Page 8 - 1961-10
P. 8
pag. 4 DRUMUÜ SOCIAUSAtULü% Nr. 2Î06
f3X5Za-i?*M-‘,WATTO!C«ETOOTVWCT ¦'*«iw«- a>ftffl»*ew8?»it)yCTmiOTPrnffii»^c^CT»7iTOCT^,TF.Tr!a»«Mua»«winpawi»gaB^^ __:mtt
xtUXmeAB şlijii - juilurtelß s lim • jxltxmfcle ş t ld . • xUtimelß ştiri- ASub steagul luptei pentru pace
Londra anului 1945 se afla In programul său lupta pentru lupta împotriva imperialismului
apărarea păcii pe pămint, pen generator de războaie. Ţinerea
încă sub teroarea V-2-urilor hi- tru îmbunătăţirea condiţiilor de Conferinţei Ia Berlin nu este în-
trai ale oamenilor muncii din timplătoare, Mişcarea sindicală
tieriste, cind reprezentanţii a ţările capitaliste, pentru elibe mondială la poziţie fermă îm
rarea popoarelor de sub jugul potriva pericolului pe care il
peste 50 milioane de oameni ai colonialist. prezintă astăzi pentru pacea lu
muncii din 35 de ţări ale lumii Caracteristica principală a ac mii militarismul vest-german şl
ţiunilor desfăşurate sub steagul consideră că încheierea imedia
se intîlneau in prima Conferin F.S.M. de oamenii muncii, con tă a Tratatului de pace german
stă in îmbinarea tot mai strlnsă constituie o necesitate vitală şi
ţă sindicală mondială — un pas a luptei pentru satisfacerea re urgentă pentru menţinerea pă
vendicărilor lor economice şl so cii în lume. Cei 114 milioane
Dedarafia delegaţiei O nouă reducere de impozife pe important pe drumul unităţii ciale cu lupta pentru Indepen membri ai F.S.M., prin repre
sindicale depline. Ca urmare a denţă naţională a popoarelor zentanţii săi la Conferinţă,
coloniale, pentru dezarmarea ge cheamă clasa muncitoare inter
sovietice ia O.N.U salariile muncitorilor şi funcţionarilor marelui avînt pe care l-a cu nerală şi totală, pentru pace naţională la vigilenţă' şi la uni
noscut în lume mişcarea munci şl progres social. tate de acţiuni pentru menţine
rea păcii.
„Cu privire la rezolvarea provizorie a problemei sovietici torească în anii celui de-al doi Apărarea vieţii popoarelor,
conducerii Secretariatului 0. N. U.“ lea război mondial, Conferinţa demascarea negustorilor de Un alt eveniment Important1
moarte — sint obiective care în viaţa sindicală internaţiona
NEW YORK 2 (Agerpreş). — aceste propuneri prevăd că Adu MOSCOVA’ (Agerpres). — Această reducere reprezintă în de la 6 februarie 1945 a trebuit străbat ca un far luminos în lă il constituie cel de-al V-lea
TASS transmite : La 1 octom narea Generală, la recomanda TASS: medie 4u la sută. să discute problema creării unei toată activitatea şi manifestă Congres mondial al sindicatelor,
brie delegaţia U.R.S.S. la O.N.U. rea Consiliului de Securitate, Federaţii care să unească toa rile acestei mari organizaţii In care va avea loc In luna decem
a dat publicităţii declaraţia „Cu potrivit Cartei O.N.U., va de Incepind de la 1 octombrie In octombrie anul trecut au ternaţionale. Din conţinutul do brie a.c. Ia Moscova. Congresul
privire la rezolvarea provizorie semna un reprezentant cunos a.c. se efectuează a doua redu fost scutiţi cîe impozite oamenii te organizaţiile sindicale de pe cumentelor celui mai recent eve va discuta nu numai activita
a problemei conducerii Secreta cut în cercurile O.N.U. in ca cere de impozite pe salariile muncii cu salarii care nu depă gleb. Acest important eveniment niment care a %vut loc In viaţa tea propriu-zisă a F.S.M. cl şl
litate de conducător-al Secreta muncitorilor şi funcţionarilor în şesc 500 ruble (in bani vechi) a avut loc opt luni mal tîrziu sindicală mondială — Conferin
