Page 77 - 1961-10
P. 77

»©i©SKS'tecj)                        V    X X il- ie alu crările Congresului alPROLETARI DIN TOATE ŢARINE, UNIT/-VA 1
                                                            nion 1

                                                                          ..Oe'-rá

                    umilisocialismului                                                                                                                                            .................a f P . C . U. S.

                                                                                                                                                                                  Şedinţadin dimineaţa zilei de 24 octombrie

Amil X III. Nr. 2125                           M iercuri 25 octombrie 1961                                                           4 pagini 20 bani                                MOSCOVA 24 (Agerpres). —                m uniştii canadieni salută de­                       socialiste. Poporul din Guineea
                                                                                                                                                                                  TASS transmite : La Moscova                claraţia lui N ikita Hruşciov că
De strajă păcii                                                                                                                                                                   continuă lucrările celui de-al             Uniunea Sovietică este gata să                       se alătură întrutotul ţelurilor
                                                                                                                                                                                  X X II-lea Congres al P.C.U.S. In          accepte orice forme de control                       nobile ale luptei pentru lichida­
şi cuceririlor revoluţionare                                                                                                         &L                                           dimineaţa zilei de 24 octombrie            internaţional asupra dezarmării                      rea deplină a colonialismului,
                                                                                                                                                                                  primul a luat cuvîntul Victorie            dacă puterile occidentale vor                        pentru pace, pentru dezarmarea
ale poporului                                                                                                                                                                     Codovilla, secretar al C.C. a!             accepta programul dezarmării                         generală şi totală, pentru coexis­
                                                                                                                                                                                  Partidului Comunist din Argen­             generale şi totale. Oamenii mun­                     tenţa paşnică, luptă în ale că­
   întregul nostru popor sărbătoreşte          insurecţiei armate de la 23 August        ^VVV'X/VV''                                                                                                                         cii canadieni se ridică în mod                       rei prime rînd uri se află U.R.S.S.
astăzi Ziua Forţelor sale Armate. La           1944, continuînd apoi în toată perioa­                                                                                             tina.                                      hotărit împotriva pregătirilor                       şi celelalte ţări socialiste.
25 octombrie 1944, prin lupte eroice,          da de participare a Rotnîniei la răz­               In contul lunii noiembrie                                                        In aplauzele întregii asistenţe el       m ilitare. „N ici un război din
armata sovietică şi alături de ea ar-          boiul antihitlerist. Făurirea Armatei                                                                                                                                         cauza Berlinului“ — această lo­                         Sergîiei Pavlov, prim-secretar
mata romînă, au izgonit ultimele ră­           noastre populare este legată de ase­         A pliclnd cu consecvenţă ini­                Succesul se datoreşte în                 a arătat că popoarele Americii             zincă este sp rijin ită de toţi oa­                  al C.C. al U.T.C.L'. din U .R.S.S.,
măşiţe ale hoardelor hitleriste de pe          menea de lupta maselor muncitoare         ţia tiva „Să realizăm planul                m are m ăsură sporirii in dici­              Latine consideră revoluţia clin            menii muncii din Canada.                             şi-a consacrat cuvîntul său p ar­
teritoriul ţării noastre. Tocmai de            din ţara noastră, sub conducerea          fiecărei luni cu o zi m ai d e ­            lor de u tilizare a furnalelor.              Cuba ca propria lor revoluţie,                                                                  ticip ării tineretului sovietic la
aceea, ziua de 25 octombrie a rămas şi         partidului marxist-leninist, pentru răs­  v r e m e “, co lec tivu l secţiei, a       A m in tim în a c e st sen s că la           au apărat-o şi o vor apăra prin               Salutînd Congresul al X X II-                     construirea societăţii comuniste.
