Page 81 - 1961-10

Hu
Anul XÜÍ. Nr. 2126
S id eru rgiei—cărbune
«le calitate superioară!
Cel de al l u ­ Ing. W ILIAM 5ZUDER
lea Congres al
director general al Combinatului tatea cărbune­
Partidului Munci
torese Romin a carbonifer „Valea Jiului“
trasat sarcini
mobilizatoare în
toate domeniile dezvoltării eco­ nei producţii de cărbune de ca­
nomiei naţionale în perioada a-
nilor 1959-1965. C iîrele de plan
ce trebuie atinse în dezvoltarea
extracţiei de cărbune, au fost
primite cu entuziasm de minerii noasa şi Uricani care au obţi
V ăii Jiu lu i. Din producţia de
11,5—12,5 milioane tone cărbu­
ne cit este necesar să se re a li­
zeze în 1965, bazinul carbonifer
Valea Jiu lu i" trebuie să extra­
gă o cantitate de 5,6 milioane
tone faţă de 3,84 milioane tone Ia 29,4 la sută, ia r Exploatarea
cit realiza în 1959. Aceasta, a- minieră Uricani a redus conţi­
tit prin dezvoltarea minelor e- nutul de cenuşă cu 1,1 la sută
xistente, dar mai ales pe seama faţă 'de admis.
creşterii produc­
tivităţii muncii ,,M arca fabricii —
care trebuie să mîndria înfreqului
atingă în 1965,
1,300 tone/post c o le c tiv "
fa ţă de 0,924
tone/post cit a
fost în 1959.
Luptînd pen­
tru înfăptuirea
acestor cifre de plan, m inerii noş­ în prezent numărul brigăzilor
tri nu scapă din vedere p rin ci­ care, pe lingă faptul că îşi de­
pala sarcină trasată de Congres,
aceea de a îmbunătăţi continuu
calitatea cărbunelui. In docu­
mentele celui de al Ill- le a Con­
gres al P.M .R. se spune : „S a r­
cina principală a industriei căr­
bunelui constă în asigurarea s i­
derurgiei cu cărbuni de ca lita ­
te superioră, destinaţi cocsifi­
cării...“
Pentru traducerea în viaţă a
acestei sarcini de mare răspun­
dere, conducerile exploatărilor
miniere din Valea Jiu lu i, toţi
m inerii şi^au concentrat aten­
ţia şi eforturile spre a trimite
•«reparaţiilor cărbune mai curat,
cu un conţinut de cenuşă cit
mai scăzut. Astfel, conducerile
tehnico-administrative au dat
indicaţii să se facă exploatarea
şPÎe.cţionată a straturilor de
cărbune în abataje, să se creîe-
ze posibilitatea alegerii sterilu­
lui din cărbune la punctele de
încărcare şi din transportoare.
S-a indicat de asemenea ca ste­
rilu l rezultat prin alegere, să se
stivuiască în golurile exploa­
tate din abataje, reuşindu-
se astfel ca la suprafaţă să
ajungă o cantitate din ce in
ce mai mică de steril.
De asemenea, în organizarea
întrecerii socialiste pe profesii
s-a tinut seama ca obiectivul
Orija faţă de sănătate
Pentru depistarea şi preve­
nirea din timp a bolilor, z i­
lele acestea, o caravană demi-
croradiofotografie a Ministe­
rului Sănătăţii şi Prevederilor
Sociale a consultat in locali­
tatea ' Certej peste 1.800 de
muncitori.
Turneu în regiune
Cu spectacolul pr.ezentat ieri, .25
octombrie a.c. pe scena căminului
cultural din llia, Teatrul de stat
„Valea Jiului“ din Petroşani încheie
un reuşit turneu întreprins în re­
giune cu piesa „Trei generaţii" de
Lucia Demetrius.
In numeroasele localităţi în care
a lost prezentată (Deva, Hunedoara,
Călan, Alba, Sebeş, Miercurea, Gura-
barza, Brad, Haţeg, Gugir, Ghelar
etc.), piesa a fost primită cu multă
căldură de publicul spectator.
PROLETARI DfN TOATE ŢARINE, VNIŢ1-VA
Joi 26 octombrie 1961
principal să-l
constituie cali­
lui.