riatului O.N.U.“. riatului O.N.U. pe un termen conformitate cu legea adoptată pe lună. Tot atunci a fost re — la 3 octombrie, Ia Paris, cind ţa sindicală internaţională de sarcinile care revin organizaţii
stabilit (pină In luna aprilie de Sovietul Suprem al U.R.S.S. dus considerabil cuantumul im s-a desfăşurat primul Congres la Berlin — se vede limpede că lor sindicale In problemele ma
In declaraţie se spune? in mai, anul trecut, Sint scu sutelor de mii de membri jore ale zilelor noastre — lupta
In ultimele zile in presa ame tiţi de plata impozitelor oame pozitului asupra salariilor care Mondial al Sindicatelor. Atunci ai F.S.M. nu le slnt indiferente pentru pace, pentru coexistenţă
ricană au apărut ştiri care de nii muncii aie căror salarii lu a luat fiinţă Federaţia Sindica problemele majore ale contem paşnică, pentru dezarmare ge
nare nu depăşesc 60 ruble. nu depăşeau 600 ruble. poraneităţii. Memorandumul a- nerală şi totală.
N. Lisiţîn, membru al cole lă Mondială — rod al unei înde dresat guvernelor U. R. S. S.,
In acelaşi timp se reduce giului Ministerului de Finanţe lungate experienţe istorice a S.U.A., ’Angliei, Franţei, R.D.G. Sub steagul de luptă al F.S.M.
naturează vădit poziţia delega 1963) şi că atlt Consiliul de cuantumul impozitului pe venit, al R.S.F.S.R-., a făcut cunoscut mişcării muncitoreşti pe scară şi R.F.G. în legătură cu Înche păşesc înainte sute de milioane
precum şi al impozitului asu ierea Tratatului de pace german de oameni ai muncii de pe toate
ţiei sovietice în legătură cu re Securitate cit şi Adunarea Ge unui corespondent al ziarului naţională şi internaţională. şi cu rezolvarea paşnică a pro meridianele globului. Sărbăto
zolvarea provizorie a proble nerală vor lansa un apel ca el pra celibatarilor, cetăţenilor ne- blemei Berlinului occidental, rind 16 ani de existenţă, F.S.M.-
mei conducerii Secretariatului ca şi trei locţiitori ai lui care-şi „Sovetskaia Rossia“ că scutirea Cu 16 ani în urmă F.S.M. în apelul către oamenii muncii şi mobilizează pe membrii săi la
O.N.U. Se fac încercări de a desfăşoară In prezent activitatea familişti sau cu familii mai pu sindicatele din R.F.G. şl apelul luptă pentru unirea deplină a
prezenta politica U.R.S.S. ca o in veriga de conducere a Secre de impozite şi reducerea impo trunea 67 milioane de oameni către oamenii muncii din toate sindicatelor 'din toată lumea în
politică care ar merge aproape tariatului şi sint personalităţi ţin numeroase, cu salarii între ţările lumii arată că mişcarea
internaţionale cu înaltă califi zitelor, vor aduce numai oame ai muncii. Astăzi această orga sindicală mondială dă expresie scopul apărării Intereselor so-
pînă la folosirea veto-ului în CI ruble pînă Ia 70 ruble lunar. puternicei sale voinţe de a lupta clal-economice ale oamenilor,
activitatea de zi cu zi a verigii nilor muncii din această repu nizaţie numără peste 114 mili cu toate forţele pentru pacea muncii din ţările capitaliste,
lumii, de a pune pe prlfiî plan pentru lichidarea cauzelor care
blică un venit de peste 300 mi oane de membri, fiind singura generează războaiele, pentru
în activitatea sa 'de zi cu zi pace trainică şi îndelungată pe
de conducere a Secretariatului. care din U.R.S.S., S.U.A. şi din lioane ruble in anul 1961. organizaţie care uneşte sindi pămint
Toate aceste ştiri urmăresc una din ţările Asiei sau Africii,
să acţioneze In spiritul înţele catele din ţări cu sisteme eco
să inducă în eroare opinia pu geri i.
blică şi în acelaşi timp să pre nomice şi sociale diferite.