va rămîne o zi memorabilă pentru               turnarea de la putere a claselor ex­      l- a fu rn ale din C om bin atu l           fu r n a lu l nr. 1, u n d e lu c r e a z ă  toate mijloacele.                          lea al P.C.U.S. în numele comu­                      Comsomolul, a spus el, a parti­
poporul nostru, pentru torţele sale            ploatatoare, pentru făurirea regimului    siderurgic H unedoara a p ro ­              şi echipele conduse de prim -                                                           niştilor sirieni, Haled Bagdaş,                      cipat activ la valorificarea pă-
armate. Marcind încheierea unei în­            democrat-popular şi construirea socie­    dus lună de lună în sem n ate               topitorii loan B îldea şi D u ­                 Relevind că comuniştii argen­           secretarul general al C.C. al                        minturnor înţelenite. Peste
semnate etape din lupta poporului ro-          tăţii socialiste.                         cantităţi de fontă peste sar­               m itru D uca, în zilele acestei              tinieni împreună cu alte p a rti­          Partidului Comunist din Siria,                       700.000 tineri patrioţi au plecat
min şi a armatei sale, luptă dusă împotri­                                               c in ile ele p la n . A c e s t lu c r u a  luni s-a u produ s cu 63 kg.                 de, eu sindicatele şi alte forţe           a declarat că programul P a rti­                     pe pământurile înţelenite, în ţ i­
va cotropitorilor hitlerişti, pentru elibera­      In perioada insurecţiei armate si a   făcu t ca zilele trecu te ei să                                                          democratice, dau un imbold şi              dului Comunist al Uniunii So;                        nuturi nelocuite.
rea şi independenţa ţării, ziua de 20          participării ţării noastre la războiul    po a tă raporta că au elaborat              fo n tă p e m .c. volum- u til d e           mai puternic m işcării partizani­          vietice a suscitat un uriaş inte­
octombrie a devenit Ziua Forţelor Ar­          antihitlerist, Partidul Comunist din      p rim ele ton e in con tu l lunii                                                        lor păcii precum şi luptei pen­            res în S iria deoarece este un                          Mai mult de 1.200.000 tineri
mate ale Republicii Populare Romîne.           Romînia, a desfăşurat o intensă mun­      noiem brie.                                 furnal, m ai m u lt d ecît era               tru dezarmarea generală şi to­             program al păcii şi trium fului                      din diferite regiuni ale ţă rii au
                                                                                                                                     p la n ific a t.                             tală, Codovilla a arătat că pu­            socialism ului în întreaga lume.                     plecat pe şantierele udarnice şi,
   Procesul de făurire a Armatei noa­          că poliiico-cducativă în rîndul ostaşi-                                                                                            blicarea Programului P.C.U.S. a                                                                 cu participarea lor activă, s-au
stre populare a început încă în zilele                                                   electrifica satu l                                                                       avut un ecou larg în rîndurile                Vorbitorul a subliniat că pa­                     construit înainte de termen 70
                                                        (Gonlinuare In pag. 2 a)'                                                                                                 întregii populaţii a Argentinei.           trioţii din S iria consideră soli­                   furnale, cuptoare Martin şi la ­
                                                                                           Comitetul de ce-    fice satul. Pină în   în această acţiune                                                                      daritatea cu Uniunea sovietică                       minoare, 54 întreprinderi chim i­
ORDINUL'                                                                                 tăţen.i din satul     prezent, s-au in ­    comuniştii Gheor-                               Victorio Codovilla a sprijinit          drept criteriu al fidelităţii faţă                   ce, 20.000 kilom etri conducte de
                                                                                         Boz, raionul Ilia, a  stalat stllpii şi     ghe Dobrei şi Ma­                            critica adusă conducătorilor               de marxism-leninism. în aceas­                       gaze şi căi-ferate. L a chemarea
M inistrului Forjelor Armate                                                             hotărit cu clteva     s-au întins firele    nea Tovic, precum                            Partidului Muncii 'din Albania a           tă ordine de idei el şi-a expri­                     Comsomolului peste 2.500.000 t i­
