Page 83 - 1961-10

N r. 2126 D R U MU L SOCIALISM ULUI '^ctrr=i

pag. 3

îmbunătăţirea activităţii organizaţiei de partid ACTIVITATE
condiţie de seamă în îndeplinirea

şi depăşirea sarcinilor economice O ciocănitură discretă şi

Zilele trecute a avut loc con­ marca uzinelor din Cugir să partid puternică. Numai în u l­ uşa se deschise larg. In prag.

ferinţa de dare de seamă şi ale­ fie la loc de cinste. In acest timul an, numărul membrilor şi ciţiva pionieri, con du cători ai

geri a organizaţiei de partid de scop, Comitetul de partid, orga­ candidaţilor de partid a crescut gru pelor p io n iereşti din c la ­

la Uzinele metalurgice Cugir. nizaţiile de bază P.M .R. au des­ cu peste 230 muncitori, tehni­ sa a IlI-a de la şcoala e le ­

Pregătită bine, conferinţa de făşurat o susţinută activitate. cieni şi ingineri. Membrii şi m en ta ră „Dr. P etru G ro za “

partid a dezbătut la un nivel La proiectarea şi pregătirea fa ­ candidaţii de partid muncesc cu din oraşul D eva.
— Aici locu ieşte N icu şo r?
înalt probleme c a : ridicarea bricaţiei pentru maşina de fre­ entuziasm pentru îndeplinirea şi
— întrebă instructoarea de
continuă a nivelului tehnic, îm­ zat universală şi verticală, ma­ depăşirea sarcinilor de plan. S g tó '.*
bunătăţirea calităţii produselor, şina de cusut automată şi in ­ pionieri M a g d a len a Tusclier,
creşterea randamentului şi eco­ dustrială etc., colectivul a fo­ In cadrul uzinei mai sînt însă ¦L....
nomicităţii maşinilor, întărirea losit cele mai noi procedee. şi o serie de lipsuri. Unii tova­ care însoţea grupul p u rtă to ­
rîndurilor partidului prin pri­ răşi manifestă încă indiscipli­
mirea în partid a celor mai In anul viitor, aşa cum au nă, nu respectă întrutotul pro­ rilor de c ra v a te roşii.
arătat în cuvîntul lor tov. Ni- cesul tehnologic etc. Conferinţa
— P o ftiţi in ca să şi lu aţi
înaintaţi oameni ai muncii, îm­ codim Roşea, Nicolae Mareea, de partid a scos insă în eviden­ loc — u in v ită m a m a lui

bunătăţirea continuă a condi­ Pantea Crăciun şi alţii, colecti­ ţă lipsurile manifestate în ac­ N icuşor.

ţiilor de muncă şi de trai ale vului uzinei îi revin sarcini şi tivitatea sa de către tov. Tra- V izitatorii, o c u p a ră loc în
oamenilor muncii etc. mai mari. In vederea Înfăptui­ ian Nicula. Avînd o funcţie de
rii acestor sarcini, un roi deo­ răspundere în conducerea uzinei jurul m esei. A păru şi N icu­
Rezultatele obţinute de har­ sebit ii are însuşirea tehnicii noi la el vin mulţi oameni pentru şor. D u pă cc se a com odară
nicul colectiv al Uzinelor meta­
cu „sala de şed in ţă “, pion ie­
lurgice din Cugir sînt, aşa cum şi aplicarea acesteia în procesul de a cere sprijin în rezolvarea unor
rii au tr e c u t la în tocm irea
a reieşit din darea de seamă probleme justificate. Tov. Nicu­
planului de activita te pe a-
şl discuţiile purtate, rodnice. In Conferinţa de dare de la însă nu are întotdeauna o NOUL SP ITA L PENTRU COPII DIN ORAŞUL BACAU
primele 9 luni ale acestui an seamă şi alegeri a atitudine atentă faţă de nevoile nul şcolar 1961 — 1962.
prevederile planului producţiei oamenilor muncii. Pe baza dis­ — E u p r o p u n —- s p u s e p i o ­
globale au fost îndeplinite în organizaţiei de partid cuţiilor purtate şi a propuneri­
proporţie de 105,21 la sută. In lor făcute, noul comitet de niera N a t alia C osm escu — să

aceeaşi perioadă productivitatea de la b. M. Cugir partid are datoria ca în cel mai —S i d e f i i f q i e l se trea că în p la n vizio n a rea
muncii a crescut cu 2,22 la su­ scurt timp să analizeze această
film elor, excursii p e dealul
tă faţă de sarcinile de plan. situaţie şi să ia măsuri. de fa llía ie uI cetăţii, vizitarea în treprin de­
Succese remarcabile s-au ob­
ţinut şi în ceea ce priveşte re­ producţie. Conferinţa a cerut ca Partidul cere ca în centrul regulilor de puşcare, precum şi rilor din oraş.
ducerea preţului de cost a unor noul comitet de partid să ve­ atenţiei organizaţiilor de partid a prescripţiilor din monografii,
produse. Muncind bine, colecti­ care trebuie îmbunătăţite în şi, propunerile au ven it
vul întreprinderii a realizat e- gheze Îndeaproape asupra rid i­ să stea în permanenţă oame­ tare nu numai că nu s-a în ca­ funcţie de caracteristicile stra­
conomii în valoare de peste drat în plan, dar a şi depăşit turilor de cărbune. una du pă alta. Planul de ac­
3.200.000 lei. Aceste realizări cării calificării cadrelor de mun­ nii cu nevoile şi năzuinţele lor. (Urm are din pag. I-a ) admisul. Posibilităţi de îmbună­
sînt rezultatul muncii neobosi­ citori şi tehnicieni, aplicarea Aşa cum au arătat tov. Teodor tăţire a calităţii cărbunelui exis­ Această indicaţie este valabi­ tiv ita te a fost în to cm it. In
te depuse de comunişti, de că­ măsurilor tehnice-organizatorice Crişan, Alexandru Bina, Grigore cestei cantităţi de piatră s-a tau şi aici. Trebuie spus însă că lă şi pentru conducerile celor­
tre organizaţiile de partid care elaborate în vederea îmbunătă­ Gaşpar şi alţii, în cadrul uzine­ extras cărbune valorînd peste tovarăşii din conducerea exploa­ lalte exploatări unde, deşi în anul şcolar 1961-1962 p io ­
au ştiut să îmbine în mod per­ ţirii muncii de concepţie şi e- lor mai sint înpă deficienţe în LOOO.OOO lei. S-a trim is astfel tării n-au sesizat la timp cau­ mai puţină măsură, totuşi se
manent şi creator munca poli­ xecutare a produselor. S-au pre­ ceea ce priveşte' organizarea şi preparaţiilor o cantitate mai zele care au făcut ca din mina mai dă cărbune cu granulaţie nierii din grupele clasei a
tică cu cea economică. Oonfe- văzut apoi măsuri pentru me­ desfăşurarea învăţămîntului de mare de cărbune cu un conţinut necorespunzătoare.
rinţa a subliniat în mod deose­ redus de cenuşă, ceea ce a dat treia d e la şcoala elem en tară
bit preocuparea manifestată în canizarea transportului unor partid, muncii cultural-educati­ posibilitatea să se livreze side­ lor să plece cărbune necorespun­ De asemenea trebuie spus că
cele mai multe sectoare, pentru zător. Şi chiar atunci cînd au nu s-au epuizat posibilităţile de „Dr. P etru G ro za “ vo r d e p u ­
sporirea neîncetată a produc­ piese grele prin punerea în ve etc. pentru a căror rezolva­ rurgiei cărbune corespunzător cunoscut aceste cauze, nu au îmbunătăţire a exploatării selec­
ţiei. Comuniştii din sectoarele şi să se obţină economii la pre­ hiat măsuri eficace pentru re­ tive a cărbunelui din abatajele ne o bogată activitate. Ei vor
maşini unelte, turnătorie, forje funcţiune a unor poduri rulan­ re trebuie să se acorde pe v ii­ ţul de cost. medierea lor. Numai aşa se poa­ noastre. In acest scop, insă, din
etc. s-au stracluit să perfec­ te explica faptul că şi în pre­ ţine adunări pe tem e, vor
ţioneze neîncetat procesul de te, intrarea în producţie a tur­ tor toată atenţia. Conferinţa de Datorită îmbunătăţirii calită­ zent mai există locuri de mun­ partea conducerilor exploatări­
producţie pe baza tehnicii îna­ ţii, la preparaţiile cărbunelui că unde se puşcă cu prea mult lor se cere mai multă preocu­ organiza p ro g ra m e artistice,
intate, să folosească tehnica nătoriei de precizie etc. partid a cerut ca noul comitet s-au obţinut recuperări de sea­ pare.
nouă din ce în ce mai bine şi mă. Astfel, Preparaţia Lupeni, exploziv. Unde a dus de fapt concursuri pen tru desem n a­
să ridice fără încetare produc­ Una din problemele căreia tre ­ să manifeste mult mai multă în 8 luni a obţinut recuperări excesul de exploziv ? In primul Pe lingă măsurile tehnico-or-
tivitatea muncii. buie să i se dea multă atenţie grijă şi operativitate în rezol­ în proporţie de 74,6 la sută fa ­ rind la depăşirea consumului ganizatorice luate şi care se vor rea celor m a i buni la în v ă ţă ­
ţă de 73 la sută cît era planul, specific de exploziv, fapt ce în ­ mai lua în scopul îmbunătăţirii
Prin exemplul lor, membri de este aceea a economiilor. In în ­ varea unor probleme sesizate în iar preparaţia Petrila a mărit carcă preţul de cost, şi apoi la calităţii cărbunelui, în exploa­ tură şi disciplină etc.
partid ca Remus Olteanu, Nico- recuperările cu 1 la sută faţă tările noastre este necesar să fie
lae Lungu, Kadar Emeric şi a l­ treaga ţară se înfăptuieşte un consfătuirile de producţie, să de plan, lucru ce a făcut posibil nerespectarea granulaţiei admi­ aplicată peste tot metoda de Ş e d in ţa de lucru a c o n d u ­
ţii au antrenat în muncă pen­ să se livreze o cantitate însem­ să la cărbune. Aceasta este de a arăta periodic deficien­
tru îndeplinirea şi depăşirea puternic avînt al economiei şi, existe o atitudine mai atentă nată de cărbune peste plan. fapt principala cauză care a ţele brigăzilor care nu aleg cătorilor grupelor de pionieri
!“sarcinilor de plan pe muncito- concomitent cu acesta, se rea­ faţă de cererile oamenilor mun­ făcut ca Exploatarea L’onea să sterilul din cărbune, crein-
‘" r lf'ş l tehnicienii fără ^artid, au lizează reducerea sistematică a cii, faţă de criticile şi propu­ Realizările ar fi fost cu mult dea o producţie de cărbune ne­ a fost rodnică şi deosebit de
creat o atmosferă de muncă preţului de cost al produselor. mai mari dacă şi Exploatarea corespunzător. Este semnificativ du-se o opinie de masă îm ­
creatoare în sectoare şi secţii. minieră Lonea îşi îndeplinea sar­ faptul că prin depăşirea nor­ potriva lor, iar brigăzile care în s u fle ţită .
Comuniştii din secţia maşini u- In aceste condiţii, regimul de e- nerile făcute, să dovedească in ­ cina de reducere a conţinutului luptă pentru o calitate bună a
nelte, nu numai că au fost in i­ de cenuşă. Or, această exploa- mei admise la conţinutul de cărbunelui să fie stimulate atît N. D O N O V I C I
ţiatorii reducerii preţului Se conomii a căpătat o însemnăta­ transigenţă faţă de lipsurile m a­ cărbune cu granulaţie de 0-10 moral cît şi material.
manoperă a unor produse, dar corespondent14*
s-au dovedit a fi fermi, perse­ te deosebită. Cu cit metalurgiş- nifestate în orice domeniu de Băzîndu-ne pe'realizările ob­
verenţi şi hotăriţi în rezolva­ tii din Cugir vor folosi mai chib­ activitate. GH. CĂLINESCU ţinute în decursul celor trei t r i­ îmbunătăţirea
rea acestei sarcini, in acest fel, zuit resursele de care âispun, mestre şi ţinînd seama de lipsu­ transportului în comun
colectivul sectorului, după cum cu atît ei vor obţine rezultate , rile manifestate, conducerea
au arătat mulţi participanţi la Combinatului carbonifer „Valea In acest an, conducerea între­
discuţii, a reuşit să reducă mai bune în lupta pentru eco­ milimetri, exploatarea a plătit Jiu lu i“ va lua măsuri ca pe v ii­ prinderii regionale de trans­
valoarea manoperei maşinei de tor problema calităţii cărbune­ porturi auto Hunedoara-Deva a
nomii. De aici decurge una din­ însemnate descoperiri arheologice drept penalizare preparaţiei Pe- lui să fie şi mai mult în centrul manifestat o preocupare cres-
tre cele mai importante îndato­ trila aproape un milion lei. Mai preocupării tuturor minerilor, cîndă pentru îmbunătăţirea
riri ale fiecărui muncitor din a- Un colectiv al Muzeului de gic : obiecte de uz casnic, vetre, mult, fărm iţarea cărbunelui, da­ tehnicienilor şi inginerilor. In transportului în comun al oa­
ceastă uzină : indiferent în ce istorie a Moldovei, în colabora­ unelte, obiecte de podoabă şi de torită puşcării cu prea mult felul acesta ne vom îndeplini cu menilor muncii. Astfel, de;: la
sector de activitate lucrează, el cinste sarcina trasată de cel începutul anului şi pînărln pre­
exploziv, a îngreunat alegerea de al ill- le a Congres al P. M. R.. zent au fost puse în circulaţie
şistului vizibil, ceea ce a dus la de a asigura siderurgiei cărbuni 14 noi autobuze T.V. Dintre
trebuie să dea exemplu de spi­ re cu specialişti ai muzeului cult. Cu prilejul acestor cerce­ ridicarea procentului de cenuşă de calitate superioară. acestea, 3 autobuze T.V. au
„Vasile Pîrvan“ din B îrlad , re- fest puse în circulaţie zilele tre­
rit de economie şi de atitudine luînd săpăturile în aşezările neo­ tări. lingă Băiceni a fost dat la fată de admis. cute la Deva şi Sebeş.
gospodărească faţă de materiale, litice din Cucuteni-Băiceni, re­ iveală un tezaur de obiecte din
faţă de materia primă etc. In aur care datează de aproxima­ Pentru ca în viitor şi mina De remarcat că în acest an
această direcţie, tov. Vasile Do- giunea Iaşi, au indentificat de tiv 2.500 de ani. Lonea să extragă cărbune cores­ s-au deschis 14 trasee noi. Prin­
garu şl alţii au făcut valoroase curînd un număr de 10 locuinţe punzător din punct de vedere al tre acestea amintim traseele
propuneri. Comitetul de partid, neolitice. Au fost descoperite Descoperirile arheologice de la calităţii, este necesară remedie­ Brad—Musariu, Pianul de Su.s—
cit şi conducerea tehnico-admi- pină în prezent în întregime 6 Cucuteni-Băiceni vor aduce o rea acestor lipsuri. Conducerea Cugir, Cioara—Cugir, Deva—
nistrativă a uzinei are datoria exploatării, conducerile sectoa­ Muncel, Deva—Chimindia şi a l­
locuinţe, dintre care una în su­ lumină nouă la cunoaşterea dez­ tele.
să analizeze de îndată aceste prafaţă de 250 mp. Locuinţele relor, trebuie să ia măsuri ca
au un bogat material arheolo­ voltării societăţii omeneşti în maiştrii să-şi sporească exigen­ seama de perioada in care au
ta în legătură cu respectarea avut loc cele două războaie dis­
această parte a ţării. trugătoare care au bintuit ţara,
precum şi de perioadele de re­
frezat cu peste 4.000 lei în com­ propuneri şi să ia măsuri cores­ facere, va reieşi că în condi­
ţii normale industria sovietică
paraţie cu anul trecut. punzătoare. Aceste două cuvinte sînt de­ P ro d u c ţia şi om ul şi-a sporit producţia cu peste
clinate în moduri diferite de 14 la sută anual. Istoria State­
Calitatea produselor a fost de Lipsurile nu trebuie mulţi publicişti, politicieni şi ex­ lor Unite nu cunoaşte un ast­
asemenea o preocupare de sea­ tolerate perţi economici occidentali „în fel de ritm.
mă a metalurgiştilor din Cugir.
In raportul său, N. S. Hruş­
E i ţin la prestigiul fabricii lor La Uzinele metalurgice din problemele ruse“ . După părerea ciov a spus :
lor, creşterea producţiei socia­
şi de aceea se străduiesc ca Cugir există o organizaţie de liste, sporirea puterii economi­ Electroenergetica a fost tre­ feroviar — cu 56 la sută. Pe sibilitatea, încă în primii !0 ani, „Vă aduceţi aminte, tovarăşi,
ce a ţării nu ar fi în statul sovie­ cută pe o bază tehnică nouă. această bază se realizează apro­ să-şi satisfacă din belşug ne­ că încă în anii primelor cinci­
Magazinele nu au termen de predare? tic altceva decît un scop în si­ Se produc turbine termice şi ximativ 70 la sută din întregul cesităţile în ceea ce priveşte nale noi am întrecut S.U.A. în
ne. Ele s-ar obţine, chipurile, hidraulice cu o capacitate de spor al producţiei industriale, 0 alimentaţie variată şi de bu­ ceea ce priveşte ritm ul de dez­
T recînd p e strada F ilim on piesele destinate pen tru m a ­ „pe seama consumatorului“ . 200.000 — 225.000 kW. Se ela­ ceea ce este foarte semnifica­ nă calitate. Vor fi satisfăcute voltare a producţiei industria­
gazine, acestea sînt in co m ­ borează proiecte de turbine cu tiv. In următorii 10 ani, mun­ din belşug necesităţile tuturor le, dar răminem intr-o măsură
Sîrbu sau A. M ureşan din plete. M ai m u lt, la m agazin u l Altele sînt însă faptele din o capacitate pină la 500.000 de păturilor populaţiei în ceea ce însemnată în urmă în ceea ce
cu autoăeservire s-au retras realitatea nostră economică, c i­ kW. Au fost create cele mai citorii din industria sovietică priveşte îmbrăcămintea, încălţă­ priveşte creşterea ei absolută,
D eva, te opreşti pen tru cîte- proiectele pen tru unele m o ­ tate în rapoartele prezentate la mari sisteme energetice din lu­ vor trece la săptămîna de lu­ mintea de bună calitate şi fru ­ lără a mai vorbi de diferenţa
dificări. M odificările însă nu Congresul al X X II- le a al me, au fost construite linii de cru de 35-30 ore, iar în de­ moasă. obiectele care îmbună­ însemnată in ceea ce priveşte
va clipe să adm iri noile au ajuns nici acum in p o se­ P.C.U.S. de Nikita Sergheevici transport a energiei electrice ceniul următor săptămîna de tăţesc şi înfrumuseţează viaţa nivelul producţiei. In ultimii
sia constructorului. U rgen ta­ Hruşciov. cu o tensiune de 500.000 V. lucru va deveni şi mai scurtă. oamenilor sovietici — mobilă ani ţara noastră, continuînd să
blocuri ce se în a lţă in v iito ­ rea trim iterii proiectelor de Dar cea mai scurtă zi de lucru confortabilă, modernă, obiecte intreacă in mod considerabil
finisaj interior este cu atît Comunismul înseamnă socie­ Gradul de înzestrare cu ener­ din lume va fi şi cea mai pro­ de uz casnic, diferite bunuri S.U.A, din punct de vedere al
rul cvartal de locuinţe „23 m ai n ecesară cu cît lucrările tatea belşugului. A belşugului gie electrică a muncii a cres­ ductivă. cultural-sociale etc. ritmului, a început să le întrea­
interioare vor fi execu tate de bunuri materiale şi spiritua­ cut cu aproximativ 40 la sută. că şi din punctul de vedere al
A u g u st“ din oraş. O p a rte din le pentru toţi membrii socie­ Sporirea producţiei anuale de In următorii 20 de ani pro­ sporului absolut al producţiei la
tăţii. Belşugul însă nu cade Sint bine cunoscute succesele energic electrică la 900-1.000 ducţia tuturor ramurilor indus­ multe produse dintre cele mai
blocu ri au fo s t d a te d eja în din cer. E l este o creaţie a Ţării Sovietice în tehnica ra­ miliarde kWh. pină în anul triei producătoare de bunuri de importante. Acum este vorba de
inimilor şi minţilor omeneşti şi chetelor şi în cea reactivă, în 1970 şi la 2.700-3.000 m iliar­ consum trebuie să crească de reducerea rapidă a decalajului
folosinţă, a ltele sîn t in faza este posibil numai în cazul e- cucerirea Cosmosului şi în a- de pină in anul 1980, sporirea aproape cinci ori. Pină in 1980 în nivelul producţiei, de trece­
existenţei unei puternice baze viaţia de mare viteză. Ele se gradului de înzestrare cu ener­ se prevede ca producţia de ţe­ rea Uniunii Sovietice pe p ri­
u ltim elor fin isaje şi işi vor tehnice-materiale. Iată de ce explică în primul rind prin gie electrică a muncii în in ­ sături, de pildă, să sporească mul loc în lume în ce priveşte
noul Program al comuniştilor aceea că la noi au fost create dustrie in decurs de 10 ani a- la 20-22 miliarde metri pătraţi producţia unei serii de produse
p rim i lo ca ta rii în curînd, iar ţării noastre prevede in primul materiale refractare şi materia­ proximativ de trei ori şi în 20 pe an, producţia de încălţămin­ şi fabricate“ .
rind crearea bazei tehnice-ma­ le uşoare, aliaje rezistente la de ani de cel puţin şase ori —- te din piele — aproximativ la
altele au în cep u t să se înalţe. teriale a comunismului. Aceas­ temperaturi foarte ridicate şi la iată una din principalele căi 1 miliard perechi pe an. Pro­ Trebuie să se ţină seama că
ta înseamnă crearea unei ba­ coroziune. ale creşterii productivităţii ducţia de bunuri culturale va principalul este nivelul dezvol­
La parterul __ _______ din ipsos, n e- ze care să asigure o inaltă muncii. creşte de 10 ori. tării forţelor de producţie rea­
productivitate a muncii socia­ N. S. Hruşciov a acordat o lizat, tendinţele şi perspecti­
noilor blocuri cesitind lucrări le. mare atenţie în rapoartele sale Dar ce va oferi şi ce oferă Creind baza tehnieă-materia- vele creşterii. Acesta este cri­
speciale, care industriei chimice a cărei pro­ consumatorului sovietic o ase­ lă a comunismului — şi dato­ teriul esenţial pentru o apre­
s - a p r o i e c t a t II^SIE Mf^AIRîII cer tim p . D in Despre aceasta a şi vorbit de ducţie a crescut in ultimii şase menea creştere a productivită­ rită acesteia belşugul de pro­ ciere justă, obiectivă a desfăşu­
la tribuna Congresului partidu­ ani de două ori. Şi dacă auto­ ţii muncii ? Un belşug de bu­ duse — vom putea într-un v ii­ rării şi rezultatelor marii între­
am enajarea de — - = — lui primul secretar al Comite­ matizarea schimbă înfăţişarea nuri materiale. Principalul in­ tor apropiat să trecem la re­ ceri istorice dintre socialism şi
tului Central. E l a subliniat că întregii producţii a ţării, chi­ dice al creşterii bunăstării po­ partiţia comunistă, în condiţiile capitalism. Or, această întrece­
spaţii com erciale. Sint p revă ­ lipsa detaliilor de finisare, de la ultimul congres ordinar mizarea produce schimbări ra ­ porului, este după cum se ştie, căreia vor fi satisfăcute inte­ re are asemenea perspective, in ­
zu te să se deschidă o serie lucrările în m are p a rte s-au al P.C.U.S., în 1956, în indus­ dicale în domeniul bazei sale venitul naţional. Iată că Pro­ gral nevoile raţionale ale fiecă­ cit în numai zece ani poporul
de m agazine m oderne, care oprit. tria noastră, in construcţii şi de materii prime. gramul partidului comunist pre­ rui membru al societăţii. O che­ nostru va avea asigurat cel mai
transporturi s-au produs schim­ vede sporirea considerabilă a zăşie a acestui lucru este r it ­ înalt nivel de trai în compara­
vor da un aspect plăcut ora­ Secţia com ercială a Sfatului ) bări calitative serioase, s-a des­ Dar ce poate oferi şi venitului naţional al Uniunii mul înalt al creşterii econo­ ţie cu orice ţară capitalistă.
şului, vor asigura o deservire popu lar regional a dovedit un \ făşurat o muncă uriaşă pentru ce oferă omului sovietic Sovietice. In următorii 10 ani, miei noastre.
slab interes şi preocupare reutilarea tehnică a tuturor ra­ din producţie un asemenea volumul său va creşte aproa­ Aceasta este rezolvarea prac­
cit m ai bună. D ar deşi blocu­ p en tru u rgen tarea lucrărilor s murilor producţiei materiale. progres ? O înzestrare teh­ pe de 2.5 ori, iar în 20 de ani încă în perioada avintului tică a problemei „producţia şi
rile la parteru l cărora sînt la noile m a g a zin e. Au fost create mii de noi t i­ nică mai înaltă a muncii, o aproape de 5 ori. Veniturile capitalismului american (1860- omul“ în lumea noastră nouă.
p revă zu te m agazin e sînt intr-o I. puri de maşini, maşini-unelte, reale pe cap de locuitor în de­ 1910), ritm ul mediu anual al
P este citeva săptăm în i noi- aparate, mijloace de automa­ uşurare şi o economisire consi­ curs de 20 de ani vor spori de creşterii producţiei era în S.U.A. VLADIMIR SMOLIANSKI
fază în ain tată — u ltim ele fi­ le blocuri, care au la p a rte r tizare. A fost îmbunătăţită ra ­ derabilă a muncii, mult mai peste 3,5 ori. de 4,8 la sută, iar în perioada
nisaje — am en ajarea sp a ţii­ dical structura balanţei com­ mult timp liber. N. S. Hruşciov 1911-1960 el a scăzut la 3,6 la candidat in Slim le economice
bustibilului. In producţia tota­ a subliniat că ultimii ani s-au Potrivit cu creşterea venitu­ sută.
lor com erciale e ste m u lt r ă ­ sp a ţii com erciale, vo r fi d a te lă de combustibil a anului 1955, caracterizat prin creşterea ra ­ rilor populaţiei, se subliniază în
ţiţeiul şi gazele au reprezentat pidă a productivităţii muncii. raportul lui N. S. Hruşciov cu Comparaţi aceasta cu ritmul
m a să in urm ă. L a blocu l C de in folosin ţă. R ă m în e re a in 23,5 la sută iar în prezent — In anul 1961 ea va depăşi ni­ privire la Programul P.C.U.S., nostru mediu anual de 10 la su­
42 la sută. velul anului 1955 în industrie se va obţine un avînt rapid al
pildă, care a fost dat în fo ­ urm ă a lucrărilor la a m e n a ­ nivelului generai de consum, tă în cei 44 de ani ai puterii
cu 43 la sută, în construcţii — întreaga populaţie va avea po­
losinţă cu citeva săptăm în i jarea m agazinelor, p e lingă sovietice şi, dacă nu se ţine
cu 60 la sută, In transportul
in u rm ă, la sp a ţiile c o m ercia ­ că v a da u n a sp e c t u rit c v a r ­

le d e la p a r te r s-a u e x e c u ­ talu lu i, v a a d u c e şi o serie

ta t d oar „ c e v a “ lucrări la de g reu tă ţi în deservirea

m ozaic. populaţiei. E ste tim pu l ca

F aptu l că spaţiile com er­ secţia com ercială a Sfattilui

ciale nu sin t d a te în fo lo sin ­ p o p u la r region al să p rivea scă

ţă in acelaşi tim p cu blo cu ­ cu to a tă răsp u n d erea g răbi­

rile, se d a to re şte slabei p re o ­ rea lucrărilor, să asigure în

cupări a secţiunii com erciale cel m ai scurt tim p detaliile

a S fatu lu i p o p u la r regional. de finisaj. C etăţen ii se în trea ­

Luni de zile aceasta a în- bă : oare m agazin ele nu au

tirziat cu stabilirea fin isaje­ acelaşi term en de predare

lor la sp a ţiile com erciale. Iar cu blocurile ? $
acu m cind a dat o p a rte din
«a, -/v V. FURIR Z

*