Page 82 - 1961-10

DRU M U Il SOCIALISM ULUI
Ne Yom depăşi angajamentul
Iniţiativa îngrijitorului-mulgă-
tor Wagner Mihai de la G.A.S.
din Fetreşti de a obţine în me­
die pe cap de vacă furajată
3.500 litri lapte a fost îmbrăţi­
şată cu mult entuziasm si de
către lucrătorii care deservesc
sectorul zootehnic al G.A.S. din
Apoldul de Sus.
Luind cunoştinţă de această
valoroasă iniţiativă, cu prilejul
consfătuirilor de producţie or­
ganizate de către comitetul sin­
dicatului, îngrijitorii-mulgători
de la ferma de vaci a gospo­
dăriei noastre s-au angajat să
muncească în aşa fel, incit să
obţină cu 500 litri lapte mai
mult decit îşi propusese Wagner
Mihai.
Angajamentul luat începe să
prindă viaţă. Fină la 17 octom­
brie a.c., de la ferma noastră
de vaci s-a realizat o producţie
de peste 3.300 litri pe cap de
vacă furajată. Acest lucru ne
îndreptăţeşte să avem convin­
gerea că în cele peste 70 de zile
care au mai rămas pină la sfîr-
Situl anului (ne referim la pe­
rioada 18 octombrie — 30 de­
cembrie), se vor mai obţine încă
aproximativ 770 litri lapte pe
cap de vacă furajată (in mo­
mentul de faţă producţia medie
zilnică este de peste 11 litri
lapte pe cap de vacă furajată).
In felul acesta, pe gospodărie
vom realiza nu 3.500 litri, ci
peste 4.050 litri lapte anual,
depăşindu-ne angajamentul luat.
Succesele înregistrate la gos­
podăria de stat din Apoldul de
Sus în ceea ce priveşte produc­
ţia de lapte, sint rodul muncii
însufleţite depusă de toţi îngri­
jitorii-mulgători, de către cele
6 cadre tehnice care deservesc
sectorul zootehnic, atenţiei pe
care organizaţia de partid, co­
mitetul sindicatului şi consiliul
gospodăriei o acorda dezvoltării
li *
G rădina de legum e a
adus pină acum gospodă­
riei agricole colective din
O iejdea, raionul Alba, un
v e n it d e a p ro a p e 100.000
1e i .
In foto : E chipa de g ră ­
dinari p reg ă tin d u ltim ul
tra n sp o rt de roşii.
oooock oooooc
<> o
O * * * Album peniru Alina O
g Magdalena Bach — 18 piese o
O alese şi revăzute pentru uzul 3
^ începătorilor de prof. Teodor ^
O Bălan („Clasicii muzicii univer- O Astfel, încă din anul trecut,
O sale“).
24 pag. — 11 lei.
F IO R IL L O F E D F R I G O : 36 o mecanic-şef, au funcţionat lec­
studii sau capricii pentru vioa- ^
^ ră — cu o metodică pentru rea- C
O lizare şi extindere de prof. U. O
S Avachian („Clasicii muzicii uni- 3
g versale“).
g 92 pag. — 20 lei.
g H. S 1 T T : 100 studii - Op. g
O 32, caiet I-II. (Studiile 1-40). O
X Ediţie îngrijită de prof. Afe- g
g xandru Theodorescu. („C lasicii g
g muzicii universale").
O 64 pag. — 20 lei.
S L IV IU G O M ES : 20 miniaturi g
g — piano solo.
LO 24 pag. — 5 lei.
g V IN IC IU S G R E F IE N S : 4 ml- g
O niaturi — piano solo.
O 8 pag. — 4 lei.
g * * * Bună dimineaţa, vouă,
Xfalnici munţi— cor pe voci X
O
O egale cu acompaniament de § te expunerile, conferenţiarii au
V pian. Muzica de Vasile I imiş. g folosit materiale intuitive, plan­
Versurile de Elena Dragoş.