                                                                                         luni în urmă ca       pe o distanţă de      şi utemistul Puiuţ                           căror poziţie, după cum a decla­           mat uimirea faţă de poziţia                          neri au plecat să muncească în
                                                                                         prin contribuţie vo­  2,5 k m .,            Petru.                                       rat el, m e rită.a fi înfierată,           conducerii Partidului Muncii din                     agricultură.
                                                                                                                                                                                                                             Albania şi a arătat că conducă­
                                                                                         luntară să eleetri-      S-au evidenţiat                                                    Kostas Koliannis, prim-secre-           torii albanezi periclitează re a li­                    E l a mai arătat că în ultim ii
                                                                                                                                                                                  tar al C.C. al P. C. din Grecia            zările poporului din Albania.                        ani s-au înm ulţit contactele in ­
ale Republicii Populare Romine                                                                                                                                                    vorbind despre lupta grea pe                                                                    ternaţionale ale tineretului so­
                                                                                                                                                                                  care o duce poporul grec îm po­              în continuare, Haled Bagdaş a                      vietic care ave acum legături cu
                      Nr. M. 75                                                                                                                                                   triva regimului antidemocratic             'declarat că poporul sirian prin                     î .000 organizaţii de tineret din
                                                                                                                                                                                  sp rijin it de im perialiştii ameri­       restabilirea independenţei a re­                     lume.
25 octombrie 1961.                             BUCUREŞTI                                 Toate forţele fa urgentarea                                                              cani şi englezi, a exprim at               purtat o mare victorie. Uniunea
                                                                                                                                                                                  m ulţum iri U niunii Sovietice şi          Sovietică a fost prim a dintre                          Tinerii sovietici, a spus Pav-
      Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri 1                               lucrărilor agricole de toamnă!                                                           acelor organizaţii din lumea în ­          marile puteri cave a recunoscut                      Iov, aprobă cu căldură m ăsuri­
                                                                                                                                                                                  treagă care îşi manifestă solida­          Republica Arabă Siria şi pentru                      le liotârîte ale guvernului pen­
      In condiţiile puternicului avint patriotic în munca pentru                         Printre primii din raion                                                                 ritatea cu lupta pentru elibera­           aceasta poporul siria n .îi expri­                   tru întărirea capacităţii de a-
realizarea măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socia­                                                                                                                  rea lui Manolis Glezos si a ce­            mă adînca sa mulţumire.
liste, elaborat de cel de-al IlI-Ie a Congres al Partidului M un­                           Membrii gospodăriei agricole             torită atit faptului că ia                   lorlalţi luptători pentru liberta­                                                              părare a ţării. Cei 19 milioane de
citoresc Romîn, poporul nostru sărbătoreşte astăzi Ziua Fo r­                            colective „Livedeana" din Liva-             muncă au fost mobilizate toa­                tea şi independenţa ţării.                    A luat apoi cuvîntul Saifulay
ţelor Armate ale Republicii Populare Romine.                                                                                         te cele 80 atelaje existente în                                                         Diallo, secretar politic al P a rti­                 membri ai Comsomolului, în tre­
                                                                                         dea, raionul Haţeg, s-au stră ­             gospodărie, cît şi ajutorului p ri­             „Sîntem întrutotul de aeor’d            dului Democrat din Guineea,                          gul tineret sovietic sint trup şi
