Page 77 - 1961-10

»©i©SKS'tecj) V X X il- ie alu crările Congresului alPROLETARI DIN TOATE ŢARINE, UNIT/-VA 1
nion 1

..Oe'-rá

umilisocialismului .................a f P . C . U. S.

Şedinţadin dimineaţa zilei de 24 octombrie

Amil X III. Nr. 2125 M iercuri 25 octombrie 1961 4 pagini 20 bani MOSCOVA 24 (Agerpres). — m uniştii canadieni salută de­ socialiste. Poporul din Guineea
TASS transmite : La Moscova claraţia lui N ikita Hruşciov că
De strajă păcii continuă lucrările celui de-al Uniunea Sovietică este gata să se alătură întrutotul ţelurilor
X X II-lea Congres al P.C.U.S. In accepte orice forme de control nobile ale luptei pentru lichida­
şi cuceririlor revoluţionare &L dimineaţa zilei de 24 octombrie internaţional asupra dezarmării rea deplină a colonialismului,
primul a luat cuvîntul Victorie dacă puterile occidentale vor pentru pace, pentru dezarmarea
ale poporului Codovilla, secretar al C.C. a! accepta programul dezarmării generală şi totală, pentru coexis­
Partidului Comunist din Argen­ generale şi totale. Oamenii mun­ tenţa paşnică, luptă în ale că­
întregul nostru popor sărbătoreşte insurecţiei armate de la 23 August ^VVV'X/VV'' cii canadieni se ridică în mod rei prime rînd uri se află U.R.S.S.
astăzi Ziua Forţelor sale Armate. La 1944, continuînd apoi în toată perioa­ tina. hotărit împotriva pregătirilor şi celelalte ţări socialiste.
25 octombrie 1944, prin lupte eroice, da de participare a Rotnîniei la răz­ In contul lunii noiembrie In aplauzele întregii asistenţe el m ilitare. „N ici un război din
armata sovietică şi alături de ea ar- boiul antihitlerist. Făurirea Armatei cauza Berlinului“ — această lo­ Sergîiei Pavlov, prim-secretar
mata romînă, au izgonit ultimele ră­ noastre populare este legată de ase­ A pliclnd cu consecvenţă ini­ Succesul se datoreşte în a arătat că popoarele Americii zincă este sp rijin ită de toţi oa­ al C.C. al U.T.C.L'. din U .R.S.S.,
măşiţe ale hoardelor hitleriste de pe menea de lupta maselor muncitoare ţia tiva „Să realizăm planul m are m ăsură sporirii in dici­ Latine consideră revoluţia clin menii muncii din Canada. şi-a consacrat cuvîntul său p ar­
teritoriul ţării noastre. Tocmai de din ţara noastră, sub conducerea fiecărei luni cu o zi m ai d e ­ lor de u tilizare a furnalelor. Cuba ca propria lor revoluţie, ticip ării tineretului sovietic la
aceea, ziua de 25 octombrie a rămas şi partidului marxist-leninist, pentru răs­ v r e m e “, co lec tivu l secţiei, a A m in tim în a c e st sen s că la au apărat-o şi o vor apăra prin Salutînd Congresul al X X II- construirea societăţii comuniste.
va rămîne o zi memorabilă pentru turnarea de la putere a claselor ex­ l- a fu rn ale din C om bin atu l fu r n a lu l nr. 1, u n d e lu c r e a z ă toate mijloacele. lea al P.C.U.S. în numele comu­ Comsomolul, a spus el, a parti­
poporul nostru, pentru torţele sale ploatatoare, pentru făurirea regimului siderurgic H unedoara a p ro ­ şi echipele conduse de prim - niştilor sirieni, Haled Bagdaş, cipat activ la valorificarea pă-
armate. Marcind încheierea unei în­ democrat-popular şi construirea socie­ dus lună de lună în sem n ate topitorii loan B îldea şi D u ­ Relevind că comuniştii argen­ secretarul general al C.C. al minturnor înţelenite. Peste
semnate etape din lupta poporului ro- tăţii socialiste. cantităţi de fontă peste sar­ m itru D uca, în zilele acestei tinieni împreună cu alte p a rti­ Partidului Comunist din Siria, 700.000 tineri patrioţi au plecat
min şi a armatei sale, luptă dusă împotri­ c in ile ele p la n . A c e s t lu c r u a luni s-a u produ s cu 63 kg. de, eu sindicatele şi alte forţe a declarat că programul P a rti­ pe pământurile înţelenite, în ţ i­
va cotropitorilor hitlerişti, pentru elibera­ In perioada insurecţiei armate si a făcu t ca zilele trecu te ei să democratice, dau un imbold şi dului Comunist al Uniunii So; nuturi nelocuite.
rea şi independenţa ţării, ziua de 20 participării ţării noastre la războiul po a tă raporta că au elaborat fo n tă p e m .c. volum- u til d e mai puternic m işcării partizani­ vietice a suscitat un uriaş inte­
octombrie a devenit Ziua Forţelor Ar­ antihitlerist, Partidul Comunist din p rim ele ton e in con tu l lunii lor păcii precum şi luptei pen­ res în S iria deoarece este un Mai mult de 1.200.000 tineri
mate ale Republicii Populare Romîne. Romînia, a desfăşurat o intensă mun­ noiem brie. furnal, m ai m u lt d ecît era tru dezarmarea generală şi to­ program al păcii şi trium fului din diferite regiuni ale ţă rii au
p la n ific a t. tală, Codovilla a arătat că pu­ socialism ului în întreaga lume. plecat pe şantierele udarnice şi,
Procesul de făurire a Armatei noa­ că poliiico-cducativă în rîndul ostaşi- blicarea Programului P.C.U.S. a cu participarea lor activă, s-au
stre populare a început încă în zilele electrifica satu l avut un ecou larg în rîndurile Vorbitorul a subliniat că pa­ construit înainte de termen 70
(Gonlinuare In pag. 2 a)' întregii populaţii a Argentinei. trioţii din S iria consideră soli­ furnale, cuptoare Martin şi la ­
Comitetul de ce- fice satul. Pină în în această acţiune daritatea cu Uniunea sovietică minoare, 54 întreprinderi chim i­
ORDINUL' tăţen.i din satul prezent, s-au in ­ comuniştii Gheor- Victorio Codovilla a sprijinit drept criteriu al fidelităţii faţă ce, 20.000 kilom etri conducte de
Boz, raionul Ilia, a stalat stllpii şi ghe Dobrei şi Ma­ critica adusă conducătorilor de marxism-leninism. în aceas­ gaze şi căi-ferate. L a chemarea
M inistrului Forjelor Armate hotărit cu clteva s-au întins firele nea Tovic, precum Partidului Muncii 'din Albania a tă ordine de idei el şi-a expri­ Comsomolului peste 2.500.000 t i­
luni în urmă ca pe o distanţă de şi utemistul Puiuţ căror poziţie, după cum a decla­ mat uimirea faţă de poziţia neri au plecat să muncească în
prin contribuţie vo­ 2,5 k m ., Petru. rat el, m e rită.a fi înfierată, conducerii Partidului Muncii din agricultură.
Albania şi a arătat că conducă­
luntară să eleetri- S-au evidenţiat Kostas Koliannis, prim-secre- torii albanezi periclitează re a li­ E l a mai arătat că în ultim ii
tar al C.C. al P. C. din Grecia zările poporului din Albania. ani s-au înm ulţit contactele in ­
ale Republicii Populare Romine vorbind despre lupta grea pe ternaţionale ale tineretului so­
care o duce poporul grec îm po­ în continuare, Haled Bagdaş a vietic care ave acum legături cu
Nr. M. 75 triva regimului antidemocratic 'declarat că poporul sirian prin î .000 organizaţii de tineret din
sp rijin it de im perialiştii ameri­ restabilirea independenţei a re­ lume.
25 octombrie 1961. BUCUREŞTI Toate forţele fa urgentarea cani şi englezi, a exprim at purtat o mare victorie. Uniunea
m ulţum iri U niunii Sovietice şi Sovietică a fost prim a dintre Tinerii sovietici, a spus Pav-
Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri 1 lucrărilor agricole de toamnă! acelor organizaţii din lumea în ­ marile puteri cave a recunoscut Iov, aprobă cu căldură m ăsuri­
treagă care îşi manifestă solida­ Republica Arabă Siria şi pentru le liotârîte ale guvernului pen­