Delegaţia sovietică a explicat
zinte in culori trandafirii pozi că ea nu urmăreşte ca vreunul Sărbătorirea arsi/ersării proclamării Tăria F.S.M. constă nu numai
ţia cercurilor care continuă să din aceşti locţiitori al şefului
susţină practica viei,pasă a su provizoriu al aparatului admi R. P. Chineze în faptul că este cea mai mare
nistrativ al Organizaţiei Naţiu organizaţie sindicală de pe glob
bordonării aparatului O.N.U. nilor Unite să facă uz de veto.
influenţei unei ţări sau unui Acesta insă trebuie să colaboreze PEKIN 2 (Agerpres). — Chi obţinute pînă acum pe calea ci mal ales în justeţea politicii
grup de ţări. zl de zi cu locţiitorii săi, iar na Nouă transmite: construirii socialismului, încre pe care o promovează. In po
locţiitorii cu el, şi să tindă spre derea în viitorul lor luminos; fida poziţiei retrograde a unor
In pofida prevederilor Cartei colaborare armonioasă in prin Ziua de 1 octombrie, cea de-a ei au condamnat încă o dată cu conducători sindicali din ţările
O.N.U., aceste cercuri caută să i2-a aniversare a proclamării hotărîre ocuparea insulei Tai- capitaliste care susţineau pînă
menţină orientarea unilaterală Republicii Populare Chineze a van, au sprijinit lupta de eli nu de mult că apărarea păcii
a conducerii administrative a fost sărbătorită în întreaga ţară berare a popoarelor asuprite ar fj o chestiune fără nicio con
organizaţiei şi urmăresc lichi într-o atmosferă de bucurie şi tingenţă cu mişcarea sindicală.
darea caracterului ei pur inter entuziasm. Mari mitinguri au împotriva imperialismului si Federaţia Sindicală Mondială
avut loc în toate oraşele tării, lupta pentru pace care se duce şi-a pus încă ele la înfiinţare
naţional: cipalele probleme ale activită
ţii Secretariatului. Aceste pro de la Şanhai şi 'pînă în Regiu
PQziţia principială a Uniunii puneri slnt rezultatul numeroa
Sovietice în problema reorgani selor doleanţe exprimate In ul nea Autonomă Sinţzian-Uigură, în întreaga lume, au manifestat
zării radicale a structurii O.N.U. tima vreme de multe delegaţii
în cursul celei de-a XV-a se situată în extremitatea de vest, cu entuziasm pentru prietenia
şi a Secretariatului ei a fost re siuni a Adunării Generale şl în
afirmată încă o dată în euvîn- Tratative imediate in problema semnăriidin provincia Fleilunţzian şi chino-sovietică şi pentru uni
tarea rostită de A. A. Gromlko, pînă în insula Hainan. Oame tatea întregului lagăr socialist.
şeful delegaţiei sovietice la cea
neîntârziate a Tratatului de pace germ an!nii muncit chinezi şi-au expri In fabrici, în instituţii şi şcoli
de-a 16-a sesiune a Adunării diferitele organe ale O.N.U.,
Generale a O.N.U. care se ocupă cu problemele mat bucuria faţă de succesele au avut loc mitinguri festive.
administrative.
In condiţiile actuale, după M e m o ra n d u m u l co n ferin ţei sin dicale in tern aţio n ale d e ia B erlin
cum s-a menţionat în această Delegaţia sovietică consideră
că toţi cei care slnt interesaţi C o m a n d a m e n t u l O .M .U . BERLIN 2 (Agerpres). — Re sindicală Internaţională de la r.ie de pregătire a unui război
declaraţie, delegaţia U.R.S.S. în normalizarea activităţii Orga prezentanţii sindicatelor şi oa Berlin arată în memorandum
consideră posibil să se adopte nizaţiei Naţiunilor Unite, şl In. f a c e n o i c o n c e s ii In i Claomlfoe menilor nimicii din întreaga lu că imperialismul şi militaris împotriva Rep’ublicii Democra
o hotărîre provizorie de comun me au declarat că vor lupta din mul german încearcă din nou te Germane, Uniunii Sovietice
toate puterile pentru lichidarea să atragă popoarele în viitoa şi celorlalte ţări socialiste, un
acord, care să asigure, pînă la imperialîsmfului vest-german, rea unul război mondial. rol deosebit este acordat Berli
pentru încheierea imediată a nului occidental care a fost
adoptarea unei hotărîri defini colaborarea laborioasă de zi cu tra ta tu lu i de pace cu cele două In memorandum slnt citate transform at de puterile occiden
state germane şi pentru asigu fapte care arată cum au fost tale şi de imperialiştii şi milîta-
tive, conducerea administrativă zi a tuturor ţărilor reprezentate ELISABETHVILLE 2 (Ager- făcht cunoscut că este în pose rarea păcii generate. încălcate în Germania occiden
neîntreruptă de către Secreta la O.N.U., nu pot să nu adere î>res).— Comandamentul O.N.U. tală obligaţiile privitoare la de riştil vest-germani într-un fo
1? propunerile pe care ea le-a sia unei liste de peste 100 de o- Această declaraţie este cu nazificare» şi demilitarizarea car de provocări extrem dc pe
riatul O.N.U., „care să nu adîn- prezentat, ţinlnd - seama de continuă să facă concesii lui fiţeri albi în solda Tui Chombe. prinsă în memorandumul cu Germaniei, la lichidarea carte riculoase.
cească divergenţele existente Chombe. Reprezentantul O.N.U. privire la încheierea Tratatului lurilor şi trusturilor ei, asuma
între state ci să creeze o bază punctele de vedere atit .‘.princi Totodată Chombe a făcut cu de pace german şl la rezolva te prin acordurile de la Pots Participanţii la conferinţa de
şi mai solidă pentru colabora palelor grupe de state, şl vor în Katanga, Conor O’Brien, a rea paşnică a problemei Berli dam, cum a fost restabilită în la Berlin salută şi sprijină m ă
rea lor în cadrul O.N.U.”. declarat Ta 1 octombrie că. ac- noscut că a hotărît să trimită nului occidental. Memorandu Germania occidentală cu spri
mul a fost trimis de către con jinul guvernelor S.U.A., Angliei, surile de securitate luate la 13
In cursiţl schimbului de păreri respinge orice încercări de a se ceptînd o nonă cerere a lui la Leopoldville un emisar care Franţei şl triipelor lor de ocu august de R. D. G. Conferinţa
Chombe, a ordonat retragerea să facă cunoscut guvernului ferinţa sindicală internaţională paţie puterea imperialismului saîută de asemenea numeroase
pe care delegaţia sovietică l-a impune Adunării Generale o ho trupelor O.N.U. de pe o serie de care a avui loc între 22 şi 24 german, a monopolurilor şi ml- le iniţiative ale U.R.S.S. îndrep
central că el doreşte să se întîl- septembrie la Berlin, guverne litariştilor. tate spre lichidarea rămăşiţe
avut în ultimele zile cu repre tărîre unilaterală, ocolindu-se poziţii ocupate de ele la Eli- nească cu primul ministru al lor U.R.S.S.. S.U.A., Marii Bri lor celui 'de-al doilea război
sabethville. tanii, Franţei, R, D. Germane şl Totodată, conferinţa consta mondial şl îndeosebi propune
zentanţii a diferite state, inclu Consiliul de Securitate, hotărîre E. Kimba „ministrul de Ex guvernului central Cyrille A- R. F. Germane. tă că în partea răsăriteană a
Germaniei s-a făurit un stat cu rea sa cu privire la încheierea
siv S.U.'A'., ea a făcut o propu care nu poaţe declt să submi In memorandum sint expuse adevărat democratic — K. D. urgentă a Tratatului ’de pace eu
principiile pc care trebuie să se Germană — *unde sînt înfăptui cele două state germane şi la
nere conciliantă cu privire la neze însăşi baza pe care se în terne“ al Katangăi s-a grăbit doula pe un teritoriu neutru. La soluţionarea paşnică a proble
bazeze Tratatul de pace ger te principiile acordurilor de la mei Berlinului Occidental.
conducerea provizorie de către temeiază Organizaţia Naţiunilor să declare în aceeaşi zi gazeta sfirşitul săptămînii trecute mi Potsdam, precum şi hotărîrile
man. Participanţii Ia conferinţa In memorandum este demas
Secretariatul O.N.U. In esenţă, Unite. ’- rilor că trupele O.N.U. au ac nistrul Informaţiilor al guver conferinţelor sindicale interna cată şi condamnată poziţia p u
ceptat să evacueze treptat toa nului central congolez Ileo a ţionale de la Londra şi Paris cu terilor occidentale şi guvernu
Convorbirea dintre te punctele strategice pe care le arătat însă în mod clar că da privire Ia o Germanie paşnică lui R. F. Germane care la pro
ocupă şi în prinţul rînd poşta că Chombe doreşte să discute şi democratică. punerea cu privire la încheie
şi că s-au angajat să nu reia cu primul miniştrii el trebuie să rea urgentă a Tratatului de p a
A, A. Gromîko şi D. Rusk se prezinte la Leopoldville aşa In memorandum este demas
ostilităţile. cată şi condamnată poziţia u- ce şi la soluţionarea paşnică a
încurajat de faptul că repre cum fac toţi preşedinţii guver nor lideri sindicali ca Willy
NEW YORK 2 (Agerpres). — S.U.A. pentru relaţiile publice, zentanţa O.N.U. bate din nou în nelor provinciale. Richter, preşedintele Uniunii problemei Berlinului occidental
TASS transmite : La 30 septem a dat citire următoarei declara Sindicatelor din Germania oc răspund printr-o intensă pro
brie a avut loc o convorbire în ţii pentFu a fi publicată în pre retragere, Chombe a făcut o vi cidentală. care are o atitudine pagandă de război, falsifictnd
tre A. A. Gromîko, ministrul să : extrem de ostilă faţă de R.D.G.
Afacerilor Externe al U.R.S.S., ,Nu-războiului din cauza Berlinului!zită demonstrativă celor 190 dc (i totodată faptele şi denaturîntl
si D. Rusk, secretarul de stat „Schimbul rde păreri a fost şi 'de sindicatele oamenilor sensul măsurilor legale de a-
al S.U.A. cordial. Considerăm că acest soldaţi ai O.N.U. pe care ban muncii din această ţară. vertizare înfăptuite de alte ţări.
schimb a fost folositor. După dele lui i-au luat prizonieri în
După cltva timp de la înche cum se ştie, întîlnirile de acest După cum se arată în me Conferinţa cheamă guvernele
ierea convorbirii, Roger Tubby, fel se organizează pentru a în timpul recentelor lupte şi l-a Demonstraţia şi mitingul de la Blackpool morandum, în întreaga campa- celor patru mari puteri precum
secretar de stat adjunct al cerca să se stabilească dacă
trebuie duse tratative intre U- insultat pe maiorul Irlandez LONDRA 2 (Agerpres). — zelor militare străine de pe te şi guvernele celor două state
ROMA. — La Roma a fost dat pu niunea Sovietică şi aliaţii occi Patrick Quinland, cel mai mare La 1 octombrie. în ajunul germane să înceapă imediat tra
blicităţii raportul anual al Organizaţiei dentali. în grad dintre prizonieri, nc- deschiderii conferinţei anuale a ritoriul ei. tative în problema semnării ne
Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi permiţîndu-i, potrivit agenţiei Partidului Laburist, la Black- Luînd cuvîntul la miting, de
agricultură (F.A.O.). Reierindu-se la Sperăm că schimbul de pă Reuter, să expună nemulţumi pcol a avut loc o mare demon întârziate a tratatului ’de pace.