      Statornicirea zilei de 25 octombrie ca zi a armatei noastre                        duit să elibereze la timp terenul           mit din partea mecanizatorilor.              cu modul în care au fost apre­             preşedintele Adunării Naţionale                      suflet devotaţi partidului.
populare, este legată de amintirea unui eveniment important                              de culturile de toamnă pentru                                                            ciate acţiunile conducătorilor             a Republicii Guineea. Delegaţii
din istoria patriei — 25 octombrie 1944 cînd, prin lupta dusă                            a putea efectua arăturile şi in-              Deşi o unitate tînără, gospo­              Partidului Muncii din Albania              acestui partid asistă la Congres                        Nuritdin Mulîiidmov, mem­
în comun de glorioasa armată sovietică eliberatoare şi viteaza                           sămînţarea cerealelor. Proce-               dăria agricolă colectivă din Li-             care alunecă de pe poziţiile               în. calitate de invitaţii Diallo a                   bru al Prezidiului C.C. al
armată romînă şi, ca rezultat al eforturilor şi luptei eroice a                                                                                                                   mărxism -leninişm ului şi ale                                                                   P.C.U.S., secretar al C.C. al
maselor populare conduse de P.C .R ., a fost eliberat întregul te­                       dînd in acest fel ei au reuşit să           vadea se numără printre primele              principiilor internaţionalismului          relevat însemnătatea Congresu­                       P.C.U.S., a subliniat în cuvîntul
ritoriu al patriei noastre din robia fascistă.                                           însămânţeze cu grîu toate cele                                                           proletar“ — a spus el.                                                                          său că fiecare teză din Pro­
                                                                                         160 ha. planificate. Rezultatele            gospodării din raionul Haţeg                                                            lui al X X II-le a al P.C.U.S. pen­                  gramul P.C.U.S., „este pătrunsă
      fn focul luptelor comune Împotriva fascismului s-a făurit                                                                                                                      Tim Buck, secretar general al                                                                de stilul leninist, de principiile
ţvăţia de arm'o ronâno-sovieticS.- expresie a prieteniei şi alian­                       amintite au fost obţinute da­               care au terminat însămîriţările.             Partidului Comunist din Cana­              tru lupta popoarelor A fricii                        leniniste, de ideile leniniste“ .
ţei de nezdruncinat dintre poporul romîn şi poporul sovietic.                                                                                                                     da, a relevat în .cu vîn tu l său că
Veşnic vor rămîne In amintirea poporului romîn faptele de                                                                                                                         datorită realizărilor remarcabile          pentru libertate şi independenţă.                       N. Muhitdinov a, menţionat că'
vitejie şi eroism ale ostaşilor sovietici şi romîni, ale tuturor                                                                                                                  ale Uniunii'Sovietice şi politicii                                                              grupul antipartinic, care s-a
patrioţilor care nu şl-au precupeţit sîngele şi viaţa pentru e li­                                                                                                                sale iubitoare 'de. pace, socialis­           A frica revoluţionară, a spus                     ‘ridicat împotriva liniei Congre­
berarea patriei noastre de sub jugul fascist.                                                                                                                                     mul cucereşte necontenit noi                                                                    sului al X X -Ie a al P.C.U.S., se
                                                                                                                                                                                  poziţii pe arena mondială. Co­             !Saifulay Diallo, este conşţientă                    opunea cu , înverşunare creşterii2*3
      Creată prin grija partidului şi sub conducerea sa, armata
noastră populară este continuatoarea glorioaselor tradiţii de                                                                                                                                                                că ea se poate bizui pe ţările                               (Continuare în pag. 4-a)
luptă ale poporului romîn şi apărătoarea de nădejde a cuceri­
rilor sale revoluţionare. Ea stă ferm de strajă libertăţii şi inde­                                                                                                               JÉ C fy b
pendenţei patriei, fiind gata oricînd ca, împreună cu forţele
armate ale celorlalte state participante la Tratatu l de la V ar­                        Insâmînţările trebuie intensificatei
şovia; să-şl îndeplinească cu cinste nobila misiune de a apăra
securitatea şi integritatea ţărilor socialiste şi cauza păcii.                              Membrii gospodăriei agricole             trecut însă aşa. Pină în prezent,
                                                                                         colective din Vingard, raionul              la G.A.C. din Vingard nu au
     Cu prilejul acestei aniversări, salut şi felicit întregul per­                      Sebeş, au prevăzut să însămân­              fost însămânţate decît aproxi­
sonal al Forţelor 'Armate ale Republicii Populare Romîne, şl                             ţeze in acest an griu de toam­              mativ 200 ha. Intîrzierea însă-
ii urez noi succese In pregătirea de luptă şi politică, în întă­                         nă pe 450 ha. Pentru a obţine               nânţărilor la Vingard se dato­
rirea continuă a capacităţii de apărare a patriei noastre.                               o producţie cit mai mare de                 reşte faptului că aici se întîrzie
                                                                                         griu in anul viitor, ei au stabilit         cu recoltarea culturilor tîrzii
     In cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare                            terenul unde au fost semănate               premergătoare griului. înspre a-
Romîne.                                                                                  plante premergătoare bune ca                ceastă problemă trebuie să-şi
                                                                                         trifoi, porumb etc., şi au pregă­
                                      O R » O N:                                                                                     îndrepte în primul rînd atenţia
                                                                                         tit din timp sămînţa. Se părea
      Astăzi 25 octombrie, orele 21,00, In Capitala patriei noas­                        deci, că la Vingard însămînţă-              organizaţia de bază şi consiliul
tre se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie.                               rile se vor efectua în perioada
                                                                                         optimă. Lucrurile nu s-au pe­               de conducere al gospodăriei co­
      Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul înţe­
lept al poporului nostru, făuritorul, cdiicatorul şi conducătorul                                                                    lective.
Forţelor Armate ale R . P. Romîne !
                                                                                         La G. A. C. din Lăpuşnic -
      Trăiască Consiliul de Stat şl Guvernul Republicii Populare                         rezultatele pot fi mai bune
Romîne !
                                                                                            Deşi la gospodăria agricolă              tofilor şi a porumbului. Tim ­                       In Palatul Congreselor, în timpul unei pauze           a lucrărilor celui 'de al X X II-le a Con­
      Trăiască tmitatea şi coeziunea dintre ţările puternicului                          colectivă din Lăpuşnic sint mul­            pul este înaintat. Intîrziin d în-           gres al P.C.U.S. Pe primul plan — pilotul-cosmonaut,            maior G h e r m a n T i t o v şi cunoscutul
lagăr socialist !                                                                        tiple posibilităţi pentru a obţi­           sămînţarea griului şi recolta va             fruntaş miner N i k o l a i M a m a i .
                                                                                         ne rezultate din cele mai bune              fi mică. De aceea, în scopul u r­
      Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romîne,                            în campania agricolă de toam­               gentării recoltărilor şi însămîn-            Curm ne pregătim pentru realizarea
apărătoare ale muncii paşnice, creatoare a poporului romîn !                             nă, totuşi, lucrurile nu se pe­             ţârilor, organizaţia, de bază din
                                                                                         trec aşa. Din lipsa de preocupa­            gospodărie trebuie să îndrume
      Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Pop'ulară Ro­                           re a consiliului de conducere şi            consiliul de conducere al G.A.C.,
mi nă !                                                                                                                              să mobilizeze la lucru toate fo r­
                                                                                         a sfatului popular comunal, la              ţele existente în gospodărie. A-
                                                    Ministrul Forţelor Armate                                                        lături de tractoare trebuie să lu ­
                                                          General de armată              G.A.C. din Lăpuşnic însămînţa-              creze din plin şi atelajele.

                                                 ** LEO N TIN SALA J AN                  rea griului de toamnă decurge               Ancheta noastră

                                                                                         încă intr-un ritm nesatisfăcător.

                                                                                         Din cele 110 ha. p lan ifica­

                                                                                         te, nu s-au însăm înţat pină

                                                                                         în prezent decît 65 ha. O

                                                                                         situaţie sim ilară există şi în
                                                                                         ceea ce priveşte recoltarea c a r­

F&NDttJ DE ONOARE<                                                                                                                                                                planului de produefie din anul viitor?

                                                                                                                                       <— |n acest an, deşi a avut de iiitini-    de utilizare a agregatelor cu cel puţin sens vom aplica o nouă metodă ds                           De foarte mare ajutor ar Si pentru
                                                                                                                                     pinat greutăţi din cauza aprovizionă­                                                                                                        noi creşterea procentului de încărcătu­
                                                                                                                                     rii neritmice cu lingouri, colectivul la­    32,5 tone laminate pe ora efectivă Dc etanşare a cuptoarelor.                                   ră caidă la minimum 70 la sută cu
                                                                                                                                     minorului bluming din Combinatul si­                                                                                                         temperatură de 750-800 grade G. Este
                                                                                                                                     derurgic Hunedoara a reuşit să produ­        asemenea, în atenţia noastră stă creş­     In cadrul planului de pregătire a                    necesară apoi corelarea programelor de
                                                                                                                                     că în 9 luni aproape 7.500 tone blu­                                                                                                         «laborare şi laminare, în aşa fel ca !a
                                                                                                                                     muri peste plan, să sporească simţitor       terea productivităţii muncii cu circa 470 condiţiilor necesare bunei desfăşurări a              campaniile de laminare a pătratului la
                                                                                                                                     indicele de utilizare al laminorului şi                                                                                                      laminorului de 050 muţ., cel puţin 40 la
                                                                                                                                     să realizeze, în 8 luni, peste 700.0u0       tone pe muncitor reducerea preţului de muncii în anul viitor figurează şi con­
                                                                                                                                     lei economii la preţul de cost. Aceste                                                                                                       sută din blumuri să fie predate în sta-
                                                                                                                                     succese garantează faptul că planul de       cost cu 2 la sulă faţă de nivelul anu­ fecţionarea a două lopeţi adaptabile la                  «* caldă.
                                                                                                                                     producţie pe anul curent va fi îndepli­
                                                                                                                                     nit înainte de termen.                       lui îrf curs.                              macaralele Tiegler, pentru curăţirea                     In afara acestor măsuri e necesar să
                                                                                                                                                                                                                             cuptoarelor adinei, amenajarea a două                fie puse în exploatare şi cuptoarele nr.
                                                                                                                                         Tovarăşul ing. Nicolae Serban — şe­        — Guiii apreciaţi aceste sarcini î       standuri pentru încălzirea capacelor,                23 şi 24, să fie respeciate termenele
                                                                                                                                     ful laminorului bluming — ţine să pre­                                                                                                       de execuţie a pieselor comandate spre
                                                                                                                                     cizez; acest fapt înainte de a răspunde         — Ga realizabile şi mobilizatoare.                                                           a fi .-executate de secţiile prelucrătoare
                                                                                                                                                                                                                                                                                  din combinat, să fim aprovizionaţi în
                                                                                                                                     întrebării: Gtim pregătiţi producţia         De altfel — ca să mă exprim aşa — punerea în funcţiune a vagonului tran-                        termen cu materialele de întreţinere şi
                                                                                                                                                                                  ne-.im încercat puterile, şi constatările sbordor pentru blumuri, montarea celui                piesele cerule prin planul bugetar. Tre-
                                                                                                                                     anubd viitor. — l.uînd în considerare,                                                                                                       cînd la alte măsuri, ţin să accentuez
                                                                                                                                     aceste realizări, apreciez că în secţia      au fost îmbucură- ________________________ ___ ___________________ de-al 5-lea braţ la          asupra necesităţii aprovizionării ritmi­
                                                                                                                                     noastră încă n-au fost epuizate toate                                                                                                        ce a laminorului cu lingouri, pentru
                                                                                                                                     rezervele Avem posibilităţi să sporim pe     toare: în cîteva zile                                 toate    macaralele                       eliminarea totală a încetinirilor şi în­
                                                                                                                                     mai departe producţia de laminate, să                                                                                                        treruperilor în funcţionarea lui.
                                                                                                                                     realizăm şi să depăşim sarcinile de          am depăşit nivelul            Convorbire cu tov.      Pratzen din travele-
                                                                                                                                     plan care ne revin în 1952. In acest         celor mai înalţi in­         NICOLAE ŞERRAN,          le I şi III, pentru                           De fapt aceste măsuri sînt cuprinse
                                                                                                                                     sens. cu cîtva timp în, urmă, Ia indi­       dici prevăzuţi pentru                                 evacuarea în bune                         în planul întocmit la nivelul combina­
                                                                                                                                     caţiile organizaţiei de partid, am ana­      amil viitor. Bine­     şeful secţiei laminor bluming  condiţiuni a şleburi-                     tului. Noi considerăm că ele vor îi în­
                                                                                                                                     lizat profund rezervele nefolosite şi, pe    înţeles mai avem               C. S. Hunedoara        lor. Ani trecut Ia                        făptuite şi astfel vom fi sprijiniţi.

C onstructorii de p e şantierul                C onstrucţia noului cu ptor               N oile f u rn ale de la H u n edoara        această bază, am procedat la întocmi­        multe lucruri de pus                                                       elaborarea instruc­      P înă la sfîrşitul anului au mai ră­
noilor lam in oare d e la H u ­                M artin de m are capa cita te de          sint in plin ă con stru cţie.                                                            la punct şi, în acest scop, am întoc­      ţiunilor de lucru pentru fiecare agregat
nedoara s-au an g a ja t să dea                la H u n edoara se g ă seşte în           A lături de zeci de fierari be-             rea unor planuri de măsuri.                  mit planuri detailate de măsuri...                                                              mas mai bine de două luni, timp sufi­
in ro d a j la cală linia de sîr-              plin ă desfăşurare. Lăcătuşul             ton işti, m o n ta to ri etc., lu ­                                                                                                 îu parte, instrucţiuni ce vor fi afişa­
m ă cit m ai curînd. In acest                  OVIDIU p l e ş o i a n u , lucrlnd        crează si zidăriţa şam otoa-                   — înseamnă că deja cunoaşteţi sar­          — Planuri ?                                                                                   cient pentru a da viaţă acestor pla­
scop se desfăşoară o m uncă                    pe acest şantier, obţine zi de            re AU R IC A N ĂZD RĂ V AN .                                                                                                        te la locurile de muncă. Planul nostru
rodnică. T ovarăşul NICOLAE                    zi succese. E l îşi d e p ă şe şte in     F iind fru n ta şă în m uncă, ea            cinile de producţie din anul viitor.            — Da, planuri, deoarece sint mai                                                             nuri. Preocupare există. întreg colecti­
N Ă STA SE este unul dintre                    p erm a n en t sarcinile ce-i revin       s-a b u cu rat de cin stea de a                                                          multe, linul din acestea priveşte mă­      mai cuprinde şi alte măsuri, afît teh­
însufleţitorii întrecerii desfă­                                                         fi aleasă m em b ră în C o m ite­               — In mare parte, d a ! Faţă de rea­      surile pe care le vom lua la nivelul                                                            vul secţiei este hotărît să facă totul
şu ra te în rîn d u l acestor c o n ­             din plan u l de p ro d u cţie.         tu l de partid al organizaţiei                                                           secţiei şi se referă la toate comparti­    nice cit şi organizatorice, pe care ne
                                                                                                                                     lizările anului curent va trebui însă        mentele de activitate de aici.                                                                  pentru ca, începînd din primă zi a anu­
                    stru c to r i.                                                          P.M .R . d in ca d ru l I.C.S.H.                                                                                                 străduim să le înfăptuim în termenele
                                                                                                                                     să sporim cu cel puţin 20 la sută vo­           Ţin să subliniez faptul că în acest     stabilite.                                           lui viitor, să îndeplinim şţ depăşim pla­
                                                                                                                                                                                  an am experimentat funcţionarea cî-
                                                                                                                                     lumul producţiei. Acest spor îl vom ob­      torva cuptoare de zgură lichidă. Rezul­       — Vorbeaţi anterior despre unele                  nul ce-I vom avea, în mod ritm ic şi la
                                                                                                                                                                                  tatele au fost bune. încălzirea lingou­    greutăţi întîrapîriafe în acest an din
                                                                                                                                     ţine îndeosebi prin creşterea indvilor       ri lor s-a deslăşurat în mai bune condi-   cauza aprovizionării rteritmîce cu lin­              toii indicii.
                                                                                                                                                                                  ţiuni şi prin aceasta solicitările utila­  gouri. Sum socotiţi că poate fi rezol--
                                                                                                                                                                                  jului în timpul lam inării au fost mai     vată această problemă ?
                                                                                                                                                                                  mici, Intenţionăm, în viitor, să trecem
                                                                                                                                                                                  încă 12 cuptoare la sistemul de func­             ’ Priiîtr-o mai sirîn să colaborare cu
                                                                                                                                                                                  ţionare cu zgură lichidă. Tot în acest     oţelarii. Este necesar ca elaborarea şar­

                                                                                                                                                                                                                             jelor la oieiărîa Martin nouă să se
                                                                                                                                                                                                                             facă după gpaih, astfel îneît şarjele

                                                                                                                                                                                                                             să nu se răcească pe parcurs în aştep­

                                                                                                                                                                                                                             tarea lam inării celor precedente.
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82