In lupta pen­
tru realizarea li­
litate superioară s-au evidenţiat
în mod deosebit colectivele de
muncitori şi tehnicieni de la
Exploatările miniere din Ani-
mit cele mai bune rezultate în
reducerea cenuşei la cărbunele
extras. Exploatarea Aninoasa, de
exemplu. în perioada celor 9
luni a scăzut conţinutul de ce­
nuşă de la 30,5 la sută admis,
_________________ Rezultate bu­
ne în extragerea
unei producţii
de cărbune de
calitate superi­
oară au obţinut
majoritatea ex­
ploatărilor din
Valea Jiului. Tot
mai mare este
păşesc sarcinile de plan, extrag
numai cărbune de bună calitate.
L a Lupeni, de exemplu, brigă­
zile conduse de Sabin Ghioan-
că, Ioan Ghioancă şi Pe­
tru Spînu care lucrează în
abatajele frontale de la sectorul
I I I , au prim it pentru calitate,
bonificaţii de peste 90.000 lei.
Cărbune cu un conţinut scă­
zut de cenuşă au extras şi b ri­
găzile conduse de Francisc Ki-
bedi. Gheorghe Bulgarii, Nico-
lae Muzsnai şi Victor Iancu de
Ia exploatarea minieră Aninoasa,
Nicolae Ioan. Stancu Teodo-
rescu şi Vasile H ritan de la
Exploatarea minieră Uricani şi
multe altele.
Munca neobosită a minerilor
.a îăcu.t ca pe întregul combinai,
carbonifer „Valea Jiu lu i“ . în 9
luni să se reducă conţinutul de
cenuşă eu 0,2 la sută faţă de
admis. Acest procent reprezin­
tă o cantitate de circa 7.000 to­
ne de p iatră răm asă în abataje,
pentru care nu s-au mai chel­
tuit energie şi forţă de muncă
pentru a fi scoasă la suprafaţă,
şi care ar fi costat aproape
200.000 lei. Dar acest aspect nu
este atît de semnificativ. Im por­
tant este faptul că în locul a-
( Continuare In pag. 3 -a )
C om unista
'Anica F a ra o n
lucrează la se c ­
ţia nasturi a In ­
tre prinderii de
industrie locală
„1 M ai“ d in
D eva. D atorită
c o n ştiin c io zită ţii m ai m u ltă şi de bună calitate.
şi dunei pregă­
tiri profesiona­
le, d e p ă şe ş te lu ­
nar norm a de
p ro d u cţie în m e ­
d ie cu 4 0 -4 5 la
sută.
In fotografie :
T o v . A n a F a ­ z e z e s a r c i n i l e d e p l a n ş i s ă l i ­ cum se cuvine avutul obştesc. în cadre
raon la locul de
m uncă.
& măsuri îndreptate spre acest scop.
Moi amenajări social-culturale
Pentru ca salariaţii Exp loatării miniere „G h. Doja" din tiv 40 ha. Primind un sprijin
ZIatna să-.şi poată petrece tim pul liber în mod plăcut şi folo­ preţios din partea mecanizato­
sitor, în localitate a început zilele acestea amenajarea unui nou rilor Mircea Ivănici, Nicolae
club. Clubul va avea pe iîngă bibliotecă, o sală de şah. dotată
cu mese noi, sală de tenis de masă şi o sală de biliard. In
primele zile ale săptămînîi viitoare, noul club va fj dai în
folosinţă.
Noi cadre de medici şi farmacişti
Ieri au sosit în co-farmaceutice din
regiunea noastră C luj, B u cu reşti şi
noi cadre de m e­ Tg. M ureş.
dici şi farm acişti,
tineri absolvenţi al In cadrul un ită­
Institutelor, m e d i- ţilor m edico-spita-
liceşti şi farm acii-
T otd ea u n a cu rat, cu m o to ru l dine pus la pu n ct, a u tobu zu l
condus de com u n istu l Ilie A dam de la a u to b a za din D eva, este
folosit cu plăcere de călători.
I n f o t o g r a f i e : Ş o f e r u l I l ’e A d a m , d e trei. o r i s u t a m i i s t ,
conducând cu aten ţie autobusul.
Drapelul de fruntaş
pe întreprindere
De cui’înd la întreprinderea
„Ardealul“ s-a încheiat bilanţul
activităţii desfăşurate în t r i­
mestrul I I I al acestui an. Cu
această ocazie s-a constatat că
in întrecerea dintre sectoarele
întreprinderii, cele mai frum oa­
se realizări le-au obţinut mun­
citorii Atelierului central de re­
paraţii din Alba Iu lia . Ei au
îndeplinit planul producţiei
globale în proporţie de 110,64
la sută. producţia marfă au de­
păşit-o cu 27,05 la sută,- şi au
făcut să crească productivita­
tea muncii cu peste 17 la sută,
obţinînd totodată economii pes­
te plan în valoare de 6S.000 lei.
Cu aceste realizări colectivul
atelierului a cucerit drapelul de
sector fruntaş pe întreprindere
în trim estrul I I I .
Şi în cele două decade din a-
ceastă lună. muncitorii atelie­
rului. printre care M. Josan,
Ion Dreghicî, Iosif Mogoşan.
mecanici, Cornel Cîiidea. Nico­
lae Beldean, Andrei Simţea,
strungari şi alţii, au obţinut
realizări de seamă în produc­
ţie. ALEXAN D RU MANOILA
corespondent
1.735 perechi bocanci
peste plan
C o l e c t i v u l f a b r i c i i „ A r d e l e a n a 1'
din A lba h ă ia s-a stră d u it să
con fecţion eze în călţăm in te cit
D atorită realizărilor obţin u te de
m uncitori ca Ioan H aţegan, M a­
rin A7igelescu, A na M oldovan ,
A na Fleşer, G h iţa B îldea şi
alţii, fabrica a reu şit să livre­
ze in trim estru l III, p e ste sa r­
cin ile d e plan , 1.735 p e re c h i de
bocanci.
Şi in a cea stă lună, colectivu l
d e a ic i e s te h o tă r ît să-şi. r e a l i ­
vreze în călţăm in te de cea m at
bună calitate.
lji_ d o u ă d e c a d e
I-îotăriţi ca şi de acum în a in ­
te să-şi îndeplinească cu chi­ mul rinei, şi in cel mai scurt timp.
lor din reg iu n ea
Hunedoara, au fost
rep a rtiza ţi să lu ­
creze aproape 100
m edici şi farm a­
cişti.
Vizita tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
4 pagini 20 bani
sţe sarcinile de p!an^ muncito
rii fabricii „Ceramica'(|din Ba-
ru Mare desfăşoară o vie în ­
trecere socialistă. Cele mai
frumoase realizări în această
întrecere le-au obţinut munci­
torii din echipele conduse de
Vasile Necşu, din secţia pre­
parare, Constantin Cârăvui de
la cuptoare şi echipele de la
fasonarea mecanică conduse de
Fineta Baboni, Margareta A r­
deleana şi M aria Bordeanu.
Munca întregului colectiv al
fabricii a făcut ca planul pe
cele două decade ale lunii cu­
rente să fie depăşit la toţi in ­
d ic ii.i*
Fiecare sediu al G. A. C. — o mîndrie a satului
Faptele vor confirma
Zilele trecute la redacţie a sosit o
scrisoare. In numele biroului organi­
zaţiei de partid din cadrul G.A.Q.
„Şoim uşana“ din Şoirnuş, raionul llia,
corespondenţa este semnată de tov.
Cornel trimic, secretarul organizaţiei
de bază P.M.R., iar în numele consi­
liului de conducere al G.A.G. de că­
tre Iov. Andronic Gabor, preşedintele
colectivei.
Iată pe scurt şi textul scriso rii:
„Din coloanele ziarului „Drumul
socialismului" ani luat cunoştinţă des­
pre valoroasa iniţiativă a colectiviş­
tilor din Silvaşul Inferior, de a face
din sediul lor, din centrul lor gospo­
dăresc, o mîndrie a satului. Acestei
iniţiative am constatat cu bucurie, că
i s-au alăturat şi colectiviştii din alte uneltele gospodăriei, care nu mai pot
sate ale regiunii noastre care s-au
angajat să urmeze exemplul silvăşe-
nilor.
Chibzuind cu simţul bunului gospo­
dar asupra a ceea ce am făcut bun
pină acum şi asupra a ceea -ce va
trebui să facem în viitor pentru a d-.i
un aspect cit mai plăcut centrului nos­
tru gospodăresc, pentru a păstra aşa
unei şedinţe unde au participat meri;
brii biroului organizaţiei de bază
P.M .R. şi ai consiliului de conducere
al G.A.C., am holărît să luăm unele
Ne-atn propuşi bunăoară, ca în pri­
Cu sprijinul
mecanizatorilor
In această toamnă, colecti­
viştii din satele Uroi şi Căr-
piniş au avut planificat să în-
săminţeze griu pe 90 şi respec­
Contor şi Laslău Francisc de
. la S.M.T. din Orăştie, care le-au
executat din timp lucrările de
pregătire a solului, (arat şi
discuit), membrii acestei gos­
podării au reuşit ca pînă la 21
octombrie să termine însămîn-
ţatul. •
Acum', aici se dă bătălia
pentru recoltarea culturilor
tîrz ii de pe ultimele suprafeţe.
şi a membrilor delegaţiei P.M.R.
la Congresul a! XXll-lea al P.C.U.S.
IN ORAŞUL ELEKTROSTAL
M O SC O V A 25. — C o resp o n ­
d e n tu l A gerpres, Al. C im p ea n u ,
tra n sm ite:
In cursul zilei de m iercu ri, to ­ vietici. L a în tre p rin d e re are loc in gin erilor d e la a c e a stă u zin ă.
v a r ă ş u l Gheorghe Gheorghiu- o n e î n c e t a t ă p e r f e c ţ i o n a r e a
Dej, c o n d u c ă t o r u l d e l e g a ţ i e i
P artidu lu i M uncitoresc R om in
l a l u c r ă r i l e c e l u i d e - a l X X I I - l e a t o r p e r f e c ţ i o n ă r i u z i n a v a î n ­ bilă, dintre poporul romin şi po-
C ongres al P.C.U.S., şi tovarăşii
Emil Bodnăraş, Chivu Stoica,
Nicolae Ceauşescu, Leonte Rău-
tu, m e m b r i , a i d e l e g a ţ i e i a u f o s t
oaspeţii oraşului E lektrostal, si­
tu a t la 58 Km. de M oscova.
O au tostradă largă şi d rea p tă
du ce p in ă la m a rg in e a oraşului
ce s-a rid ica t în u ltim ii 20 de
ani. M în dria p o p u la ţie i o c o n sti­
tu ie uzina siderurgică din loca­
lita te .
In fa ţa uzinei, delegaţia a
fost întâm pinată de Leonid Şi-
puvalov, secretarul C om itetu lu i
orăşenesc de partid, M ihail K o - de m u n citori şi tehnicieni.
reşnilcov, directoru l uzinei, Igor
Prianisnikov, secretarul C o m ite­
tului de p a rtid al întreprinderii,
de ingineri şi proiectanţi.
M i h a i l 'K o r e ş n i k o v a p o v e s t i t
oaspeţilor despre trecu tu l şi p re ­ u tilaje grele. D e m u lţi ani în ­ care a fost distins cu prem iul
zenţii!. u zin ei, d e sp re p e r s p e c ti­
vele ei de dezvoltare tehnică,
Sărbătorirea Zilei
Forţelor Armate ale R.P.R.
Miercuri după-amiază, în sala La adunare au luat parte
Teatrului C.C.S. din Capitală a membri ai C.C. al P.M .R., ai l e - a s p u s :
m ut loc adunarea festivă con­ Consiliului de Stat şi ai guver­ —- v a felicit, tovarăşi, pentru
sacrată sărbătoririi Zilei Forţe­
lor Armate ale K . P. Itomîne.
în Prezidiul adunării au luat
loc tovarăşii Petre Borilă, gene
ral de armată Leontin Sălăjan,
Florian Dănălache, prim-secre-
tar al Comitetului orăşenesc
Bucureşti al P.M .R., general lo­
cotenent Mihai Burcă, adjunct
al m inistrului Forţelor Armate,
Virgil Trofin, prim-secretar al
C.C. al U.T.M ., Ion Cotoi, se­
cretar al C.C,S’., general maior
Ion Dincă. şeful Direcţiei supe­
rioare politice a Armatei, V a­
leria Novacu, membru cores­
pondent al Academiei B . P. Ro-
mîne, general maior Dumitru
Crnstantinescu, adjunct al mi­
nistrului Afacerilor Interne, ge­
neral colonel în rezervă lîie
Cretulescu, Alexandru Nicolae,
muncitor la Uzinele ..G riviţa
Roşie“ , colonel Alexandrii Dă-
nescu, locotenent colonel Iosif
M inar.
să trecem la construirea unui sediu
pe care îl vom amplasa pe terenul si­
tuat la încrucişarea drumurilor Şoirnuş-
Boholt-Gertej unde în anul acesta am
mai construit o magazie pentru cerea­
le, şi, la o distanţă corespunzătoare,
g.nridul pentru 100 capete vite mari.
Sediul pe care-l vom construi va fi
compus din 6 încăperi şi va avea un
stil arhitectonic, cit mai plăcut.
Concomitent cu lucrările de con­
strucţie a sediului vom începe şi con­
strucţia unei remize pentru atelaje, a
unui atelier de fierărie şi rotărie şi a
unei maternităţi pentru scroafe.
Am luat apoi măsuri ca atelajele şi
fi întrebuinţate, să le scoatem din in­
ventar, iar acelea care ne sint de fo­
los să le păstrăm într-o ordine perfec­
tă, în remizele ce le vom construi.
De la sediul gospodăriei şi pînă la
celelalte construcţii gospodăreşti vom
amenaja alei pe care le vom pietrui
cu piatră procurată din resurse locale.
La semănatul griului
I n . a ceste zile, la G.A.S. din P p treşti, raion u l Sebeş, se dă b ă tă lia term in ă rii in să m în ţă -
rilor de toam nă.
In f o t o : T ra c to ristu l S a m o ilă VinOrsar, 'exgciilîn'd p e u ltim e le s u p r a fe ţe în să in ifiţa ţu l
cerealelor păioase.
d espre co lectivu l m uncitorilor, şi
tehnicienilor — un d eta şa m en t
i m p o r t a ţ i i a l s i d e r u r g i c i l o r s o ­ e s t e o c r e a ţ i e a m u n c i t o r i l o r Şi-
utilaju lu i şi instalaţiilor. D irec­
torul a a m in tit că în u rm a a ces­
fă p tu i sarcinile ce -i revin din
p la n u l se p te n a l in n u m a i 3 ani.
S e c re ta ru l com itetului de
partid a vorbit oaspeţilor despre
stăruinţa p e care o depune în ­
tr e g u l c o le c tiv p e n tr u a rid i­ i-'au în tîm p in a t cu a p la u z e c ă l­
ca considerabil produ ctivitatea
m u n cii şi a cuceri titlu l de
onoare de în treprin dere a m u n ­
cii co m u n iste.
D e le g a ţia a v iz ita t apoi. în ­
treprinderea. T ovarăşul G heor­
ghe G heorghiu-D ej a dat o în al­
tă apreciere calită ţii producţiei,
tehnicii şi m ăiestriei colectivului
O aspeţii au v izita t apoi uzina
constructoare de m aşin i grele
din acelaşi oraş. P rodu cţia p rin ­
cipală a uzinei o constituie u ti­
lajul de lam inare, precu m şi alte
treprinderea livrează tării n o a ­
stre d ife rite in sta la ţii p e n tr u in-
nului, generali activi si în re­
zervă, fruntaşi în muncă din în ­
treprinderile şi instituţiile Capi­
talei. numeroşi ofiţeri, ostaşi
evidenţiaţi în pregătirea de
luptă şi politică.
Au participat ataşaţi m ilitari
ai misiunilor diplomatice din
Bucureşti.
A fost intonat imnul de stat
al K. p, Romîne.
Adunarea festivă a fost des­
chisă de tovarăşul Florian D ă­
nălache.
Apoi a luat cuvîntul general
de armată Leontţn Sălăjan,
membru supleant al Biroului
Politie al C.C. al P.M .R., m inis­
trul Forţelor armate ale R . P.
Romîne.
Cuvîntarea a fost subliniată
cu puternice aplauze.
A urmat apoi un program a r ­
tistic.
(Agerpres).
Întregul centru gospodăresc va fi îm ­
prejmuit cu gard şi pe margine se vor
planta pomi ornamentali, iar pe locul
din imediata apropiere a sediului voni
amenaja rondouri de flori şi zone verzi.
L a realizarea obiectivelor stabilite
(construcţii, lucrări de înfrumuseţare a
centrului gospodăresc etc.) vom mo­
biliza întreaga masă de colectivişti.
Tuturora Ie vom cere să participe ac­
tiv Ia procurarea de materiale din re­
surse locale şi în mod voluntar să-şi
aducă contribuţia la înfăptuirea a tot
ceea ce ne-atn propus.
Hotărîrea noastră, a tuturora, este
de a depune eforturi sporite pentru ca
în cel mai scurt timp să facem din
sediul gospodăriei colective, din cen-
trul nostru gospodăresc — o mîndrie
a satului". .•
CORNEL' IR IM IE
se-’rctar al 'Tganizafiei de bază
P.M.R. ’
ANDRONIC GABOR
preşedinte al G.A.G.
dustria siderurgică, M arele la-
m in o r „650“ de la H u n ed o a ra
Primirea călduroasă făcută de­
legaţiei a -oglindit în mod viu
prietenia frăţească, indestructi­
pcrul sovietic.
C ind m em b rii delegaţiei s-au
în d rep ta t spre secţia de redac­
toare,' m uncitorii şi tehnicienii
duroase.
G rigori O resnikcv, şefu l sec­
ţiei, a d a t oaspeţilor explicaţii
am ănunţite. T ovarăşul G heor­
g h iu -D ej s-a o prit în fa ţa unei
stive de roţi din ţate, exam inîna
fo r m a n e o b işn u ită a 'dinţilor.
R ep rezen ta n ţii uzinei au arătat
că pen tru a face ca roţile din­
ţ a t e si7. f i e f o a r t e r e z i s t e n t e şi-
să p o a tă fu n c ţio n a la sarcini-
m ari le produce după sistem ul
de cu plare al lui N ovikov,
'Lenin p e n tr u in o v a ţia sa de
vidre în sem n ătate in industria
constructoare d e m aşini.
P retu tin d en i în tim p u l v izite i
în secţii au a v u t loc m a n ife s­
tări spon tan e de prieten ie. A dre-
sindu-se unui grup de m unci­
tori, tovarăşu l G h eorgh iu -D ej
minunatul Program al partidu­
lui pe care il discută acum Con­
gresul. Acesta este şi programul
viitorului nostru. Poporul nostru
este un prieten neclintit al po­
porului sovietic. V ă 'doresc fe ­
ricire.
M u n c i t o r i i a u r ă s p u n s cu.
aplau ze pu tern ice la cu vin tele
tovarăşu lu i G heorghe G heor-
gltiu-D ej.
(Continuare în pag. 4-a)
Sg îmbunătăţyeşy te
transportul uzinal
De organizarea la timp a
transporturilor uzinale 'depinde
in mare măsură buna desfăşu­
rare a procesului de producţie
în marile întreprinderi: Para­
lel cu dezvoltarea m arilor uzine
a crescut astfel, de la un an Ia
altul şi parcul mijloacelor lor
interne de transport'. L’a Com­
binatul metalurgic din Reşiţa,
de exemplu, odată cu intrarea
în funcţiune a noului furnal de
700 m.c., au fost primite 16 noi
locomotive necesare transpor­
turilor uzinale şi 50 de noi v a ­
goane de mare tonaj. Ca fel !a
Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara, parcul uzinal de m ij­
loace de transport a fost în ­
zestrat recent cu 15 locomoti­
ve noi şi eu numeroase vagoa­
ne de mare tonaj.
O serie de alte uzine, printre
care „23 August" din Capitală,
„Victoria" din Călan, „Wilhelm
Picck" din B ră ila au fost de
asemenea înzestrate cu loco­
motive noi, vagoane şi auto­
care necesare dezvoltării tran­
sportului intern. (Agerpres)’;