In condiţiile puternicului avint patriotic în munca pentru Printre primii din raion ritatea cu lupta pentru elibera­ aceasta poporul siria n .îi expri­ tru întărirea capacităţii de a-
realizarea măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socia­ rea lui Manolis Glezos si a ce­ mă adînca sa mulţumire.
liste, elaborat de cel de-al IlI-Ie a Congres al Partidului M un­ Membrii gospodăriei agricole torită atit faptului că ia lorlalţi luptători pentru liberta­ părare a ţării. Cei 19 milioane de
citoresc Romîn, poporul nostru sărbătoreşte astăzi Ziua Fo r­ colective „Livedeana" din Liva- muncă au fost mobilizate toa­ tea şi independenţa ţării. A luat apoi cuvîntul Saifulay
ţelor Armate ale Republicii Populare Romine. te cele 80 atelaje existente în Diallo, secretar politic al P a rti­ membri ai Comsomolului, în tre­
dea, raionul Haţeg, s-au stră ­ gospodărie, cît şi ajutorului p ri­ „Sîntem întrutotul de aeor’d dului Democrat din Guineea, gul tineret sovietic sint trup şi
Statornicirea zilei de 25 octombrie ca zi a armatei noastre duit să elibereze la timp terenul mit din partea mecanizatorilor. cu modul în care au fost apre­ preşedintele Adunării Naţionale suflet devotaţi partidului.
populare, este legată de amintirea unui eveniment important de culturile de toamnă pentru ciate acţiunile conducătorilor a Republicii Guineea. Delegaţii
din istoria patriei — 25 octombrie 1944 cînd, prin lupta dusă a putea efectua arăturile şi in- Deşi o unitate tînără, gospo­ Partidului Muncii din Albania acestui partid asistă la Congres Nuritdin Mulîiidmov, mem­
în comun de glorioasa armată sovietică eliberatoare şi viteaza sămînţarea cerealelor. Proce- dăria agricolă colectivă din Li- care alunecă de pe poziţiile în. calitate de invitaţii Diallo a bru al Prezidiului C.C. al
armată romînă şi, ca rezultat al eforturilor şi luptei eroice a mărxism -leninişm ului şi ale P.C.U.S., secretar al C.C. al
maselor populare conduse de P.C .R ., a fost eliberat întregul te­ dînd in acest fel ei au reuşit să vadea se numără printre primele principiilor internaţionalismului relevat însemnătatea Congresu­ P.C.U.S., a subliniat în cuvîntul
ritoriu al patriei noastre din robia fascistă. însămânţeze cu grîu toate cele proletar“ — a spus el. său că fiecare teză din Pro­
160 ha. planificate. Rezultatele gospodării din raionul Haţeg lui al X X II-le a al P.C.U.S. pen­ gramul P.C.U.S., „este pătrunsă
fn focul luptelor comune Împotriva fascismului s-a făurit Tim Buck, secretar general al de stilul leninist, de principiile
ţvăţia de arm'o ronâno-sovieticS.- expresie a prieteniei şi alian­ amintite au fost obţinute da­ care au terminat însămîriţările. Partidului Comunist din Cana­ tru lupta popoarelor A fricii leniniste, de ideile leniniste“ .
ţei de nezdruncinat dintre poporul romîn şi poporul sovietic. da, a relevat în .cu vîn tu l său că
Veşnic vor rămîne In amintirea poporului romîn faptele de datorită realizărilor remarcabile pentru libertate şi independenţă. N. Muhitdinov a, menţionat că'
vitejie şi eroism ale ostaşilor sovietici şi romîni, ale tuturor ale Uniunii'Sovietice şi politicii grupul antipartinic, care s-a
patrioţilor care nu şl-au precupeţit sîngele şi viaţa pentru e li­ sale iubitoare 'de. pace, socialis­ A frica revoluţionară, a spus ‘ridicat împotriva liniei Congre­
berarea patriei noastre de sub jugul fascist. mul cucereşte necontenit noi sului al X X -Ie a al P.C.U.S., se
poziţii pe arena mondială. Co­ !Saifulay Diallo, este conşţientă opunea cu , înverşunare creşterii2*3
Creată prin grija partidului şi sub conducerea sa, armata
noastră populară este continuatoarea glorioaselor tradiţii de că ea se poate bizui pe ţările (Continuare în pag. 4-a)
luptă ale poporului romîn şi apărătoarea de nădejde a cuceri­
rilor sale revoluţionare. Ea stă ferm de strajă libertăţii şi inde­ JÉ C fy b
pendenţei patriei, fiind gata oricînd ca, împreună cu forţele
armate ale celorlalte state participante la Tratatu l de la V ar­ Insâmînţările trebuie intensificatei
şovia; să-şl îndeplinească cu cinste nobila misiune de a apăra
securitatea şi integritatea ţărilor socialiste şi cauza păcii. Membrii gospodăriei agricole trecut însă aşa. Pină în prezent,
colective din Vingard, raionul la G.A.C. din Vingard nu au
Cu prilejul acestei aniversări, salut şi felicit întregul per­ Sebeş, au prevăzut să însămân­ fost însămânţate decît aproxi­
sonal al Forţelor 'Armate ale Republicii Populare Romîne, şl ţeze in acest an griu de toam­ mativ 200 ha. Intîrzierea însă-
ii urez noi succese In pregătirea de luptă şi politică, în întă­ nă pe 450 ha. Pentru a obţine nânţărilor la Vingard se dato­
rirea continuă a capacităţii de apărare a patriei noastre. o producţie cit mai mare de reşte faptului că aici se întîrzie
griu in anul viitor, ei au stabilit cu recoltarea culturilor tîrzii
In cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare terenul unde au fost semănate premergătoare griului. înspre a-
Romîne. plante premergătoare bune ca ceastă problemă trebuie să-şi
trifoi, porumb etc., şi au pregă­
O R » O N: îndrepte în primul rînd atenţia
tit din timp sămînţa. Se părea
Astăzi 25 octombrie, orele 21,00, In Capitala patriei noas­ deci, că la Vingard însămînţă- organizaţia de bază şi consiliul
tre se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. rile se vor efectua în perioada
optimă. Lucrurile nu s-au pe­ de conducere al gospodăriei co­
Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul înţe­
lept al poporului nostru, făuritorul, cdiicatorul şi conducătorul lective.
Forţelor Armate ale R . P. Romîne !
La G. A. C. din Lăpuşnic -
Trăiască Consiliul de Stat şl Guvernul Republicii Populare rezultatele pot fi mai bune
Romîne !
Deşi la gospodăria agricolă tofilor şi a porumbului. Tim ­ In Palatul Congreselor, în timpul unei pauze a lucrărilor celui 'de al X X II-le a Con­
Trăiască tmitatea şi coeziunea dintre ţările puternicului colectivă din Lăpuşnic sint mul­ pul este înaintat. Intîrziin d în- gres al P.C.U.S. Pe primul plan — pilotul-cosmonaut, maior G h e r m a n T i t o v şi cunoscutul
lagăr socialist ! tiple posibilităţi pentru a obţi­ sămînţarea griului şi recolta va fruntaş miner N i k o l a i M a m a i .
ne rezultate din cele mai bune fi mică. De aceea, în scopul u r­
Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romîne, în campania agricolă de toam­ gentării recoltărilor şi însămîn- Curm ne pregătim pentru realizarea
apărătoare ale muncii paşnice, creatoare a poporului romîn ! nă, totuşi, lucrurile nu se pe­ ţârilor, organizaţia, de bază din
trec aşa. Din lipsa de preocupa­ gospodărie trebuie să îndrume
Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Pop'ulară Ro­ re a consiliului de conducere şi consiliul de conducere al G.A.C.,
mi nă ! să mobilizeze la lucru toate fo r­
a sfatului popular comunal, la ţele existente în gospodărie. A-
Ministrul Forţelor Armate lături de tractoare trebuie să lu ­
General de armată G.A.C. din Lăpuşnic însămînţa- creze din plin şi atelajele.

** LEO N TIN SALA J AN rea griului de toamnă decurge Ancheta noastră

încă intr-un ritm nesatisfăcător.

Din cele 110 ha. p lan ifica­

te, nu s-au însăm înţat pină

în prezent decît 65 ha. O

situaţie sim ilară există şi în
ceea ce priveşte recoltarea c a r­

F&NDttJ DE ONOARE< planului de produefie din anul viitor?

<— |n acest an, deşi a avut de iiitini- de utilizare a agregatelor cu cel puţin sens vom aplica o nouă metodă ds De foarte mare ajutor ar Si pentru
pinat greutăţi din cauza aprovizionă­ noi creşterea procentului de încărcătu­
rii neritmice cu lingouri, colectivul la­ 32,5 tone laminate pe ora efectivă Dc etanşare a cuptoarelor. ră caidă la minimum 70 la sută cu
minorului bluming din Combinatul si­ temperatură de 750-800 grade G. Este
derurgic Hunedoara a reuşit să produ­ asemenea, în atenţia noastră stă creş­ In cadrul planului de pregătire a necesară apoi corelarea programelor de
că în 9 luni aproape 7.500 tone blu­ «laborare şi laminare, în aşa fel ca !a
muri peste plan, să sporească simţitor terea productivităţii muncii cu circa 470 condiţiilor necesare bunei desfăşurări a campaniile de laminare a pătratului la
indicele de utilizare al laminorului şi laminorului de 050 muţ., cel puţin 40 la
să realizeze, în 8 luni, peste 700.0u0 tone pe muncitor reducerea preţului de muncii în anul viitor figurează şi con­
lei economii la preţul de cost. Aceste sută din blumuri să fie predate în sta-
succese garantează faptul că planul de cost cu 2 la sulă faţă de nivelul anu­ fecţionarea a două lopeţi adaptabile la «* caldă.
producţie pe anul curent va fi îndepli­
nit înainte de termen. lui îrf curs. macaralele Tiegler, pentru curăţirea In afara acestor măsuri e necesar să
cuptoarelor adinei, amenajarea a două fie puse în exploatare şi cuptoarele nr.
Tovarăşul ing. Nicolae Serban — şe­ — Guiii apreciaţi aceste sarcini î standuri pentru încălzirea capacelor, 23 şi 24, să fie respeciate termenele
ful laminorului bluming — ţine să pre­ de execuţie a pieselor comandate spre
cizez; acest fapt înainte de a răspunde — Ga realizabile şi mobilizatoare. a fi .-executate de secţiile prelucrătoare
din combinat, să fim aprovizionaţi în
întrebării: Gtim pregătiţi producţia De altfel — ca să mă exprim aşa — punerea în funcţiune a vagonului tran- termen cu materialele de întreţinere şi
ne-.im încercat puterile, şi constatările sbordor pentru blumuri, montarea celui piesele cerule prin planul bugetar. Tre-
anubd viitor. — l.uînd în considerare, cînd la alte măsuri, ţin să accentuez
aceste realizări, apreciez că în secţia au fost îmbucură- ________________________ ___ ___________________ de-al 5-lea braţ la asupra necesităţii aprovizionării ritmi­
noastră încă n-au fost epuizate toate ce a laminorului cu lingouri, pentru
rezervele Avem posibilităţi să sporim pe toare: în cîteva zile toate macaralele eliminarea totală a încetinirilor şi în­
mai departe producţia de laminate, să treruperilor în funcţionarea lui.
realizăm şi să depăşim sarcinile de am depăşit nivelul Convorbire cu tov. Pratzen din travele-
plan care ne revin în 1952. In acest celor mai înalţi in­ NICOLAE ŞERRAN, le I şi III, pentru De fapt aceste măsuri sînt cuprinse
sens. cu cîtva timp în, urmă, Ia indi­ dici prevăzuţi pentru evacuarea în bune în planul întocmit la nivelul combina­
caţiile organizaţiei de partid, am ana­ amil viitor. Bine­ şeful secţiei laminor bluming condiţiuni a şleburi- tului. Noi considerăm că ele vor îi în­
lizat profund rezervele nefolosite şi, pe înţeles mai avem C. S. Hunedoara lor. Ani trecut Ia făptuite şi astfel vom fi sprijiniţi.

C onstructorii de p e şantierul C onstrucţia noului cu ptor N oile f u rn ale de la H u n edoara această bază, am procedat la întocmi­ multe lucruri de pus elaborarea instruc­ P înă la sfîrşitul anului au mai ră­
noilor lam in oare d e la H u ­ M artin de m are capa cita te de sint in plin ă con stru cţie. la punct şi, în acest scop, am întoc­ ţiunilor de lucru pentru fiecare agregat
nedoara s-au an g a ja t să dea la H u n edoara se g ă seşte în A lături de zeci de fierari be- rea unor planuri de măsuri. mit planuri detailate de măsuri... mas mai bine de două luni, timp sufi­
in ro d a j la cală linia de sîr- plin ă desfăşurare. Lăcătuşul ton işti, m o n ta to ri etc., lu ­ îu parte, instrucţiuni ce vor fi afişa­
m ă cit m ai curînd. In acest OVIDIU p l e ş o i a n u , lucrlnd crează si zidăriţa şam otoa- — înseamnă că deja cunoaşteţi sar­ — Planuri ? cient pentru a da viaţă acestor pla­
scop se desfăşoară o m uncă pe acest şantier, obţine zi de re AU R IC A N ĂZD RĂ V AN . te la locurile de muncă. Planul nostru
rodnică. T ovarăşul NICOLAE zi succese. E l îşi d e p ă şe şte in F iind fru n ta şă în m uncă, ea cinile de producţie din anul viitor. — Da, planuri, deoarece sint mai nuri. Preocupare există. întreg colecti­
N Ă STA SE este unul dintre p erm a n en t sarcinile ce-i revin s-a b u cu rat de cin stea de a multe, linul din acestea priveşte mă­ mai cuprinde şi alte măsuri, afît teh­
însufleţitorii întrecerii desfă­ fi aleasă m em b ră în C o m ite­ — In mare parte, d a ! Faţă de rea­ surile pe care le vom lua la nivelul vul secţiei este hotărît să facă totul
şu ra te în rîn d u l acestor c o n ­ din plan u l de p ro d u cţie. tu l de partid al organizaţiei secţiei şi se referă la toate comparti­ nice cit şi organizatorice, pe care ne
lizările anului curent va trebui însă mentele de activitate de aici. pentru ca, începînd din primă zi a anu­
stru c to r i. P.M .R . d in ca d ru l I.C.S.H. străduim să le înfăptuim în termenele
să sporim cu cel puţin 20 la sută vo­ Ţin să subliniez faptul că în acest stabilite. lui viitor, să îndeplinim şţ depăşim pla­
an am experimentat funcţionarea cî-
lumul producţiei. Acest spor îl vom ob­ torva cuptoare de zgură lichidă. Rezul­ — Vorbeaţi anterior despre unele nul ce-I vom avea, în mod ritm ic şi la
tatele au fost bune. încălzirea lingou­ greutăţi întîrapîriafe în acest an din
ţine îndeosebi prin creşterea indvilor ri lor s-a deslăşurat în mai bune condi- cauza aprovizionării rteritmîce cu lin­ toii indicii.
ţiuni şi prin aceasta solicitările utila­ gouri. Sum socotiţi că poate fi rezol--
jului în timpul lam inării au fost mai vată această problemă ?
mici, Intenţionăm, în viitor, să trecem
încă 12 cuptoare la sistemul de func­ ’ Priiîtr-o mai sirîn să colaborare cu
ţionare cu zgură lichidă. Tot în acest oţelarii. Este necesar ca elaborarea şar­

jelor la oieiărîa Martin nouă să se
facă după gpaih, astfel îneît şarjele

să nu se răcească pe parcurs în aştep­

tarea lam inării celor precedente.