> 4 pag. — 2 lei.
>O
OQOQOOOOOOQOOOOQOOOOOOOO ; O altă formă de activitate fo-'
creşterii animalelor şi sporirii
productivităţii acestora.
Metodele pe care îngrijitorii-
muigători de la ferma de vaci
a gospodăriei noastre le-au fo­
losit pentru a ridica producţia
de lapte, nu diferă de acelea
folosite în alte gospodării de
stat. Important este însă că în­
tregul nostru colectiv s-a stră­
duit ca nu numai să cunoască
aceste metode, dar să le şi ap li­
ce cu stricteţe în practică.
Şi la noi, ca de altfel în ma­
joritatea gospodăriilor agricole
de stat, se acordă în primul rînd
In G.A.S., pe cap de vacă
fu ra ja tă 3.500 litri lapte
o atenţie deosebită respectării
cu rigurozitate a programului de
grajd. Conducerea gospodăriei şi
organizaţia de partid urmăresc
permanent ca hrănirea vacilor
de lapte, adăparea şi îngrijirea
lor să se facă cu multă aten­
ţie, luind măsuri operative aco­
lo unde se ivesc unele neajun­
suri. Vacile sint hrănite diferen­
ţiat, aplicîndu-li-se în raţia zil­ dat celor care s-au situat în
nică furaje de calitate, concen­
trate şi diferite săruri minerale.
îngrijitorii-mulgători, ajutaţi
de către cadrele tehnice care
muncesc în sectorul zootehnic,
au în vedere ce producţie de
lapte dă fiecare vacă şi ce greu­
tate are şi, în funcţie de aces­
tea, stabilesc raţia vacilor. In
gospodăria noastră, vacilor care
dau zilnic în medie 20-22 litri
lapte li se administrează în
hrana zilnică (în perioada de
vară) cite 80 kg. trifoi masă-
verde, 3 kg. concentrate (tărîţe
sau şroturi), 0,050 kg. săruri de
calciu, şi 0,050 kg. sare de bu­
cătărie. Vacilor care dau o pro­
ducţie mai scăzută li se stabi­
lesc alteraţii din aceleaşi furaje,
dar tot în raport de producţia
>ÎSS
&' :<:¦'' <, SSW * '
La uzina „V ictoria“ din Căîan
tehnica nouă îşi spune tot mai
mult cuvîntui. Aici au intrat in
funcţiune agregate noi, care cer
muncitorilor o calificare profe­
sională mai înaltă, cunoştinţe
tehnice şi ştiinţifice mereu mai
bogate.
Pe lingă cursurile de ridicare
a calificării organizate de con­
ducerea uzinei în colaborare cu
comitetul sindicatului, activul
cultural al sindicatului a orga­
nizat prin club acţiuni care să
răspundă acestor cerinţe ale
producţiei.
C pentru secţiile furnale, turnă­
| toria de lingotiere, semicocs şi
torate, unde cei mai pricepuţi
ingineri, cu o bogată experienţă,
au prezentat expuneri pe tenie
tehnice.
Astfel, pentru muncitorii de
la semicocs, consiliul de con­
ducere al clubului a programat
conferinţele: „Preţul de cost ai
g semicocsului şi căile de redu­
cerea lui“ , „Necesitatea cu­
g noaşterii regimului termic al
semicocsificării“ etc., iar pen­
tru secţiile furnale, turnă­
toria veche şi mecanic şef,
s-au ţinut conferinţe ca: „Im ­
portanţa elim inării mersului le-
dus la furnale“ , „M ăsuri pentru
g uzinei doar temele politice şi de
O fel cursanţii pot fi interesaţi să
g larizate ultimele titlu ri apărute*
Xc
O înlăturarea rebutului la turnă­
q torie“ , „Scule, dispozitive şi
aparate de m ăsură întrebuin­
O ţate în lăcătuşerie“ etc. La toa­
ci şe etc. şl au exemplificat prin
I schiţe la tablă.
şi greutatea animalului. In pe­
rioada de iarnă, masa verde este
înlocuită cu siloz şi concentrate.
In ceea ce priveşte mulsul,
acesta se face de trei ori pe zi,
la orele fixate în programul de
grajd, aşa cum de altfel se face
şi hrănirea, adăparea, curăţe­
nia animalelor şi a adăposturilor.
La obţinerea unor producţii
sporite de lapte a contribuit în
mare măsură şi calificarea oa­
menilor. îngrijitori - mulgători
cum sint Gheorghe Cinezan,
Ioan Cîrneală, Gheorghe Mure-
şan şi Ştefani Ioan, au un nivel
profesional ridicat, posedă cu­
noştinţe corespunzătoare în do­
meniul zootehniei şi muncesc
în acest sector de mulţi ani.
Totuşi, pentru îmbogăţirea cu­
noştinţelor profesionale ale în-
grijitorilor-mulgători, noi orga­
nizăm periodic lecţii. Urmărim
apoi îndeaproape ca toţi îngri­
jitorii-mulgători să participe cu
regularitate la învăţămîntul zoo­
tehnic organizat în fiecare an
în gospodărie.
O contribuţie de seamă la ob­
ţinerea succeselor noastre a adu­
s-o întrecerea socialistă în care
au fost antrenaţi toţi îngrijito­
rii-mulgători, precum şi stimu­
lentele morale şi materiale pe
care comitetul sindicatului şi
consiliul gospodăriei le-au acor­
fruntea întrecerii.
Muncind şi pe viitor în felul
acesta, acordînd toată atenţia
asigurării unei baze furajere co­
respunzătoare pentru animale,
noi sîntem siguri că în viitorul
an vom obţine producţii şi mai
sporite de lapte şi carne, con­
tribuind în felul acesta la o
mai bună aprovizionare a oame­
nilor muncii de la oraşe cu
prob se animaliere.
Ing. NI STOR MO NDOC
G .A.S. Apoldul de Sus lurile luto-nisipoase şi nisipo-
losită de club pentru a sprijini
ridicarea calificării profesiona­
le a muncitorilor este organiza­
rea de consultaţii tehnice co­
lective. Acestea se organizează
la locul de muncă, in secţii şi
sint însoţite de exemplificări
practice făcute de cel mai bun
în meserie. In acest an au avut
loc două consultaţii tehnice co­
lective: una la secţia turnătorie
e x fv & ii'W v k ij CLUBURILOR
fruntaşe
pe tema : „Metode de prepara­
re şi reţete de formare şi mie-
zare“ , iar cealaltă la secţia me­
canică avînd te m a : „Metode de
tăiere rapidă a metalelor cu
plăcuţe ceramice".
Pe baza experienţei acumula­
te, începînd cu trim estrul IV al
acestui an, activitatea clubului,
menită să sprijine ridicarea ca­
lificării profesionale a oameni­
lor muncii din uzină, va fi îm ­
bunătăţită. Astfel, activitatea
lectoratului se va desfăşura se­
parat pentru muncitori, maiştri
şi tehnicieni şi separat pentru
ingineri. Expunerile vor fi înso­
ţite de proiecţii la epidiascop.
Pentru îmbunătăţirea activită­
ţii este însă necesar ca şi lecto­
ratele pentru ingineri să se des­
făşoare pe secţii, pe specialităţi
răm înînd să se ţină la nivelul
cultură generală. Numai în acest
frecventeze cu regularitate pro­
gramul lectoratului. împreuna
cu cabinetul tehnic se preconi-
Nr. 2126
nnr
L populară romînească ; 7,30 Sfa­
I Bogat program
t de manifestări
l salariaţii întreprinderii vizio ­
Ea întreprinderea forestieră
din O răştie se desfăşoară un
bogat program de m anifestări
în ch in ate Lunii prieten iei ro-
m in o-sovietice. A stfel, p en tru
m u n c ito rii de la o co a lele sil­
vice şi sectoare, a fost org a ­
n iza tă exp u n erea unui ciclu
de conferinţe pe tem a „ O am e­
nii sovietici — constructori al
com unism ului“. B rigada a rtis­
tică de agitaţie a acestei în ­
treprinderi a p reg ă tit un re­
Pentru obţinerea unii producţii
de 5.000 leg. porumb-boabe la hectar
Pentru anul 1962, gospodă­
riile agricole colective din re­
giunea noastră au sarcina să
realizeze pe anumite suprafeţe
de teren neirigat o producţie
de 5.000 kg. porumb boabe la
hectar.
In regiunea noastră porum­
bul întîlneşte condiţii favora­
bile îndeosebi pe Valea Mureşu­
lui şi afluenţii acestuia.
Pentru obţinerea de producţii
mari la hectar, este necesar să
se aplice o agrotehnică supe­
rioară şi să se însămînţeze cei
mai potriviţi hibrizi pentru con­
diţiile respective.
Alegerea şi pregătirea
terenului
Porumbul dă cele mai bune
rezultate pe coluri cu o textu­
ră mijlocie, deoarece are un
sistem radicular foarte dezvol­
tat, capabil să extragă din sol
m ari cantităţi de apă şi sub­
stanţe nutritive.
Din categoria solurilor cu o
textură mijlocie, fac parte so­
lutoase cum ar fi solurile a lu ­
vionare şi brun-roscate de p ă ­
dure care sint bogate în sub­
stanţe nutritive şi au apa frea­
tică la suprafaţă.
Lucrările 'a pregătire a te­
renului sint în funcţie de sol
şi de planta premergătoare,
nercptările ştiinţifice au dove­
dit că recolte mari se not ob­
ţine numai prin executarea de
arături adinei care să ajungă
pină la 30 cm. şi chiar mai
mult. Pentru a se 'executa ară-*
turi mai adinei de 30 cm. plu­
gurile sint prevăzute cu dispo­
zitive de subsolaj. Tn cazul so­
lurilor aluvionare trebuie să se
lucreze cu atenţie pentru a nu
se scoate din adîncime stratul
de pietriş De asemenea în ca-
zul solurilor mai grele trebuie
avut grriă să nu se aducă la
suprafaţă pămîntul nelucrat,
deoarece în această zonă acti­ glabili penfru menţinerea um i­ n i c u ţ o ; A L B A I U L I A : K e r O g l î ;
vitatea microorganismelor este dităţii în soi. După ce pămîntul P e s c u i t o r i i d e b u r e ţ i ; O R Ă Ş T I E :
redusă iar substanţele n u triti­
ve se g ă ;::c sub o form ă nea­
similabilă plantelor. Dispoziti­
vele de subsol aj au rolul de a
afina solul la o adîncime cit
mai mare fără a aduce la su­
prafaţă acest strat nefertil.
Prin afînarea solului la o a-
dîncime mare, apa provenită
ii profesio«
zează organizarea unor consul­
ta ţii la unele probleme de pro­
ducţie mai complicate, de genul
celor incluse in plănui actual,
ca: „influenţa calităţii cocsului
asupra producţiei şi calităţii
fontei“ , „Organizarea întreţine­
rii şi reparării utilajului“ şi al­
tele. In măsura posibilităţilor,
aceste consultaţii vor trebui or­
ganizate în asa fel incit parti-
cipanţii să poată aplica în prac­
tică cele învăţate, sub controlul
şi îndrumarea specialiştilor.
Dar baza ridicării calificării
profesionale este studiul indivi­
dual, îmbogăţirea cunoştinţelor
printr-o muncă susţinută cu
cartea tehnică. In această p ri­
vinţă, clubul „11 Iunie“ dinCă-
lan a organizat prelucrări pe
marginea unor cărţi tehnice, v i­
trine cu cărţile nou apărute,
biblioteci mobile în secţii etc.
Pentru asigurarea succesului
muncii cu cartea tehnică, pen­
tru a prezenta oamenilor mun­
cii din uzină ultimele noutăţi,
conducerea clubului trebuie să
colaboreze însă şi mai mult cu
cabinetul tehnic. De asemenea,
revistele de specialitate şi ex­
trasele ce le primesc de la In s ti­
tutul de documentare tehnică,
trebuie să fie Emăi larg popu­
larizate. In vitrinele „Ce e nou
în tehnică“ din fiecare secţie, pe
lingă faptul că trebuie popu­
pertoriu a d ecva t şi u rm ea ză să
d e a ‘z i l e l e a c e s t e a s p e c t a c o l e
in localităţile V aidei, B laîidia-
na şi G rădişte. D e asem enea,
n ea ză in colectiv film ele so ­
vietice ce ru lează în această
perioadă şi poartă discuţii or­
g a n iza te în ju ru l lor.
Irig. IACOB TRAIAN
corespondent
Seară literară
Zilele trecute, colectivul b i­
bliotecii com u n ale din T eiuş a
din ploi şi zăpezi pătrunde mai
uşor în sol, activitatea m icro­
organismelor aerobe se intensi­
fică, descompunind materia or­
ganică în substanţe uşor asi­
milabile plantei, iar aerul pă­
trunde la o adîncime mai ma­
re, lucru ce contribuie la îmbu­
nătăţirea proceselor chimice
din sol şi la o mai bună în căl­
zire a solului.
Porumbul dă cele mai mari
recolte cultivat după plante
care Iasă o mare cantitate de
materie organică în sol. Cele
mai bune premergătoare sînt
leguminoasele perene şi anuale
precum şi ierburile desţelenite.
Leguminoasele pe lingă masa
mare de materie organică pe
care o lasă în sol, au proprie­
tatea de a aduce calciul din a-
dîncime la suprafaţă, contri­
buind la îmbunătăţirea struc­
turii solului.
Porumbul dă rezultate bune
şi dună alte plante de cultură
şi chiar după el însuşi, în ca­
zul unei agrotehnici corespun­
zătoare.
In cam l însăm înţării după
plante care părăsesc devreme
terenul, se execută o arătură
adincă de vară în agregat cu
grapa cu colţi reglabili sau gra­
pa ste’ a+ă. Terenul se menţine
tot timpul curat de buruieni,
prin discuiri si grănări. Toam
na se execută încă o arătură,
cînd se încornorează şi îngra­
şă mintele sub brazdă.
Dozele de îngrăşăminte in ­
dicate nentru porumb sînt de
20-30 tone la ba. gunoi de
•gra.îd. în ampstec eu 300-400 kg
superfosfat şi 200 kg. azotat de
amoniu.
După plante care nărăse^c
tîrziu terenul, se executa ţngnă-
şarea ? r 'ei respective după ca­
ve se face o arătură admcă de
30 -35 cm. cu plugul cu scormo­
nitor. Prim ăvara imediat ce
timpul permite, se va executa
grănatul cu grapa cu colţi re ­
s-a mai svîntat, se execută o
lucrare cu sapa rotativă sau cu
grapa cu discuri, după care te ­
renul se menţine afinat pină la
semănat. înainte de semănat
se face afînarea solului pină
la circa 10 cm. adîncime.
irig. ION FLO REA
Genuni experimentai Gurasada
se pot publica şi cele mai inte­
resante fragmente sau schiţe
tehnice din lucrarea respectivă,
pentru a atrage pe cititori. De
asemenea trebuie să se publi­
ce recomandări bibliografice
pentru diferite profesii.