creşterea producţiei agricole în dife reri va continua. După toate rea prizonierilor faţă de felul straţie şi un miting de protest putatul S. Swingler a declarat
ritele regiuni ale lumii, raportul sub pvobabmtăţile următoarea In- cum sint trataţi. împotriva cursei înarmărilor nu în aplauzele asistentei că pro
liniază că „producţia agricolă pe cap tilnirc va avea Ioc la Washing cleare, funestă pentru Anglia. blema dezarmării nucleare ră
de locuitor în U.R.S.S. şi ţările Eu- ’ ton săptămîna viitoare. Ziua Chombe a ţinut o conferinţă mâne cea mai importantă pro
ropei răsăritene (ţările socialiste — acestei întîlniri n-a fost încă blemă politică. Deputatul J.
N.R.), a crescut mult mai repede de fixată. tCînd Gromîko va veni la
la terminarea ultimului război mondial Washington, după toate proba de presă la care a pretins că în Zece mii de persoane au demon Mart a subliniat că pentru An
declt în oricare altă regiune a lumii". bilităţile el se va întîlni cu pre
„arm ata“ sa n-ar mai exista strat sub lozinca : „Nu — răz glia, singura cale de a evita o Un an de la eliberarea N igeriei
PARIS. .— Agenţia France Presse şedintele“.
relatează că muncitorii metalurgişti mercenari străini de la 28 au boiului din cauza Berlinului!“. distrugere nucleară este renun
din Lille au declarat greve de soli 4 &•">; •..'.V' '• ¦’"'ri'ri-x' i ' <
daritate cu muncitorii de la Uzina Vi . I r . : ' V . : A*Iii:::ri ä ' .v gust, deşi după cum se ştie Ia In fruntea coloanei care se ţarea la arma nucleară şi pro LONDRA' 2 (Agerpres)’. — Reuter, într-un ftiesaj 'dat pu
„Massey-Ferguson“ ameninţaţi cu con 30 septembrie Conor O’Brien a întindea pe un km. şi jumătate movarea' unei politici externe blicităţii cu prilejul acestei săr
cedierea. Peste 1.000 de grevişti de la La 1 octombrie s-a împlinit bători naţionale, guvernatorul
această uzină au ţinut un miting in se afla canonicul Collins, par independente şi pozitive. un an ’de la eliberarea Nigeriei general al Nigeriei, rAziklwe, a
incinta uzinei, după care s-au în de sub dominaţia colonialistă'
dreptat spre Bursa Muncii unde erau lamentarii Li. Pavitt, T. Swain. Printre cei care au luat 'cu engleză. Festivităţile organizate subliniat că ’după cum a demon
adunaţi greviştii din alte întreprin cu prilejul primei aniversări a
deri. «• f,* ' ' />? 'Jyy-,•-*, F. Allaun şi alfi fruntaşi ai vie vîntul la miting a fost şi depu Independenţei poporului nige strat anul care a trecut, poporul
ţii politice şi publice. tatul K. Zilliacus, pe care con rian vor dura cîteva zile.
PARIS. — La 30 septembrie, alge • * ' >¦ *' 1 /,?- ' ,. ducerea de dreapta l-a exclus nigerian s-a dovedit a ii tn sta
rienii din oraşul Philippeville (Alge Participanţii la demonstraţie din Partidul Laburist pentru că După cum transmite cores
ria), au declarat o grevă generală în au sosit din Londra, Manches- a apărat ferm politica de pace. pondentul din Lagos al agenţiei re să îndeplinească sarcina de
semn de protest împotriva dezmăţului ier. Liverpool, Glasgow şi din întărire a independenţei sale.
teroriştilor ultracolonialişti în Algeria. alte oraşe ale ţării pentru a ară In aclamaţiile aprobative ale
Greva a fost declarată în urma cioc ta liderilor de dreapta ai Parti asistenţei, Zilliacus a spus : Sîn- Declaraţiile provocatoare
dului Laburist că, în pofida po tem împotriva transformării An ale premierului japonez
liticii lor capitularde, poporul gliei într-o bază pentru bombe
englez nu va înceta niciodată şi într-un satelit al S.U.A.
lupta împotriva înarmării nu Canonicul Collins care a pre
zidat mitingul şi-a exprimat
cleare a tării, împotriva parti speranţa că partidul laburist va
cipării Angliei la blocurile, mi înţelege şi va sprijini politica de TOKIO 2 (Agerpres). — Intr-o cu- menţionat Taivanul şi Coreea de sud.
vîntare rostită duminică, primul minis In schimb el a formulat din nou re
litare agresive şi împotriva ba dezarmare nucleară a tării. tru al Japoniei, Ikeda, a declarat că vendicări teritoriale, procedînd în a-
guvernul Japoniei intenţionează sa ceastă privinţă la fel cu revanşarzii
tsa din Germania occidentală, foştii pai-
procedeze „fără grabă" în privinţa re teneri ai Japoniei militariste în cel de
Remanierea guvernului cunoaşterii Republicii Populare (Sbine- al doilea război mondial.
ze, pentru a vedea mai întîi cum pro
Republicii Ghana cedează anumite alte state. Corespon Intr-un articol consacrat politicii
denţii de presă care reproduc decla
externe a Japoniei, săptămînalul japo
nirii care a avut loc între curopem „Noile adăposturi" ale unor familii nevoiaşe din Chile. AGGRA 2 (Agerpres). — pentru relaţiile cu (Bommonwealthuî. raţiile lui ikeda subliniază că prin a- nez „Press \Veekly“ scrie printre alte
şi algerieni şi, care s-a soldat cu 4 Aceste adăposturi au fost create pe un lot de pămînt apar- Agenţia Reuter anunţa că preşedin Potrivit ziarului „Daily Telegraph“, ceste „alte state" el a avut în vedere le : „Guvernul japonez a arătat într-un
.algerieni morţi şi 13 răniţi. ţinînd unei societăţi de stat: Drapelul chilian simbolizează vic tele Ghanei, Kwame Nkrumah, a . pro sarcina principală a lui Sandys este in primul rînd Statele Unite cu care a mod mai deschis dccît a făcut-o oricind
toria chilienilor lipsiţi de adăpost în luarea în posesie a. lo cedat la o remaniere a guvernului. de a afla care este atitudinea preşe subliniat de altfel că Japonia trebuie în trecut că şi-a asumat sarcina de a
LISABONA. — O nouă arestare a tului de pămînt. Concomitent cu modificarea compo dintelui Nknunali faţă de Anglia după să-şi strîngă legăturile“. <3a şi cina promova anticomunismul în Asia şi de
iost operată de poliţia lui Salazar în nenţei guvernului, s-a anunţat numi remanierea guvernamentală şi mai cu nici nu ar fi spus aceste lucruri. în a duce pe plan extern o politică cu ca
şirul acţiunilor sale împotriva mem rea unui ghanez în funcţia de procu seamă după îndepărtarea unor cetăţeni cuprinsul aceleaşi cuvîntări ikeda a racter colonialist“.
brilor opoziţiei în legătură cu apro ror general, funcţie care era deţinută britanici din posturile de comanda criticat vehement pe cei ce acuză gu
piatele alegeri parlamentare. De data pînă acum de un englez. pe care !e deţineau în armata gha- vernul Japoniei că îşi orientează po Săptămînalul citează declaraţia u-
aceasta, relatează agenţia France Pres Luni dimineaţa a sosit la Acera, neză şi în alte domenii importante litica după aceea a Statelor Unite. nui mare financiar japonez Yoshitaro
se. a fost arestat avocatul Arlindo Duncan Sandys, ministrul britanic ale vieţii de stat. Ogiwara : „Atitudinea fundamentală a
Vicente in vîrstă de 54 de ani, mem Printre celelalte ţări cu care a afir Japoniei faţă de Asia dc sud-est con.riă
bru al baroului din Lisabona. “ mat că doreşte să întreţină cele ina’ în a-şi asigura dominaţia economică a-
bune relaţii primul ministru japonez a
supra acestei regiuni".
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: IBS; 189; 75. Taxa plătită în numei -I coniorm aprobării Direcţiunii Generale R.i.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva