Page 79 - 1961-10

Nr. 2125
Sä sie ppe©©npmiM Sn ra©dl perm anent
di© ® p g a iilz a iee a ş l 4 e s l â ş « i âap©®
îiivăfămîmtiilBii de partid
— Tată tovarăşe — spunea
foarte binevoitor tov. Mirón
Betea, directorul Cabinetului de
partid din Alba Iu lia . Aici sînt
planurile de muncă pentru pre­
gătirea propagandiştilor, aici ta ­
belele cu colectivele de lectori
ai cabinetului de partid, aici si­
tuaţiile statistice, aici...
-'' Şi aşa, scoţîndu-le pe rînd din
diferite sertare, tovarăşul Mirón
Betea în şiră pe birou dosare, re­
gistre, fel de fel de tabele, gra­
fice, situaţii statistice. La întoc­ prevedea ca în scopul îmbună­
mirea lor s-a lucrat extrem de
[mult.
Judecind activitatea ce o des­
făşoară colectivul cabinetului de
partid din Alba Iu lia prin pris­
ma acestor planuri, grafice, si­
tuaţii statistice, ai putea crede
că aici lucrurile merg bine. Da­
că intri însă în esenţa faptelor,
analizezi cîteva planuri, poţi ve­
dea că în privinţa organizării şi
desfăşurării învăţăm întului de
partid, există o serie de lipsuri.
In planul de pregătire a pro­
pagandiştilor întocmit la cabi­
netul de partid, s-au prevăzut să
se ţină expuneri de către secre­
ta rii Comitetului raional de par-;
tid. O iniţiativă foarte bună.
— S-au ţinut aceste expu­
neri ? — l-am întrebat pe tova:
răşu] Mirón Betea.
— Unele da, altele ba. Tova­
răşul Ion Mărgineanu, secretar
al Comitetului raional de p ar­
tid, trebuia să vorbească în
faţa propagandiştilor despre
principalele probleme ale mun­
cii organizatorice şi ideologice.
In plan s-a prevăzut dar...’
Tovarăşul Ion Mărgineanu a
Avem condiţii pentru a obţine
5.000 kg. porum b-boabe la h ectar
Din proprie experienţă ne-am
convins că aplicînd cu stricte­
le întregul complex de măsuri
-rot.ehnîce în lucrarea pănun-
’ - ’ ui, obţinem an de an recolte
o mai bogate.
Anul acesta, bunăoară, noi am
s-Mit cultivat porumb pentru
' '>nbe pe 40 ha. Acum, cinci am
*er.mir$ţ .recoltatul, am consta­
tat cu satisfacţie că producţia
•^ndie la ha. s-a ridicat la 4.304
kg.
Cum am obţinut o asemenea
recoltă ? In prim ul rind trebuie
să arăt că noi am acordat cea
mai mare atenţie pregătirii te­
renului şi însămîntării porum­
bului în epoca optimă. Arătu­
ra pentru însăm înţare am exe­
cutat-o cu tractoarele gospodă­
riei încă din toamna anului
trecut (luna noiembrie), la a-
cDncimf- corespunzătoare solu­
lui. Tn felul acesta am îm bu­
nătăţit condiţiile fizice ale so­
lului, am m ărit rezerva de apă
şi am contribuit la distrugerea
buruienilor — duşmanul cel mai
nericulos al culturii de porumb.
Ne-am nrocurat din timp numai
sămîntă din soiul Varvik H.D.
253 rare şi în alţi ani ne-a asi-
eun-at o recoltă sporită la ha.,
iar în primăvară, pe la sîîrşitul
lunii martie, după ce terenul a
fost grănat, am executat însă-
mînţatul. Pentru sporirea ferti •
litătii solului am aplicat cîte 6
doze de azotobacterii şi fesfo-
In to a tă regiunea sînt cunoscute şi apreciate conservele de
fru cte şi leg u m e produ se la fabrica din H aţeg. In cen tru l a te n ­
ţiei harnicilor m u n cito ri de aici, stă c a lita tea produselor.
In fo to g r a fie : Un aspect din sala de com potu ri a fabricii
de con serve din fru cte şi legu m e din H aţeg, în tim p u l recepţio-
nării. c o m p o tu r ilo r .
fost invitat să facă o asemenea
expunere, dar nu şi-a găsit timp.
Iată deci, că unele prevederi
ale planului au rămas doar pe
hîrtie.
Există la cabinetul de partid
şi tabele ale unor colective de
lectori. E i sînt folosiţi însă în
mică măsură, întrucît n-au fost
confirmaţi de biroul Comitetului
raional de partid. Trebuie ară­
tat că hotărîrea biroului Comi­
tetului raional de partid Alba
elaborată cu multe luni in urmă,
tăţirii desfăşurării muncii edu­
cative in rîndul membrilor şi
candidaţilor de partid să se re­
organizeze colectivele cabinetu­
lui de partid şi să se prezinte
situaţia lor, pînă la data de 15
iunie a.c., spre apiobarea birou­
lui Comitetului raional.
Iată însă că au trecut de
atunci luni în şir şi nu s-a fă ­
cut mai nimic în această di­
recţie.
Te aştepţi de asemenea ca
de la tovarăşii care lucrează
aici la cabinetul de partid să
afli multe lucruri despre orga­
nizarea şi desfăşurarea învăţă-
mîntului de partid. Din păcate
însă, tovarăşii din colectivul ca­
binetului de partid din Alba nu
pot să ţi le spună. Şi nu este
de mirare. Tovarăşul Miron Be­
tea ne-a spus că în ultima vre­
me s-a ocupat cu organizarea
adunărilor de dare de seamă şi
alegeri în unele organizaţii de
partid. Timp de trei zile el a
ajutat organizaţia de partid din
bacterii la hectar. Am aplicat
numai acest îngrăşăm înt în tru­
cît cu un an în urmă terenul a
fost îngrăşat cu gunoi de grajd
(cite 25 tone la ha.)
Cînd plantele au avut 2-3
frunzuliţe şi au ajuns la în ălţi­
mea de circa 15 cm. am aplicat
prima praşilă mecanică, apoi, la
ftlfî vorbesc fruntaşii
recoltelor bopte
scurt timp, cînd am constatat
că ele s-au dezvoltat suficient
şi că buruienile au început să
apară, am executat încă o pra­
şilă mecanică şi cu sapa prin­
tre rinduri. Pe parcurs, în pe­
rioada optimă, am mai aplicat
încă două (acolo unde a fost
cazul chiar trei) praşile. Proce-
dînd în felul acesta, buruienile
nu au putut să se dezvolte, iar
plantele de porumb au avut
create condiţii ontime de creş­
tere şi formare a ştiuleţilor.
Urmărind permanent stadiul
Se vegetaţie a plantelor şi în
ultimul timp stadiul de coace­
re a ştiuleţilor, am constatat
că, încă clin mumele sile a’*'
acestei luni, porumbul poate fi
recoltat. Aşa stînd lucrurile, fă ­
ră a pierde măcar o singură
comuna Feneş să-şi întocmeas­
că darea de seamă. De aici
a mers în comuna Mihalţ,
unde de asemenea a lucrat
4-5 zile, ajutînd organizaţia
de partid să-şi întocmeas­
că şi definitiveze darea de
seamă etc. Tov. Florica Goia,
consultantă la cabinetul de
partid, a fost plecată pe teren
tot în vederea organizării unor
adunări de dare de seamă şi
alegeri ale organizaţiilor de
partid. Iată deci că in ultima
vreme, avînd o serie de alte
sarcini, colectivul cabinetului de
partid din Alba Iu lia „a scă­
pat“ din vedere organizarea şi
desfăşurarea învăţămintului de
partid. Din această cauză, în
unele cercuri şi cursuri nu s-a
ţinut nici prima lecţie. Acest
lucru l-am aflat şi de la tov.
Ioan Munteanu, propagandist la
cercul de studiere al Istoriei
P.M .E. anul I I de la O.C.L.
comerţ mixt din oraşul Alba
Iulia.
Acestea sînt doar cîteva as­
pecte din care rezultă că, faţă
de buna desfăşurare a invăţă-
mîntului de partid din raion,
nu există preocupare şi răspun­
dere suficientă. Comitetul raio­
nal de partid are datoria să re­
flecte serios asupra acestei stări
de lucruri şl să ia măsuri co­
respunzătoare.
Sîntem de abia la început de
an şcolar. Şi dacă aşa se vor
desfăşura lucrurile pe viitor, e
puţin probabil că se vor obţine
rezultatele scontate.
GH. CĂLINKSCU
oră prielnică de lucru, am în ­
ceput recoltatul, lucrare care a
durat doar cîteva zile. Recolta
obţinută a fost cea amintită mai
sus : 4.304 kg. la hectar.
Ţinînd seama de sarcina tra ­
sată de partid oamenilor mun­
cii din agricultură de a obţine
de pe suprafeţe cit mai mari o
recoltă de cel puţin 5.000 kg.
porumb la ha., în condiţii de
neirigare, noi vom depune efor­
turi şi mai sporite pentru a
pregăti acestei culturi un agro-
îond şi mai bun, vom aplica po­
rumbului atîtea praşile mecani­
ce sau manuale cîte vor fi nevo­
ie şi vom folosi numai sămîn-
ţă din soiuri valoroase. In plus,
vom respecta Întocmai şi cele­
lalte reguli ale ştiinţei agroteh­
nice, care ne vor ajuta să ob­
ţinem cu siguranţă o produc­
ţie de 5.000 sau de peste 5.000
kg. porumb la hectar.
BULKESCHER mutat
responsabilul im nului C iln ic ai
G.A.S. Petreşti
D e a p ro a p e 40 de ani, s în t
m artorul m ultor even im en te re­
m arcabile şi istorice care s-au
p e tre c u t în ţa ra m ea.
In calitate de in vita t am par­
tic ip a t la u ltim e le dou ă c o n g re­
se ale P artidu lu i C om u n ist al
U niunii S ovietice, ia r în aceste
zile iau p a rte la lu crările C on ­
g resu lu i al X X I l-ie a al P.C.U.S.
N ici unul din con grese n-a fost
a tît de reprezen tativ ca acesta.
In u riaşa sală a noului P alat al
C on greselor din K re m lin s-au
a d u n a t din to a te colţurile U ni­
un ii S o v ie tic e a p r o a p e 5.000 d e
delegaţi : m u n citori, colhoznici,
oam en i de ştiin ţă , ingineri, m e ­
dici. profesori, directori de fa ­
brici şi uzine. Inlr-o pau ză am
în tîln it o cu n oştin ţă din K am -
ciatlca. ven it ca d eleg a t la C on­
gres, şi l-am în treb a t cînd a
porn it de acasă. M i-a răspu n s :
„A m plecat cu avionul dum ini­
că d im in ea ţa şi cina am luat-o
la M oscova“, tn p rim ii ani ai
p u te m sovietice iţi trebuiau
cîteva luni ca să alu n gi din
I ia m c ia tk a la M oscova...
E ste deosebit de plăcut că
prin tre delegaţi se află m u lţi ti­
neri. U n re p re ze n ta n t d em n al
tin eretu lu i so vietic a fla t In p re ­
zidiul C ongresului este V alen ti­
na G aganova. o sim p lă m unci-
to a te distin să cu înaltul titlu de
E rou al M uncii Socialiste. De
asem enea, aten ţia generală o
atrag cei doi tineri eroi cosm o­
nauţi. iu n G a g a rin şi G iierm an
Titov, care in tim p u l pauze'or
se în tre ţin cu d eleg a ţi la C on­
gres.
in p rim ele zile ale lucrărilor
C on gresu lu i, Niletfa S erg h eevici
H ruşciov a p rezen ta t două ra ­
poarte — R aportul de activitate
al C om itetu lu i C entral al P arti­
dului şi R a p o rtu l cu p riv ire la
noul P rogram al partidului.
Vreau să-m i îm părtăşesc pri­
m ele im presii, prim ele gînduri
care m -au cu prin s de în dată ce
au în c e ta t ova ţiile care îl inso-
{ feau p e N ikita Sergheevici
D RU M U L SOCIALISM ULUI
0 »- organizat de redacţia ziarului „Drumul socialismului“
La redacţia ziarului nostru sosesc
zilnic multe scrisori de la corespon­
denţii voluntari prin care ei infor­
mează ziarul cu cele mai noi şi inte­
resante ştiri din fabrici, uzine, şan­
tiere de construcţii, mine, de pe ogoa­
re şi din instituţiile de învăţamint şi
cultural-sociale.
O bună parte din corespondenţii
noştri trimit ziarului reportaje, infor­
maţii şi alte genuri de articole pu­
blicistice cu un bogat conţinut de
idei.
Pentru a sprijini corespondenţii
voluntari astfel ca ei să scrie un nu­
măr mai mare de articole la un ni­
vel calitativ tot mai înalt, redacţia
ziarului nostru organizează un con­
curs al corespondenţilor voluntari,
care se va desfăşura intre 1 noiem­
brie 1961 — 5 mai 1962.
Concursul va avea ca obiectiv rea­
lizarea cu ajutorul corespondenţilor
voluntari şi publicarea în ziar a unui
mare număr de reportaje şi intorma-
ţii din toate domeniile de activitate.
Redacţia ziarului „Drumul socia­
lismului" recomandă participanţilor
la concurs să oglindească în repor­
tajele şi informaţiile ce ni le vor
trimite, noul în muncă şi în viaţa
oamenilor muncii, lupta celor ce
muncesc din industria şi agricultura
regiunii noastre pentru înfăptuirea
sarcinilor trasate de cel de-al II 1-lea
Congres al P.M.R.. de plenarele G.C.
al P.M.R., precum şi de alte hotă-
rîri şi documente ale partidului şi
guvernului nostru.
Reportajele şi informaţiile trimise
redacţiei să retlecte succesele obţi­
nute în îndeplinirea planului de pro­
ducţie, ridicarea productivităţii mun­
cii, reducerea preţului de cost, reali­
zarea de economii peste sarcinile pla­
nificate, îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor, darea la timp în folosinţă a — mîndria întregului colectiv". „Con­
construcţiilor, creşterea rentabilităţii trolul de calitate are cuvîntul" „G ri­ realizează cele mai bune articole din adresa exactă, profesia şi locul de
G.A.S., reducerea preţului de cost pe ja faţă de om şi cerinţele lui", „Cali­ genurile prevăzute în concurs li se muncă.
hantru în S.M.T., efectuarea lucrări­ ficarea — mijloc important pentru vor acorda premii în bani şi în
lor cu tractoarele şi maşinile la un creşterea productivităţii muncii” şi obiecte.
înalt nivel calitativ, dezvoltarea eco- altele.
nomico-organizatorîcă a gospodăriilor
Curs N.T.S.
La Preparaţia cărbunelui din
Pet-rila, a luat fiinţă de curînd
un curs pentru cunoaşterea nor­
melor de tehnica securităţii
muncii.
Cursul este organizat pe sec­
toare. La el participă toţi mun­
citorii de la preparaţie.
CONSTANTIN BADUŢA
corespondent
U zina „B alan ţa“ din Si­
biu. A ici se fabrică p este
50 de tipuri de diferite
cintare. P rodusele în tre­
prinderii sînt apreciate şi
p este hotare.
In f o to : Se verifică bas­
cule sem iau tom ate.
(Foto AGERPRES)'
G în d u ri despre Congres
H ruşciov în tim p ce părăsea tri­
buna.
...La în c e p u tu l seco lu lu i al
X X -lea, C ongresul al ll-lea al
partidu lu i com uniştilor, care pe
atunci se nu m ea P artidul M un­
cito resc S ocial-D em ocrat din
R usia, a a d o p ta t prim ul Uro­
g ra m . In 1903. cin d a a v u t loc
acest congres, existau foarte pu­
ţin i to v a ră şi de id ei ai lui Le­
nin.
Ce vis în drăzn eţ, de neinfăp-
luit, părea p e atunci progra­
m ul partidului care-şi propu se­
se d rep t scop răsturnarea au to­
craţiei, lichidarea pu terii ex­
ploatatorilor.
In acei ani, u n ch iu l ţarului,
m arele duce V ladim ir Alexan-
drovici, a ro stit faim oasele cu­
vin te: „De 300 de ani se m en ­
ţine din astia R om anovilor şi ea
se va m en ţin e de-a pururi Oare
o m in ă de copil poate zdrobi
clopotu l lui Ivan cel M are din
K rem lin
Ei considera autocraţia o for­
tăreaţă, iar m işcarea revoluţio­
n a r ă „o m i n ă d e c o p i l “ .
N u m a i la 14 an i d e la a c e a s ­
tă declaraţie autocraţia s-a
p ră b u şit ca un copac p u tre d in
tim p de fu rtu n ă. M u n citorii şi
ţă ra n ii au lu at în rniinile lor p u ­
terea ţârii.
Cei de-al doilea P ro g ra m al
p a rtid u lu i a fo s t a d o p ta t in
m a r tie 1919. C u c îte v a zile în a ­
in te de aceasta, arm ata am ira­
lului alb KolceaJc a o cu p a t o ra ­
şul Ufa. D e la su d în a in ta u tru ­
p e le lu i DenHcin. T în ă ra r e p u ­
blică sovietică a fo st în con ju ra­
tă de inelul de foc al du şm an i­
lor. M ai era în că u n fron t, cel al
aprovizionării, in ziua în care a
fost a d o p ta t cel de-al doilea P ro­
g ra m al partid u lu i, la \M oscova,
jm u n c i t o r i i p r i m e a u c i t e 2 0 0 d e
CONCURSUL corespondenţilor voluntari,
agricole colective, creşterea număru­
lui de animale şi ridicarea producti­
vităţii lor, sporirea producţiei agri­
cole la ha., realizarea construcţiilor
planificate, înfrumuseţarea sediilor
G A G . liste necesar apoi să lie oglin­
dite succesele obţinute iu ridicarea
nivelului de trai, material şi cultural
al oamenilor muncii, activitatea des­
făşurată de către sfaturile populare
pentru burta gospodărire a oraşelor
şi satelor, aprovizionarea şi buna de­
servire a consumatorilor de către co­
merţul de stat şi cooperatist. Să se
dea o atenţie deosebită problemelor
învăţămintului de stat, ale muncii cul­
tural-artistice şi sportului. Recoman­
dăm participanţilor Ia concurs să
scrie articole prin care să populari­
zeze iniţiativele valoroase ale mun­
citorilor si colectiviştilor fruntaşi, ex­
perienţa înaintată a organizaţiilor de
partid, staturilor populare şi colecti­
velor dc muncă irunlaşe pe întreprin­
deri, succesele inovatorilor şi raţio-
nalizatorilor şi ale altor oameni ai
muncii din regiunea noastră.
Colectivul redacţional al ziarului
solicită participanţilor la concurs să
sprijine, prin reportajele şi informa­
ţiile trimise, acţiunile organizatorice
întreprinse de ziar, precum şi rubri­
cile permanente ce apar în coloanele
ziarului.
In domeniul industriei, ziarul îşi
propune să publice materiale cu un
begat conţinut, scrise într-o forma
plăcută, despre calitatea oţelului, creş­
terea conţinutului de metal în mine­
reuri. îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui, cocsului, a produselor industriei
constructoare de maşini şi unelte, a
bunurilor de larg consum. In acest
scop. ziarul va susţinute rubrici per­
manente cum s în t: „Nici un vagonet
de minereu rebutat", „Marca fabricii
In domeniul agriculturii, ziarul va premiilor, pe lingă calitatea materia- ra sosirii lor.
dc ARKADl VAS1LIEV,
scriitor
g r a m e de p lin e, in a c e a s tă zi la tern ici gigan ţi en ergetici din lu ­
M oscova nu era lu m in ă din lip­
să de cărbu n i şi lem ne.
Pe atu n ci in R u sia nu erau
ă c c it 300.000 de co m u n işti. M a ­
jo rita tea din tre ei erau pe front.
In a cest m o m e n t greu. Lenin
a d eclarat că în Rusia va fi con­
stru it socialism ul.
D uşm anii socialism ului rid sau
a tu n c i de noi. P e n tru m u lţi cu ­
vin tele lui Lenin p ă rea u un vis
n e re a liza b il.
A stăzi în treaga lum e recu­
n o a şte : L en in şi cei ca re l-au
u rm at au avu t dreptate. In R a ­
portu l cu privire la nou l P ro­
g ram al P.C.U.S., N ik ita H ru ş­
ciov a sp u s:
„R usia era con siderată ţa ra
barosului şi a roabei, a plugului
de lem n şi a-vîrtelniţei. Ea e r a a e
10 ori m a i p ro s t în ze stra tă cu
m a şin i ă eclt S.U.A., de cin ci o n
m a i iirost d e c it G erm an ia. a s-
tăzi, U niunea S ovietică este ţara
tehnicii în ain tate, a m aşinilor
supraputernice şi a aparatelor
de în a ltă precizie, a liniilor a u ­
tom ate, a m aşinilor electronice
de calcul şi a n avelor cosm ice.
In an u l 1961 in d u stria n oastră
constructoare de m aşini de
prelucrare a m etalelor a dat o
produ cţie de 350 de ori m al
m a re d ecit in a n u l 1913 şt
ap ro a p e de o m ie dc ori m aţ
m a re decit in anul 1919.
Rusia era considerată ţara
lem nului, a paielor, şi cu rm e iu ­
lui, ea era lite ra lm e n te în fo m e ­
ta tă du pă m eta l. Astăzi, U niu­
nea Sovietică este ţara oţelului
şi alum iniului, a cim en tu lu i şl
maselor, plastice. P rodu cem
milita pentru lărgirea şi consolidarea
sectorului socialist al agriculturii,
sporirea continuă a producţiei vegeta­
le, dezvoltarea sectorului zootehnic,
să generalizeze experienţa pozitivă,
întreţinînd rubrici cum sînt „Ne vor­
besc fruntaşii recoltelor bogate”,
„Toate gospodăriile colective la ni­
velul celor fruntaşe", „Ne vorbesc
colectiviştii despre munca şi viaţa
lor", „In G .A.S. — 6.500 litri lapte
pe cap de vacă lurajatâ”, „Înecare
sediu G .A.C. — o mindrie a satului",
„Ce propuneţi pentru reducerea pre­
ţului de cost în G .A.S.", „Întrecerea
dintre gospodăriile agricole colecti­
ve". Ziarul mai întreţine şi alte ru­
brici permanente printre c a r e : „Lo­
cuinţa e a ta, îngrijeşte-o“, „Con­
structori şi construcţii“, „Colţul in-
văţămintului“ etc.
Iu perioada concursului vor mat
apare şi alte rubrici permanente, me­
nite să ducă ia îmbunătăţirea acti­
vităţii economice, sociale şi cultural-
educative din regiune. Participanţii
la concurs sînt invitaţi să le urmă­
rească şi să scrie reportaje şi ador­
m iţii ta rubricile respective, astfel ca
ele să Vie susţinute cit mai temeinic.
Redacţia ziarului va aprecia în mod
deosebit acele materiale trimise de
concurenţi, care cuprind iniţiative
proprii, menite să determine un şi
mai mare avînt al oamenilor mun­
cii in lupta lor pentru realizarea sar-,
cmilor de plan înainte de termen.
Vor fi apreciate, de asemenea, acele
reportaje care ridică probleme noi şi
indică soluţii pentru rezolvarea lor.
In cadrul concursului vor fi luate
în considerare numai acele materia­
le care cuprind date reale, actuale,
scrise cit mai clar şi îngrijit, din
care să nu lipsească oamenii ca fău­
ritori ai societăţii noi.
Corespondenţilor voluntari care
La clasificarea pentru acordarea publice materialele trimise, pe măsu­
w v/w
apro a p e to t a tîta o ţe l cit Anglia,
R.F.G . şi F ran ţa, lu a te la un loc.
R usia era con siderată ţara
lăm pii de gaz şi a opaiţului.
C ind d eleg a ţii la C ongresul al
V lll-le a a l Sovietelor dezbateau
planul G oelro, la M oscova energia
electrică abia aju n gea pen tru
ilu m in a rea clădirii în care se ţ i ­
nea Congresul. A stăzi, U niunea
Sovietică este ţa ra celor m a i p u ­
m e. N oi produ cem peste 30 m i­
lia rd e de icWh de en ergie e le c ­
trică. In an u l 1961 p ro d u cţia de
energie electrică va fi de a pro­
x im a tiv 160 de ori m ai m are
decit în 1913“.
In tr-adevăr, ţara sovietică, p o ­
porul său a stră b ă tu t un drum
m ăreţ. A ctuala situaţie econo­
m ică şi politică a U niunii So­
vietice, avin tu l ştiinţei, în trea­
ga dezvoltare a societăţii n o a ­
stre nc dă convingerea deplină
că şi cel de-al treilea Program
al partidu lu i va fi îndeplinit.
-k
R apo a rtele lui N ikita H ruşciov
vo r fi stu d ia te dc m ilioanele de
oam eni.
„A doptind noul său Program,
a sp u s N. S. H ru şciov, m a r e ­
le n ostru p a rtid declară solem n
in fa ţa în tregii om en iri că
principalul scop al politicii sale
e x te rn e îl v e d e nu n u m a i in
preîn tim pin area unui război
m on dial, ci şi în elim in area pen ­
tru totdeau n a, încă in tim pu l
vieţii gen eraţiei noastre, a răz­
boaielor din via ţa societăţii.
Ce furtunoase erau aplauzele
c u c a r e a r ă s p u n s a s is te n ţa la satisfacţie, in tin ereţe am fost
aceste, c u v in te ! Şi eu, îm p reu n ă
cu delegaţii şi oaspeţii, am a-
p la u d a t cu în su fle ţire p e N. S.
H ruşciov. S în t ta tă , a m nepoţi,
ii iu besc şi nu doresc ca ei să
lelor se va avea îri vedere şi numă­
rul acestora.
Premiile vor fi acordate numai ace­
lor concurenţi care au scris, în peri­
oada concursului, cele mai bune re­
portaje şi informaţii şi care au trimis
redacţiei cel puţin 6 reportaje sau 69
informaţii publicabile.
In cazul cînd un concurent tri­
mite şi reportaje şi informaţii, mi­
nimul este de 3 reportaje şi 15 inlor-
maţii publicabile.
La sfîrş'tul concursului, redacţia^
acordă premii pentru ceie mai bune
reportaje şi informaţii, a stte l:
Pentru cefe mai hune
r e p o rt a je se a c o r d ă :
1 p rem iu I in valoare d e 800
lei ;
2 p rem ii II în va lo a re de 500
lei fie c a r e ;
3 p r e m ii III In v a lo a r e de
200 lei fie c a r e ;
20 m en ţiu n i constind în di­
ferite obiecte.
Pentru c e h mai hune
informaţ»ii _s_e____a_c__o_ r_ dă ••
1 p re m iu 1 în v a lo a r e de 500
le i;
2 p rem ii II în va lo a re de 250
lei f ie c a r e ;
3 p rem ii III in valoare de
150 lei f ie c a r e ;
20 m en ţiu n i co n stin d in d i­
ferite obiecte.
/Materialele pentru concurs se vor
trimite în plicuri închise pe adresa
ziarului „Drumul socialismului“,
Deva, cu menţiunea „Pentru concurs".
Gete care nu vor purta această men­
ţiune nu vor fi luate în considerare
la acordarea premiilor.
Concurenţii sînt rugaţi să-şi indice
Redacţia îşi rezervă dreptul, indi­
ferent, de rezultatul concursului, să
-"Wv. \ , .,/Vn/v ,
audă sirena de alarm ă, a apă­
rării pasive, nu doresq ca ei să
audă exploziile bom belor, a
bom belor cu hidrogen, nu do­
resc să fie distru să sau in cen ­
diată casa unde locuiesc oam eni
ce-m i sîn t dragi. Nu doresc
război, nu doresc să se rep ete
din nou tra g ed ia O sw iecim -ului
şi M atăanek-ului, să se rep ete
tragediile m u lto r oraşe ale ţării
m ele, tragediile C oventry-ului,
Varşoviei, H iroşim ei, nu doresc
ca şi popoarele altor ţări să
treacă prin ororile unui . nou
război. D e aceea eu l-am a plau ­
dat cu em oţie pe N ikita H ruş­
ciov, şi sîn t co n vin s că aşa gin-
dese m u lte m ilioane de oam eni
de pe globul p ă m în tesc.
-k
Ca scriitor, m -au in teresa t de­
osebit de m u lt cu vin tele lui N.
S. H ru şciov d e sp r e ed u ca ţia co ­
m unistă, despre dezvoltarea
m u ltila tera lă a individului. El
a sp u s o fra ză care m i s-a în ti­
p ă r it în m in te : „ C o m u n iştii şi-
au propu s ca ţel să elibereze
oam enii nu de m uncă, ci de ex­
ploatarea m uncii lor“.
O m ul nu poate trăi fără m u n ­
că, dacă vrea să se considere
om. Eu însum i am m u n cit to a ­
tă via ţa , şi to td e a u n a , in orice
activitate, m unca Im t dădea
m a r in a r şi îmi, p lă c e a s ă lu crez
pe navă. A poi am devenit m un­
citor şi am în drăgit fabrica unde
lucram . M ai tîrziu a m deven it
ziarist şi scriitor, şi îm i face o
m a re plăcere să scriu cărţi, nu­
v e le şi artico le. C u p lă c e r e scriu,
şi acest articol d esp re Congres.
D esp re C on gresu l Partidului.
C o m u n i s t s e p o a t e p o v e s t i Şi-
scrie m ult. P artidu l a în vă ţa t
poporu l p a triei m ele cu m s-o
tra n sfo rm e in sta tu l cel m a i p u ­
ternic din lum e. P artidu l a tra ­
sa t calea fericirii tu tu ror —
spre societatea com unistă, a că­
rei deviză este: „D e la fiecare
după capacităţi, fiecăruia după
n evo ii ~•