Pentru a obţine rezultate me­
reu mai bune în ridicarea cali­
ficării profesionale a oameni­
lor muncii, a îmbogăţirii cunoş­
tinţelor lor tehnice şi ştiinţifice,
comitetul sindicatului din uzina
„Victoria“ Călan trebuie să cea­
ră mai mult sprijinul comitetu­
lui de partid din uzină. Condu­
cerea clubului trebuie îndruma­
tă spre practicarea formelor tot
mai variate de muncă. Printre
acţiunile de mare eficacitate şi
mult îndrăgite de oamenii mun­
cii sînt concursurile „Cine ştie
meserie, cîştigă“ , serile de între­
bări şi răspunsuri, serile fur-
naliştilor, turnătorilor, cocsuri­
lor etc. unde să se organizeze
în tîln iri ale muncitorilor cu ino­
vatori şi fruntaşi în producţie.
Pentru a afla în ce măsură
acţiunile clubului se bucură de
aprecierile muncitorilor, este
bine să se pună la dispoziţia lor
fie o carte de impresii şi suges­
tii, fie să se instaleze în uzină,
cutii de corespondenţă în care
să se pună bilete cu propuneri
cu privire Ia activitatea de vi­
itor a clubului.
Activitatea clubului în aceas­
tă direcţie se va putea astfel
îm bunătăţi din ce în ce imal
mult şi va contribui la ridica­
rea nivelului profesional al
muncitorilor într-o măsură cit
mai mare.
D. GRIGO VEAN U
/—• r-'r-* r—*r-* r-* r-'r** 27 O CTO M BRIE 1961'
PROGRAM UL I : 6,30 Muzică)
tul m edicului; 8,00 Din presa
org a n iza t la sta ţia d e radiofi- de a stă z i; 9,30 Prietena noastră
cartea : Pagini din literatura so­
care o seară literară pe te m a : vietică pentru c o p ii: 10,45 Mu­
zică u şo ară: 12,00 Lim ba noas­
„M area R evo lu ţie Socialistă tră. Vorbeşte acad. prof. Al.
Graur (reluare) : 14,30 Muzică
din O ctom brie, o g lin d ită în li­ populară rom inească: 15,50
„Sărbătoarea recoltei" Montaj
teratu ră“. Cu acest prilej, au de cîntece şi v e rsu ri; 16,15 V o r­
beşte Moscova ! : 17,30 Em isiu ­
fo st c itite versu ri de A. T om a, ne muzicală pentru c o p ii; 18,30
Un clasic al literaturii gruzine :
D em ostene B o tez şi alţii. V aja Pşavela : 19,00 Jurnalul sa­
telor : 20,20 Noapte bună, copii
A. OŢOIU „G ît cenuşiu“ de Mamin Sibi-
riak : 20,30 Program muzical
corespondent pentru fruntaşi în producţie din
industrie şi a g ricu ltu ră : 21,05
La şcoala medie Tribuna Radio ; 23,00 Interpreţi
sovietici care ne-au vizitat ţara.
D e curînd, la şc o a la m edie PROGRAM UL I I : 12,15 Melo­
„ ’A u r e l V l a i c u “ d i n O r ă ş t i e , dii populare ro m în e şti: 14.03
dr. Ion Baciu, con feren ţiar u n i­ Muzică din operete sovietice :
versitar din Cluj, a expu s co n ­ 14,30 Muzică sim fo n ică: 15,35
fe r in ţa „ P ro b le m e m e d ic a le în Actualitatea în ţările socialiste:
lum ina C ongresului in tern a ­ 16,50 Curs de limba r u s ă : 17,35
ţion al de bioch im ie de la M os­ Muzică populară romînească
interpretată de Dan Moisescu
cova — 1961“, In fa ţa n u m e­ şi acordeonistul Benone Da-
m ia n : 19,30 Teatru la micro-
roşilor participan ţi, vorbitorul îop „Trenul blindat 14-69“ a
a scos in e v id e n ţă m a rile su c ­ daptare radiofonică după piesa
cese o b ţin u te p e tă rim ştiinţi- lui Vsevolod Ivanov : 21,15 Mu­
fico-m edical de că tre savanţii zică de e stra d ă ; 22,30 Moment
sovietici şi rom îni. poetic : Din lirica maghiară con­
temporană : 23,15 Concert se­
ANA IACOB renadă.
corespondentă -O -
'*mt t~-J U J WtV U j k J Urni UJl li PEN TRU 24 ORE
Faza interenunală Vremea devine nestabilă cu cerul
mai mult senin. Temperatura va li
Zilele trecute, la căminul cul­ cu p rin să : ziua între 16 şi 20 grade,
tural din Ungurei, raionul iar noaptea între -2 şi 5 grade. Vînt
Sebeş, s-a desfăşurat faza inter- potrivit din sectorul sud şi sud-vest.
comunală a festivalului regio­
nal de teatru „Aniversarea Re­ PENTRU URMĂTOARELE
publicii“ . in fata a numeroşi T R E I ZILE
spectatori, formaţiile teatrale
ale căminelor culturale din Vremea cu nopţi reci şi cu cerul
Vingard, Ghirbom şi Ungurei au puţin noros.
prezentat piesele „R îsu l pămîn-
tului“ şi „Soţul Leontei“. U M & tM M lM '
produsele SCSL.
Mai bine pregătită, form aţia
de teatru din Vingard, cîştigind Ssmbma fabricata
din lapte
această fază de concurs a obţi­
nut dreptul de participare la p a sfe u n z B i :
faza raională.
-o -
27 OCTOM BRIE 1961
DEVA : Două v ie ţi; HUNE­
D O ARA : La începutul secolu ­
l u i; P E T R O Ş A N I: Taina c e ­
tăţii ; „V izita delegaţiei de
partid şi guvernam entale a
R.P.R . în U n iu n ea S o vietică “ şi
„Prim ul raid spre stele“ ; LO -
N E A : P ovestea tinerilor că să ­
to riţi ; S E B E Ş : Fii a te n tă bu -
A cţiunea Cobra ; . Libelula ;
H A Ţ E G : El H akim ; B RAD :
Dr. S o im ; S IM E R IA : A p ro a p e 5iNT HRĂNITOARE $
de soare; TEIU Ş: lize ; ZLAT- şi fo lo sito a r e
NA : E ugenie G r a n d e t; ILIA : ORGaniS m u lu i S ' SE
GĂSESC 0E vîim ZARE la TOATE maOa vi-
Căi g re şite ; APOLDUL DE SUS: n e l e Au m e n t a r e .c o o p DE C O N SU M
S i IAPL - un
M am elucul.
î/
Uniunea regională a cooperativelor de consumDeva)
ANGAJEAZA IMEDIAT: ^
)
@ doi m erceologi p rincip ali cu salariul^
între 9 5 0 —- 1 .2 5 0 lei ^
@ un contabil principal cu s a l a r i uU
între 9 2 5 — 1.050 lei i
@ patru revizori contabili cu salariu' j
între 8 0 0 — 1.100 lei
Condiţiile de angajare în posfurile
d e mai sus sini cele prevăzute
în H, C. K
întreprinderea de explorări şi prospecţiuni
oraşul Dr. Petru Groza, regiunea CRIŞANA
A! U! T k
’ocuparea prin concurs a urm ătoarelor postur :
® m aiştri m ineri }
H m aiştri m ecanici d e m ină
@ m aiştri constructori
fp m aiştri fo raj
Activitatea se va desfăşura pe şantierele din lo­
calitatea : Abrud, Brad, Cerfej, Deva.
Cei interesaţi se pot adresa zilnic 5a servietei,
'personal şi învăfămînî I.E.P. oraşul Dr. Petru Groza'
’telefon 543.
D a ta c o n c u rs u lu i: 1 n o ie m b rie 1961.: