de aţîţare anticomunistă. Anul viitor semănăturile de publicii sint 81 de studenţi, adi clarat vorbitorul, a elaborat pro ficarea pămînturilor înţelenite ţionat ireproşabil.
culturi cerealiere din R .S.F.S.R . că mai mult decit în Franţa, ca o măreaţă faptă de eroism
Viile' Pessi şi-a exprimat con vor fi extinse cu G milioane hec Belgia şi italia. gramul construirii unui adevărat a poporului sovietic şi a subli In conformitate cu comuni catul din 14 octombrie 1961 al
vingerea că hotărîrilc Congre niat că în anul trecut pămîn-
sului al X X II- le a al P.C.U.S. vor tare. Există perspectiva obţinerii Planul de perspectivă al dez socialism în 'Anglia, program care turile înţelenite au deţinut ro agenţiei TASS, lansările rache telor purtătoare în regiunea d"
servi întregii mişcări comuniste voltării continue a economiei lul principal în ci-eşterea achi
mondiale, tuturor oamenilor a 12 milioane de puduri cereale naţionale a Kirghiziei prevede oglindeşte interesele tuturor pă ziţiilor de cereale şi de furaje nainte anunţată vor continua. $
m u n cii. creşterea volumului producţiei ale statului.
pe an, adică de 1,5 ori mai mult industriale de aproxim ativ ]0 turilor de oameni ai muncii. Co
Nu ne vom precupeţi efortu decit produce în prezent agri ori. N. Ignatov a arătat apoi că,
rile pentru a îndeplini hotărî- cultura întregii ţări. muniştii din 'Anglia sint ferm transpunînd în viaţă lin ia ge
rile care vor fi adoptate rde Con Comuniştii din K irg h izia şi nerală a Congresului al X X -lea
gresul al X X II-le a al P.C.U.S., D. Poleanski a criticat acti toţi oamenii muncii din repu hotărîţî sa lupte pentru pace în partidul a dus o luptă ascuţită D e c l a r a ţ i a l u i Siavastisia F u m m a
am avut întotdeauna şi avem vitatea grupului fracţionist an blică, a declarat T. Usubaliev, şi principială împotriva grupului
încredere în partidul nostru co tipartinic, în special a lui Mo- aprobă în unanimitate linia po lumea întreagă. antipartinic care urmărea să-l
munist. a spus în cuvîntul său loiov şi Voroşilov. litică şi activitatea practică a abată de pe calea leninistă şi
Valentina Gaganova, şefă do Comitetului Central al P.C.U.S. Salam Adil, prim-secretar al să-I readucă la vremurile cul NA MON 23 (Agerpres). — dependenţa şi neutralitatea re
brigadă la Combinatul de bum Vorbitorul a declarat că apre Vorbitorul a subliniat că oa tului personalităţii. Primul ministru al guvernului gatului Laosului, să acorde lao-
bac clin oraşul Vîşni Volociok cierea cuprinsă în Raportul de menii muncii din K irg h izia con - C.C. al Partidului Comunist din regal al Laosului, prinţul Suvan- ţienilor posibilitatea de a-şi re
(regiunea Kalinin, R .S.F.S.R .), activitate al Comitetului Cen sideră că cea mai importanta Nikolai Ignatov a sprijinit
cunoscută în întreaga ţară ca tra! al partidului în legătură cu sarcină a lor este să întărească Irak, a numit Congresul al propunerile delegaţilor la Con
inovatoare în producţie. atitudinea conducătorilor alba şi să dezvolte continuu priete gres care au cerut ca Molotov,
nezi exprimă părerea întregului nia, relaţiile economice şi cul X X II-lea al P.C.U.S. — Congre Kaganovici şi Malenkov să fie na Fumma, a lansat un apel zolva singuri problemele interne.
„Sîntem bucuroşi — a spus partid, a întregului popor so turale cu toate popoarele U niu excluşi din rîndurile P.C.U.S.
ea — să muncim pentru fe ric i vietic. nii Sovietice şi în prim ul rînd sul constructorilor comunismu pentru încheierea cit mai grab Recent, a spus prinţul Suvan-
rea oamenilor sovietici, pentru cu poporul rus. Lin ia leninistă a partidului,
comunism“ . Considerăm noul Antanas Snecikus, prim-se- lui. Oamenii muncii din Irak, a elaborată la Congresul al X X - nică a unui acord între cele trei ¦na Fumma, am primit din par •
Program al partidului drept cretar al Comitetului Central al In şedinţa de dimineaţă, u l lea al P.C.U.S., a spus în conti
cauza noastră scumpă, cauza Partidului Comunist din L itu a timul a luat cuvîntul Aleksei spus el, urează oamenilor sovie nuare Ignatov, a fost sprijinită părţi în vederea creării unui gu tea regelui consimţămintul pen
noastră vitală, a spus ea. nia, s-a ocupat în cuvîntul său de Şcitikov, prim-secretar al Comi de toate partidele comuniste şi vern provizoriu de coaliţie în tru crearea unui guvern de coa
marile succese obţinute de po tetului de ţinut Habarovsk al tici succese in îndeplinirea nou muncitoreşti. Dar. a adăugat el, viitorul apropiat. liţie. Acesta este un nou pro
Oamenii sovietici, a subliniat porul lituanian. El a declarat acum s-a dovedit că conducă gres în reglementarea problemei
Gaganova, aprobă cu căldură că Litu ania s-a apropiat consi P.C.U.S., care a relevat succe lui Program al P.C.U.S. torii Partidului Muncii din In declaraţia sa, care a fost
acţiunile întreprinse de Com i derabil de nivelul celor mai ’Albania nu au fost sinceri. transmisă de postul de radio
tetul Central al P.C.U.S. pentru dezvoltate republici sovietice. sele ţinutului Habarovsk în în Salam Adil a arătat că ac E i sc abat de la linia .stabilită
zdrobirea grupului antipartinic. Volumul producţiei industriale de comun acord, se abat de la
a crescut de aproape 12 ori faţă deplinirea sarcinilor planului ţiunile conducătorilor Partidului internaţionalism şi alunecă pe
Poporul nostru, a spus în în de anul 1940. panta naţionalismului.
cheiere Valentina Gaganova, septenal. Vorbitorul a subliniat Muncii din Albania constituie o „Vocea Laosului“ , primul minis laoţiene. Pe această bază s.
aprobă cu căldură lin ia p oliti A. Snecikus a declarat că po Nikolai Ignatov a declarat că
cii externe expusă în proiectul porul lituanian s-a convins din apoi marile perspective care se opoziţie naţionalistă la interna P.C.U.S. va apăra cu dirzenie tru Suvanna Fumma cheamă putea restabili armonia naţio
de Program al P.C.U.S. proprie experienţă de uriaşa învăţătura marxist-lehinistă, ca
importanţă a prieteniei cu po deschid în faţa acestei regiuni ţionalismul proletar. E l a subli lea sa leninistă. cele 14 ţări participante la con nala, şi în conformitate cu nă
Dmîti'i Poleanskî, membru al porul rus şi cu celelalte popoa
re ale Uniunii Sovietice. a Uniunii Sovietice în următorii niat că această opoziţie nu arc Ultimul care a luat cuvîntul
Prezidiului C.C. al P.C.U.S., pre în şedinţa din după-amiaza zi
Vorbitorul a încredinţat Con 20 de ani. E l a relevat că O rien nimic comun cu marxism-leni- lei de 23 octombrie, a fost m a ferinţa de la Geneva pentru re zuinţele poporului laoţian, se
şedintele Consiliului de M iniştri gresul că comuniştii, toţi oame reşalul Kodion Malinovski, mi
tul îndepărtat unde abia s-a nismul. nistrul Apărării al U.R.S.S. El glementarea problemei laoţiene va putea întări pacea şi neutra
al R .S .F.S .R ., a arătat că oamenii nii muncii din Litu ania sovie a declarat că forţele armate so
păşit la valorificarea nemăsu Considerăm noul Program al vietice au atins în prezent un să recunoască şi să respecte in- litatea Laosului.
muncii din R .S .F.S .R . vor aduce tică nu-şi vor precupeţi efor P.C.U.S. ca un document de cea înalt nivel de dezvoltare, struc
ratelor bogăţii naturale, va lua mai mare importanţă interna tura lpr organizatorică şi pre Protestul partizanilor italieni
o importantă contribuţie la rea turile pentru a transpune în ţională, a spus Adil. Acest P ro gătirea lor de luptă core’sbund împotriva teroarei din Grecia
o dezvoltare impetuoasă. gram şi noul statut al P.C.U.S. întrutotul cerinţelor Comitetu
lizarea Programului partidului. viaţă noul Program al parti sînt documente care dezvoltă în lui Central al P.C.U.S. şi ac ROMA 23 (Agerpres). — mală, pe toţi aceia care speră
Cu aceasta a luat sfirşit şe mod creator teoria marxist-le- tualei situaţii din lume. Refe- Asociaţia naţională a partiza că Grecia se va bucura de un
dului. ninistă. Ele vor exercita o uria rindu-se la apărarea antiaeria nilor italieni a adresat regelui viitor demn de marile jertfe
dinţa de dimineaţă a Congresu şă influenţă asupra mişcării co nă şi antirachetă, el a subliniat Greciei un mesaj în care pro aduse de ea in timpul celui de
Turdăkun Usubaliev, prim- muniste şi muncitoreşti interna în mod deosebit faptul că „a testează împotriva actelor dc al doilea război mondial, cînd
lui. ţionale. fost soluţionată cu succes pro teroare săvîrşitc în cursul cam participanţii la mişcarea de re
blema distrugerii rachetelor în paniei electorale din Grecia. zistenţă din Grecia şi-au închi
Şedinţa din după-amiaza zilei de 23 octombrie Adoptarea noului Program al zbor“ . Mareşalul Malinovski a „Incidentele serioase care s-au nat patriei cele mai bune forţe“ .
P.C.U.S. marchează începutul declarat că comuniştii din fo r produs în ultimele zile — se
ţele armate, toţi m ilitarii apro spune în mesaj — dovedesc că „Noi. partizanii italieni — se
unei ere noi, a spus Alvaro bă, împreună cu poporul so principiile care stau la baza spune în continuare în mesaj —
Cunhal, secretar general al P arti democraţiei şi libertăţii sînt in vă chemăm să luaţi măsuri pen
dului Comunist din Portugalia. vietic, politica Partidului Co primejdie şi acest lucru neliniş tru încetarea abuzurilor şi vio
teşte In mod profund pe toţi lenţelor, a provocărilor şi per
E l a subliniat că noţiunile do munist, planurile lu i de con aceia care speră că Grecia va secuţiilor. a teroarei politice şi
păşi pe calea progresului paş intoleranţei, care ameninţă să
comunism şi pace sînt indisolu struire a societăţii comuniste. nic, va reveni ,1a o situaţie nor împiedice procesul de d e z v e li
bil legate intre ele. re democrată a Greciei“ .
Referindu-se la măsurile pe
In şedinţa de după-amiază cercată a mişcării comuniste ducătorii albanezi se situează Construirea comunismului in Nofa guvernului congolez
Congresul a fost salutat de L a r Uniunea Sovietică, a subliniat care guvernul sovietic este ne
internaţionale. Recunoaşţjşrea Pg. ,9. poziţie greşită .şi ne expri
ii? Buhali, prim -secretar al C.C. Cunhal, va fi cea mai măreaţă voit să le ia pentru întărirea
al Partidului Comunist din A l acestui fapt este o expresie a măm .speranţa că ei vor păşi înfăptuire din cîte au fost să- adresată C o n siliu lu i de Securitate
vîrşite vreodată de omenire. apărării, M alinovski a spus : Nu
geria. -V coeziunii şi unităţii mişcării co pe calea justă. intenţionăm să atacăm pe n i
Condamnînd poziţia conducă
Vorbind despre lupta pentru muníste şi muncitoreşti interna Luis Corvalan a relevat apoi torilor albanezi, secretarul ge meni. D ar declarăm că vom dis N EW YORK 23 (Agerpres). - La O.N.U. din Katanga şi Ohombe ser
ţionale — a spus Buhali. că im perialiştii americani ur neral al Partidului Comunist din veşte la întărirea poziţiei ace.,t nari
libertate a poporului algerian, zesc noi provocări împotriva Cu truge pe orice agresor care va 21 octombrie ministrul Afacerilor E x „Guvernul central — se spune în notă
Luis Corvalan, secretar gene bei. Dar, a subliniat el, popoa Portugalia a declarat că parti terne al guvernului, central congolez a în continuare — îşi rezervă dreptul de
Buhali a declarat că poporul ral al C.C. al Partidului Comu rele Americii Latine nu stau cu dele comuniste şi muncitoreşti aprinde vîlvătaia unui război înmînat preşedintelui Consiliului dc a-şi revizui poziţia sa faţă de opera
miinile încrucişate. Dacă impe trebuie sa întărească permanent Securitate o notă a primului ministru ţiunea O.N.U. în Congo şi va cerc
nist din Chile, a subliniat in cu- rialiştii vor încerca din nou să mondial. Cyrille Adoula pentru .a fi adusă Ia întrunirea Consiliului dc Securitate
vintarea sa că istoria a încre sugrume Cuba, pretutindeni va fidelitatea faţă de internaţiona Arătînd că m ilitarii sovietici pentru definirea clară şi precisă a ac
izbucni flacăra Sierrei Maestra. lismul proletar, unitatea, coezi cunoştinţa membrilor O.N.U. In notă tivităţii viitoare a misiunii O.N.U. in
dinţat Partidului Comunist al aprobă cu căldu. T eforturile gu- Congo*.
Uniunii Sovietice rolul de avan Nici o dată încă popoarele nu unea în jurul Partidului Comu sc arată că „guvernul central congo
au avut o perspectivă atît de v; mului sovietic în direcţia în lez consideră că acordul de încetare
gardă care arată tuturor oame clară ca în prezent, a declarat nist al Uniunii Sovietice. a focului intervenit între forjele
nilor muncii calea spre un v i cheierii T ra ta tu lu i de pace cu
Algeriei va dobîndi independen itor luminos. Nu am cuvinte, a John Gollan, secretar general Congresul al X X II-le a al
spus el, pentru a-mi exprima ad al Comitetului Executiv al P arti P.C.U.S. deschide perspectivele Germania, Malinovski a decla
ţa. In activitatea sa, Partidul m iraţia faţă de perspectivele dului Comunist din Marea B ri-
pe care le deschide Congresul victoriei comunismului in întrea rat că în acelaşi timp „sîntem
Comunist din ’Algeria se călă al X X II- le a şi cel de-al treilea tanie. E l a subliniat că Con
Program al Partidului Comunist gresul al X X H -lea al P.C.U.S. ga lume, a spus Johann Kople- gata să îndeplinim orice m i
uzeşte întotdeauna după uriaşa al Uniunii Sovietice. Căile spre marchează începutul unei ere nig, preşedintele Partidului Co
noi. munist din Austria. siune care va îi încredinţată
experienţă a gloriosului partid viitor deschise de Revoluţia din
Octombrie 1917, devin tót mai forţelor armate“ ;
al lui Lenin. La fel cum am largi, tot mai luminoase. Ministrul Apărării a raportat
aprobat hotăririle Congreselor al Comuniştii din 'Austria, a ară delegaţilor la congres că s-a
tat el, luptă pentru consolida
XX-lea şi X X I-le a ale P.C.U.S., rea neutralităţii ţării lor, pentru efectuat o reorganizare radica
prietenia cu popoarele Uniunii
care ne-au fost de mare ajutor Sovietice. lă a forţelor armate. In linii
pe tărîm ideologic, a spus B u generale etapa reorganizării lor
hali, tot aşa declarăm că ne a fost terminată, puterea fo r
solidarizăm cu tezele expuse în Imperialismul şi militarismul ţelor armate a crescut nemăsu
rapoartele lui N. S. Hruşciov.
vest-german reprezintă o pri ra t de mult.
Comuniştii din Algeria au vă mejdie şi pentru Austria. Lupta Raportind despre capacitatea
zut întotdeauna şi continuă să dirză a Uniunii Sovietice pen
vadă în Partidul Comunist al tru încheierea Tratatului dc
pace cu Germania şi pentru re
Uniunii Sovietice avangarda în- Regretăm, a spus el, că con- Salutînd Congresul, John Gol- glementarea problemei Berlinu
---------~----»•»-•-•-••• •• -- 1 -- 1 " -- - - . .¦¦ , — ---------------------- lui occidental corespunde inte
reselor ţă rii noastre; a declarat
Piine şi trandafiri“
Johann Koplenig.
M arx a spu s că în com u n ism cle STEPAN SCiPAClOV lor în sem n ă ta te şi plen itu d in e. [Subliniind că Congresul al
,,va fi d estu lă pîin e şi tra n d a A cest vis secular a fost fu n
firi pen tru to ţi“. A ceastă d efi X X -le a al P.C.U.S. a adus
n iţie la c o n ic ă în s e a m n ă că în d a m en ta t de socialism ul ştiin r:oi şi mari succese mişcării co
afară de belşugul de( bunuri muniste şi muncitoreşti interna
m ateriale, oam enii vor avea o felul urm ător : P entru poezie ţific şi a devenit realitate, m al
bogată v ia ţă spirituală, vor în tii în U .R.S.S., a p o i în c e le ţionale, Johann Koplenig a de
atin ge un înalt nivel al dez şi in g en era l p e n tr u a rtă n u lalte ţări care au p ă şit pe c a clarat că este necesar să se ia Refugiaţii congolezi aflaţi în mahalalele Elizabelhville-u-
voltării sim ţului estetic. lea socialism ului. In ţa ra n o a s atitudine împotriva acţiunilor
este nefast progresul tehnic, ci tră a dispăru t p u terea banilor lui se zbat în mizerie şi lipsuri cumplite.
M arii m a eştri ai trecu tu lu i asupra sen tim en telor om eneşti conducătorilor Partidului Mun
şi, p rin u r m a r e a su p ra p o eziei.
— B alzac şi Tolstoi, D osto- P en tru un scriitor nu există o cii din Albania, care aduc pre
m ai m a re n en orocire d ecit să
ievsKi şi Diclcens au d e m o n natura societăţii burgheze care va d ă şi să în ţeleagă adevărul judicii unităţii acestei mişcări. —•— -jgjş --¦¦¦¦¦¦¦- ---- „
stra t în m o d ju st felu l în care şi să nu aibă p o s ib ilita te ' să
ca p ita lism u l d en a tu rea ză şi a transform at in m a rfă îm părtăşească acest adevăr Preşedintele Partidului Comu
m u tilea ză n atu ra om ului, felul poporului său. A devărata feri
în care el tr e ze şte şi d ezvo ltă to a te b u n u rile vieţii — cire p en tru un scriitor este să nist din Austria a apreciat noul
în om in stin ctele p rim itive, se sim tă el însuşi o părticică
om oară sim ţu l frum osului. sănătatea, talentul, fru m u se Program al P.C.U.S. ca progra t . n - ih u jÉ a
P rogram u l P artidului C om u ţea, tin ereţea şi cele m a i sa mul cel mai cutezător din isto
nist al U niunii S ovietice p re
v e d e că în u rm ă to a rele două cre sen tim en te om eneşti. In- ria omenirii.
decenii U .R.S.S. va d even i ţa ra
celei m ai scu rte zile de m uncă tr-o societa te u n ăe p in ă şi S-a dat apoi cuvîntul lui N EW YORK- — In legătură cu apro niilor portugheze". Seminarul s-a trans
din lu m e, ţara celor m a i bune piata discutare îu Consiliul de Secu format într-o vie demonstraţie a ho-
co n d iţii dc trai. 'Aceasta în dragostea m atern ă — sen ti ritate a problemei admiterii în O.N.U. tăririi de luptă a popoarelor coloniale
seam nă că oam enii nu num ai a Republicii Populare M ongole, la 22 pentru libertatea şi independenţa lor.
că vor avea m ai m u lt tim p li m en tu l cel m ai dezin teresat şi Vasili Kavun, preşedintele col de luptă a armatei şi flotei, ma •octombrie a sosit la New York o de El a demonstrat voinţa neclintită a
ber, ci şi să n ă ta te spirituală. hozului „S ta lin ‘! din regiunea reşalul Malinovski a spus că a legaţie a R. P. Mongole. popoarelor de a pune pentru totd,cali
C om unism ul va deschide o m u a b solu t — devine, p ra d ă a b a Vinniţa (Ucraina). In ultimii ani fost creat un nou gen de forţe na capăt colonialismului.
lui ochii asu pra în tregii fr u m u această gospodărie a dublat pro armate — trupele de rachete U LA N BA TO R . — L a 22 octombrie
seţi a lum ii, v a tran sform a în nului, poezia m oare. ducţia de cereale, a sporit sim nucleare, cu destinaţie strate in R. P. Mongolă au început alegerile BONN. — Revanşarzii vest-germani
clinaţia spre artă intr-o cerin ţitor productivitatea la hectar, gică, care se află în permanen pentru organele locale. Alegerile sc continuă să se pronunţe pentru revi
ţă vitală. in ce p riv e şte progresu l ş ti din p o p o r şi, e x p rim în ă u -şi a fost un exemplu de folosire tă capacitate de luptă. „Ele sint desfăşoară intr-o atmosferă de mare zuirea graniţelor existente. După cum
in ţei şi teh n icii in con diţiile gîndurile, să fie con vin s că ele raţională a fiecărui hectar de capabile să dea lovituri nim i însufleţire. După cum s-a anunţat, la informează presa la Hamburg a avut
C ină am fost in 'Am erica citoare agresorului“ . comisia electorală centrală, duminică loc şedinţa conducerii „Asociaţiei ger
m i-a fost dat nu odată să aud socialism ului, el nu nu m ai că vor găsi răsunet, vor fi în ţele piuă la ora 13 la toate centrele elec manilor din Pomeraiiia“ care a adop
p e p o eţi şi critici spu n în d că torale din Ulan Bator votaseră apro tat hotărîrea de a cere noului guvern
se tem pen tru soarta poeziei, nu om oară poezia, ci dim p o tri se de popor. pămînt. Mareşalul Malinovski a decla ximativ 91) la sută din alegători. vest-german ca acesta să continue sa
se tem ca dezvoltarea, im p e tu vă o rafinează şi o aprofu n insiste asupra „restabilirii graniţelor
oasă a ştiin ţei şi tehnicii să dează, desch ide în fa ţa ei noi A ceastă fericire o au scriito B E R L IN . — La invitaţia Camerei germane din 1937".
nu om oare poezia. perspective, noi im agini. Doar populare a R, D. Germane la Berlin
rii sovietici. Soriţi ad evă ru l, a sosit o delegaţie a deputaţilor par C IU D A D T R U JIL L O . - De şase zile
As r ă s p u n d e l a a c e a s t a i n spu n e P artidu l C om unist scri lamentului Braziliei. Delegaţia va vi în capitala dominicană continuă ma
zita întreprinderi industriale, coopera nifestaţiile împotriva guvernului Ba-
ştiin ţa şi teh n ica sovietică sint itorilor sovietici. Intr-o scrisoare adresată re rat că comuniştii din cadrul for laguer. Asociaţia profesorilor univer
tive agricole de producţie, instituţii sitari a publicat o declaraţie în care
dirijate de aceleaşi idealuri L in ia p rin cip a lă în d e z v o lta cent conducătorilor colhozului, ţelor armate aprobă în unanimi sc spune că guvernul Balaguer poartă
culturale pentru a cunoaşte viaţa din răspunderea gravelor dezordini pro
u m an itariste care form ează rea literatu rii şi artei, se sp u Nikita Hruşciov a subliniat că tate zdrobirea grupului antipar R.D.G. duse în ţară. Declaraţia se s o ld a r -
zează cu acţiunile de protest ale stu
su fletu l p o eziei n o astre. F ireş n e în p ro iectu l n ou lu i P ro experienţa acestui colhoz pre tinic. D E L I I I . — L a 22 octombrie şi-a în denţilor.
cheiat lucrările la Delhi seminarul in
te. nu este în tîm p lă to r că cei gram al P a rtidu lu i C om u n ist ternaţional pe tema „Problemele colo
doi cosm on au ţi ai noştri. Ga- al U niunii Sovietice, este în zintă interes nu numai pentru Sîntem o ţară paşnică, a spus
garin şi T itov, sint a m a to ri de tărirea legătu rilor cu v ia ţa p o Ucraina, ci şi pentru întreaga Malinovski, nu ameninţăm pe
versuri. , porului, oglin direa veridică şi Uniune Sovietică. nimeni. Sînt însă prea proaspete
C ei m a i bu n i gin ditori din la un înalt n ivel artistic a bo Vasili Kavun a vorbit la Con în memoria poporului nostru
lu m e au visa t de m u lt la o gatei şi va ria tei rea lită ţi so
cialiste, ex p rim a rea in sp ira tă gres despre modul în care co nenorocirile războiului. De aceea,
structură p erfectă a societăţii, şi vie a ceea ce este nou, cu
in care to a te s e n tim e n te le o m e adevărat com unist şi dem asca muniştii şi toţi colhoznicii ar- sîntem nevoiţi să ţinem uscat
n e ş t i , c ă l c a t e i n p i c i o a r e Şl rea a t o t ce, sc o p u n e p r o g r e telului „S tâlin “ luptă pentru praful de puşcă.
b a t j o c o r i t e d e p u t e r e a , c ă p i ţ e :- sporirea producţiei, despre mo Următoarea şedinţă a Congre-
lului, vo r re c ă p ă ta a d e v ă ra ta sului societăţii. dul în care creşte bunăstarea sului al X X II- le a al P.C.U.S. va
ţăranilor. •• avea loc la 24 octombrie.
Redacţia ¦si administraţia •ziarului-: str. 6 Martie--nr. •% Telefon: 1SS; 189; 75. Taxa- plătită’ în numerar conform’ aprobării Direcţiunii Generale-.P.T.TR.înr.. .2^320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică »1 Mai Deva
