Page 84 - 1961-10
P. 84
pag. 4 litiU M UL SOCI ALi SU ULUI «nBfDJMw**. scs-a Nr. 2126
gssv nBjnuaxamxt-^am
LUCRĂRILE CONGRESELE X X I I - L E A A L P . C . E . S,
Ş edinţele din 2 5 o c to m b rie
MOSCOVA 25 (Agerpres). — chează începutul unei noi şi rod R.S.S. Moldovenească, a spus că bru al Partidului Comunist din general al Partidului progresist Participarea elevilor la brigă vanşarzii vest-gerniani ar încer
TASS transmite : nice etape în mişcarea comunis
La 25 octombrie au continuat tă şi muncitorească internaţio adîncirea democratizării vieţii anul 1896. Acest veteran al re al oamenilor muncii din Cipru, zile lor de producţie are o mare ca să ridice mina asupra Uniu
nală. sociale in Uniunea Sovietică, voluţiei a declarat că raportul nii Sovietice şi a prietenilor ei,
lucrările Congresului al X X II-le a atragerea maselor largi de oa de activitate al Comitetului Cen a subliniat că viitorul poporu importanţă în munca educati în cimitirul în care s-ar trans
Caracterlzind situaţia politică meni ai muncii !a conducerea tral prezentat Congresului al forma în acest caz Germania
al P.C.U.S. In cadrul şedinţei de din Columbia şi vorbind despre ţării constituie una dintre cele X X II-le a este un imn de slavă lui sovietic, 3şa cum este schi vă-. Anul trecut din ele făceau occidentală, nici nu s-ar mai
dimineaţă au luat cuvîntul re mai importante realizări din ul al cauzei leniniste. ţat în proiectul de Program al parte aproximativ 400.000 de găsi probabil gropari care să
prezentanţi ai partidelor comu situaţia grea a oamenilor mun adune rămăşiţele maşinii ei de
niste şi muncitoreşti. cii, Gilberto Vieira a declarat că Fiodor Petrov şi-a exprimat P.C.U.S., apare strălucitor şi elevi. război şi să îngroape cenuşa
convingerea că congresul va acelora care au pus această m a
aproba cu deosebită satisfacţie măreţ, „V a fi o lume minunată Ivan Kairov a subliniat că şti şină in funcţiune“ .
activitatea Comitetului Cenţrăl, cum nu a cunoscut încă ome inţa pedagogică sovietică deţine
Jesus Faria , secretar general „numai calea socialistă asigură tima perioadă. îndreptată spre restabilirea nor nirea“ .. Sintem pentru dezvoltarea:
al C.C. al P.C. din Venezuela, a avintul rapid al economiei şi melor leniniste ale vieţii de poziţii înaintate în ştiinţa pe unor relaţii de prietenie cu A n
partid. glia şi Franţa, a declarat G rc-
declarat că poporul ţă rii sale cu lturii“ . Subliniind că in prezent au Ezekias Papaioannu a decla dagogică mondială în probleme mîko. Concomitent cu marea
devenit cunoscute noi fapte in Aprobînd zdrobirea ideologică rat că lupta pe care o desfăşoa de cea mai mare importanţă ca atenţie pc care ţara noastră a
luptă împotriva im perialiştilor Vieira a spus că revoluţia cu a grupului fracţionist antiparti acordat-o şi o acordă îmbună
legătură cu acţiunile criminale nic, Petrov a amintit că Lenin a ră poporul cipriot este o luptă educarea la tînăra generaţie a tăţirii şi dezvoltării relaţiilor
din S.U.A. care storc profituri bană este „avangarda revoluţiei ale grupului antipartinic, Bodiul poruncit să se menţină unitatea antiim periaiistă de eliberare na unor înalte trăsături morale, a cu statele mari ale Europei, ea
noastre" şi. că poporul Colum şi puritatea morală a partidu ţională In etapa actuală, a spus dragostei de muncă. acordă o deosebită importanţă
uriaşe din Venezuela. a declarat că pentru Molotov, lui. relaţiilor dintre cei doi giganţi
Malenkov şi îiaganovici nu este — U.R.S.S. şi S.U.A.
Poporul Venezuelei, a spus biei nu., se va lăsa atras în ac Noului Program al P.C.U.S., a el, luptă noastră este îndrepta Ministrul Afacerilor Externe
loc în partid. declarat Fiodor Petrov, îi revi tă in primul rînd împotriva im al U.R.S S„ Andrei Gromiko, a Gromiko şi-a exprimat con
vorbitorul, consideră revoluţia1 ţiunile agresive împotriva Cu ne să îndeplinească acelaşi rol perialismului. pentru deplina in subliniat în cuvîntarea sa că po vingerea că toate popoarele vor
cubană ca propria sa cauză. bei. ,; ca şi „M anifestul comunist“'. dependenţă a Ciprului. litica externă a statului sovie primi cu satisfacţie reînvierea
Acest program va lumina ca o în politica externă a S.U.A. a
Partidul nostru întăreşte soli „Congresul al X X II-le a al Ivan Bodiul a subliniat că făclie vie calea păcii, muncii, E. Fapaioannu s-a declarat în- tic este pătrunsă de înaltele bunelor tradiţii ale lui Roose-
daritatea cu poporul cuban. P. C. U. S. şi noul Program al prietenia dintre poporul alba libertăţii, egalităţii şi fericirii trutotul de acord cu declaraţia idealuri ale păcii, el a declarat velt în domeniul dezvoltării re
nez şi popoarele lagărului so tuturor popoarelor. lui N. S. Hruşciov cu privire la că primejdia războiului ar li laţiilor sovieto-americane.
„Revoluţia cubană şi succesele partidului vor lumina ca nişte cialist a fost întărită prin sîn- poziţia conducătorilor albanezi. fost mult mai mare decît este
Uniunii Sovietice stimulează faru ri lupta oamenilor muncii gele -vărsat în lupta împotriva Subliniind că repetatele hotă? Papaioannu a arătat că această astăzi sau poate că omenirea ar Pavel Satiukov, redactor şef
lupta popoarelor asuprite îm din întreaga lume pentru pace rîri cu privire la elaborarea poziţie este inacceptabilă, ea fi fost lovită deja de o catas al ziarului „Pravda“ , a subliniat
potriva asupritorilor“. şi o viaţă fericită", a declarat noului Program al partidului nu slujeşte numai interesele impe trofă m ilitară dacă Uniunea So că Programul P.C.U.S. marchea
au fost îndeplinite timp de rialism ului şi ale reacţiunii. vietică. întregul lagăr socialist ză o etapă nouă în dezvoltarea
Este regretabil, a spus Jesus Lawrence Sharkey, secretarul fascismului. Cu atit mai mult mulţi ani, Petrov a subliniat că iubitor de pace cu forţa şi cu re creatoare a marxism-lenlnismu-
Faria , că în această perioadă a general al C.C. al Partidului Co nu putem trece sub facere gre aceasta a fost consecinţa direc Salutind Congresul, Pedro sursele lui inepuizabile, n-ar fi lui. E l a subliniat că în prezent
trium fului mondial al comunis munist din Australia. şelile conducătorilor Albaniei, a tă a cultului personalităţii lui !Şaad, secretar general al C. O. stat de strajă păcii. Partidul Comunist al Uniunii
mului conducătorii Partidului declarat el. Datoria noastră in- Staliu. al Dartidului Comunist din E c u Sovietice este mai unit, mai
Muncii din Albania se abat de în su fleţiţi de acest program, ternaţionalistă este să ajutăm ador, a arătat că noul Program „Niciodată încă politica exter rnonofit ca orîcînd.
la principiile internaţionalismu a subliniat el, vom păşi cu cu Partidul Muncii din Albania Fiodor Petrov a propus să se în al P.C.U.S. dă nopoareior lumii nă a Uniunii Sovietice nu şi-a
lui proletar. Noi respectăm su raj şi încredere înainte,' spre noi să-şi îndrepte greşelile şi să nu ceapă alcătuirea unei „Enciclo speranţa că pacea va fi menţi demonstrat cu atita forţă supe Critica cultului personalităţii,
victorii. Comuniştii din Austra îngăduim ruperea Albaniei de pedii mondiale a comunismului“ nută. rioritatea faţă de politica lagă lichidarea consecinţelor acestuia,
veranitatea fiecărui partid, dar lia consideră ca sarcină a lor lagărul socialist. lucrare cum nu a mai cunoscut rului imperialist, ca în perioa zdrobirea grupului antipartinic
ne situăm pe principiile inter lupta pentru desprinderea Aus încă istoria. După părerea lui, Cetăţenii Ecuadorului, a spus da ce a trecut de la Congresul au cm'ăţit calea pentru o înain
traliei din blocul m ilitar în care această enciclopedie trebuie să Pedro Saad. resping politica de al X X -le a al P.C.U.S. în ale că tare mai rapidă a Uniunii So
naţionalismului proletar. Con fie rodul colaborării marxiştilor subjugare dusă de im perialiştii rui hotărîri istorice şi-a găsit vietice pe calea spre comunism,
a fost atrasă de guvernul Men- din toate ţările. americani, si sn rijin ă glorioasa expresia linia leninistă, orienta după cum a arătat Satiuxov.
ducătorii albanezi încalcă p rin zies. Vorbitorul a vorbit despre revoluţie cubană. „Rusia, Cuba, rea leninistă“ . ideologul grupului antipartinic a
cipiile Consfătuirii reprezentan realizările R.S.S. Moldoveneşti -ir Ecuador 1“ — aceasta este lozin fost Molotov. 'Molotov se lăuda
ţilor partidelor comuniste şi Comuniştii din 'Australia, a în construcţia economică şi cul ca sub care se desfăşoară pu Gromiko a subliniat că peste că a lucrat cu Lenin, a spus
muncitoreşti din 1960. spus vorbitorul, înţeleg că U n i turală. De la începutul septe- In şedinţa de după-amiază a Satiukov. E drept, el a lucrat cu
unea Sovietică a fost nevoită să nalului (1959), producţia de Congresului al X X II-le a al ternicele demonstraţii antiîmoe- 40 de state neutre deţin astăzi Lenin, însă Lenin arăta că Mo
'Jesus F aria a subliniat că în ia măsuri în vederea în tă ririi energie electrică a crescut cu 50 P. C. U. S., prezidată de Arviil lotov este înclinat spre birocra
deplinirea programului P arti apărării din cauza intensifică Ia sută, iar producţia industriei Pelşc, primul care a luat cuvîn tism. In legătură cu aceasta.
dului Comunist al Uniunii So rii cursei înarm ărilor pe care o tul a fost Peter Keineman, se Satiukov a dat citire unei scri
vietice va fi o lovitură mortală cretar general al C.C. al P a rti sori adresate de Lenin lui Mo
desfăşoară puterile imperialiste constructoare de maşini şi de dului Comunist din Ceylon. Ana- lotov în anul 1922 in care Lorhr
dată Imperialismului. lizind evenimentele din ultim ii rialiste ale oamenilor muncii. în problemele fundamentale ale
şase ani el a subliniat că nici critica metodele birocratice do
Congresul al X X II-le a al ca răspuns la propunerea prelucrare a metalului s-a du un om cinstit nu se poate în P. Saad a declarat: „Condam vieţii internaţionale, poziţii care
Partidului Comunist al Uniunii U.R.S.S. de a se lichida răm ăşi blat aproape. In ajunul deschi doi că Congresul al X X -le a al năm denaturările marxism-leni- in esenţă coincid cu poziţiile lucru ale lui Molotov.
Sovietice deschide o epocă nouă ţele războiului mondial. derii Congresului al X X II-le a a P.C.U.S. a constitu’ t un moment nismului de către conducătorii U.R.S.S., cu politica externă a 'Siatiukov a arătat că in oc
în dezvoltarea omenirii, a spus fost montat primul tractor mol de cotitură nu numai în istoria Partidului Muncii din Albania. ţărilor socialiste, promovînd ea
K nu’d Jespersen, preşedintele Nikola Şaul, secretar al C.C. dovenesc. Partidului Comunist al Uniunii Acţiunile lor constituie o încăl şi U.R.S.S. linia păcii şi a co tombrie anul acesta, în ajunul
al Partidului Comunist din L i Sovietice, ci şi a întregii mişcări care a princiniilor unităţii miş laborării paşnice. congresului partidului, Molotov
Partidului Comunist din Dane ban, a condamnat poziţia con comuniste şi muncitoreşti inter a trim is Comitetului Central al
naţionale. cării comuniste şi muncitoreşti E l a subliniat că secretul suc P.C.U.S. o scrisoare, cuprinzînd
marca.- ducătorilor Partidului Muncii Ivan Bodiul a comunicat că internaţionale". ceselor obţinute de Uniunea So atacuri împotriva Comitetului
P.C.U.S. şi guvernul U.R.S.S., a vietică in treburile internaţio Central şi împotriva nouluFpro--
Salutind congresul, el a ară din Albania, subliniind că acea în agricultura republicii se fo relevat Keineman, depun efor Peza Padnmnes, nrim-secretar nale constă in fidelitatea ei faţă iect de Program al partidtfhV1'.
tat că în centrul atenţiei P a rti stă poziţie contravine marxism- losesc in prezent peste 20.000 turi permanente pentru conso al C.C. al Partidului Pooular din de cauza^ păcii, în fermitatea
dului Comunist din Danemarca leninismului. ue tractoare şi 6.000 de combi lidarea păcii şi acordarea de Iran, a subliniat că Programul şi hotărirea de a merge pină Molotov a mers pînă acolo in
se află lupta pentru pace, pen ne. In decurs de doi ani s-au ajutor economic statelor care P.C.U.S. deschide un capitol la capăt atunci cînd trebuie
tru ieşirea ţă rii din N.A.T.O., Partidul nostru, a spus Şaui, construit la sate 50.000 de case şi-au cucerit recent indepen strălucit în viata mişcării comu apărată o cauză justă şi înfrî- cit a calificat proiectul de Pro
pentru încheierea tratatului de sprijină pe deplin aprecierea — fiecare a zecea familie s-a denţa. Vorbitorul a declarat că niste şi •"•une.îtoreştj internaţio gram drept „antirevoluţionar“ .
pace german şi recunoaşterea dată de Nikita Hruşciov acţiuni mutat în casă nouă. „marea fam ilie socialistă a po nale. „Trebuie să năzîm ca lu
Republicii Democrate Germane. lor conducătorilor albanezi. poarelor sovietide'este ui> prie mina ochilor unitatea acestei F i acuză Programul de pacifism
Considerăm că aceste acţiuni Viktor Krotov, directorul uzi ten credincios şi de nădejde al şi revizionism.
K n u ’d Jespersen a caracterizat aduc prejudicii unităţii mişcă nei de maşini grele din Ural Ceylonului". m işcări". nate forţele agresiunii, în suple
politica guvernului ’danez drept r ii comuniste mondiale şi cau (una din cele mai mari din Partidul nostru, a declarat
o politică de sinucidere naţio zei construirii socialismului în U .R.S.S.), a relatat că după Comuniştii din Ceylon sînt Radmaneş a condamnat pozi ţea politicii şi in dorinţa de a Satiukov în aplauzele aproba
nală1.- Albania. Congresul al X X -lea al P.C.U.S., convinşi că noul Program ai
Ia această întreprindere s-a pus P.C.U.S. si trecerea cu succes a ţia conducerii Partidului Mun ţine seama de interesele parte toare ale delegaţilor la congres,
Noul Program al P.C.U.S., a Nikola Şaui a salutat P arti la punct producţia a 53 noi t i Uniunii Sovietice de la socialism cii din Albania, Această pozirie,
arătat Jespersen, va însiifleţi dul Comunist al Uniunii Sovie puri de utilaj pentru laminoa la comunism vor demonstra că a spus el, slăbeşte legăturile in nerilor ia tratative, atunci cînd respinge cu indignare aceste
clasa muncitoare din Danemar re, furnale, lucrări de foraj in dezvoltarea societăţii trebuie să ternaţionale ale comuniştilor. aceştia caută intr-adevăr să
ca !n lupta ei pentru socialism. tice ca avangardă a mişcării industria petrolieră etc. se desfăşoare numai pe calea ajungă la înţelegere. atacuri calomnioase împotriva
comuniste şi muncitoreşti inter necapitalistă. Vorbitorul a declarat că îm
Hotărîrile Congresului al naţionale. El a subliniat că noul La această uzină este în curs potriva intereselor naţionale şa Se-poate spune fără exagerare partidului şi Comitetului lui
X X II- le a ,vor duce la o nouă în Program al P.C.U.S. va influenţa de construcţie un bluming au Aii Yata, prim-secretar al C.C.
tărire a poziţiilor Uniunii So destinele întregii lumi, iuminînd tomat cu o capacitate de şase al Partidului Comunist din Ma hul şi clica lui au atras Hanul . că întilnirea de la Viena dintre Central, împotriva Programului
vietice, lagărului socialist şi în calea popoarelor spre indepen milioane tone de laminate pe roc, a declarat că poporul m a P.C.U.S. Molotov, care u luat
tregii mţşcări comuniste şi mun denţa naţională. an. Pînă la sfîrşitul septenalu- rocan a obţinut anumite succe In pactul C F.N.T.O. şi în f.rata^ N. S. Hruşciov şi J. Kennedy
citoreşti internaţionale, a decla lui se prevede utilarea cu astfel se in lupta pentru eliberarea calea luptei fracţioniste, nu şi
rat Paul de Groot, secretarul ge Comuniştii din Liban, a decla de bluminguri a patru uzine naţională. E l a spus că curăţi tul bilateral irano-american. „reprezintă unul din cele mai are locul în rîndurile partidului.
neral al Comitetului Central al rat Nikola Şaui, luptă cu fer metalurgice. S-a terminat pro rea teritoriului Marocului de
Partidului Comunist din Olanda. mitate pentru menţinerea păcii iectarea utilajului pentru un trupele franceze reprezintă „o De ue acum este evident’ fa remarcabile evenimente ale tim Pavel Satiukov a sprijinit
în Orientul Arab. Ei se pronun furnal cu un volum de 2.700 m.c. mare victorie" şi a subliniat că limentul clicii guvernamentale
Paul de Groot a arătat că pro ţă pentru menţinerea neutrali lupta pentru lichidarea bazelor purilor noastre“. In cursul aces propunerea unor delegaţi cu
gramul construirii comunismu tăţii ţării lor, împotriva vizite m ilitare americane din Maroc din Iran , a declarat primul se tei intilniri, a spus Gromiko,
lui în Uniunea Sovietică este constituie una din sarcinile la cretar al C. C. al Partidului interesele statului sovietic şi ale privire la excluderea lui Kaga
„un far pentru toţi comuniştii, lor flotei a 6-a americane in ordinea zilei. Popular din Iran . Această ţară întregului lagăr socialist, inte
pentru toţi cei care luptă pen apele libaneze. se află în pragul unui nou avînt novici şi Malenkov din P.C.u s.
După ce a subliniat însemnă E l a declarat că nici Şenilov,
„Noi sîntem pentru solidarita tatea Congresului al X X -lea al al m işcării revoluţionare. resele tuturor celor care doresc
P.C.U .S, Aii Yata a exclam at: care s-a alăturat grupului an
„C it de mult s-au înşelat pesi Partidul Popular se pronunţă să ridice o barieră sigură în ca
miştii şi panicarzii care au cre tipartinic, nu este demn de a ră-
tru o societate nouă care să tea arabă deplină, pentru întă Uzina de maşini grele din zut că dezvăluirea greşelilor va pentru ieşirea ira n u lu i din pac lea dezlănţuirii unor războaie
aducă fericire tuturor". rirea prieteniei cu Uniunea So Ural se află în prezent în re dăuna m işcării comuniste şi tele agresive, pentru crearea agresive în Europa, interesele mîne în rîndurile P.C.U.S.
vietică şi ţările lagărului socia construcţie. In decurs de trei muncitoreşti internaţionale 1“ . unui guvern naţional. păcii între popoare, au fost Întregul popor sovietic sp ri
Conducătorul ’delegaţiei P a rti list", a spus Şaul. ani, capacitatea întreprinderii apărate cu o pasiune, insistenţă
dului Comunist din Olanda a Viitorul apropiat va arăta, a Considerăm de asemenea, a şi pricepere revoluţionară dem jin ă cu căldură linia leninistă a
condamnat poziţia conducători Delegaţii au continuat apoi se va dubla. declarat Aii Yata, că dacă actu spus Reza Radmaneş. că stabili ne de partidul nemuritorului partidului. Nu există forţă care
lor Partidului Muncii ’din Alba dezbaterile pe marginea Rapor rea prieteniei cu U.R.S.S. este o Lenin, demne de poporul nostru.
nia. El a subliniat că lin ia ge tului de activitate al C.C., Pro Z'ia Nuriev, prim-secretar al chezăşie pentru consolidarea in să poată abate partidul de pe
nerală şi activitatea practică a Comitetului regional al P.C.U.S. dependenţei naţionale a Ira n u „Situaţia în lume continuă să
lui.
Partidului Comunist din U niu iectului de Program şi raportu din R.S.S.A. Başkiră, a subliniat
Ivan Kairo v, preşedintele
nea Sovietică sînt „un reazim lui de activitate al Comisiei că uriaşele succese obţinute de Prezidiului Academiei de Ştiinţe rămină încordată şi nestabilă“
trainic şi de nădejde pentru centrale de revizie. Primul care Uniunea Sovietică după Congre Pedagogice a R S .F .S .R ., şi-a — a constatat ministrul Aface
coeziunea întregii mişcări co a luat cuvîntul a fost Vasili sul al X X -le a constituie o do consacrat cuvîntarea probleme rilor Externe al U.R.S.S. in
muniste şi muncitoreşti interna Smirnov, montor la Şantierele vadă incontestabilă a justeţei lor educaţiei omului societăţii această ordine de idei el s-a
ţionale, pentru lupta împotriva navale „B altika“ din Leningrad. liniei politice şi activităţii prac oprit asupra problemei germane,
piedicilor şi greşelilor care stîn- tice a partidului. „Aceste suc comuniste. E l a subliniat că in
jenesc această coeziune". E l a comunicat că muncito ultim ii ani au fost obţinute suc
„Principalul document politic rii de la aceste şantiere au in i cese constituie un act de acu cese recunoscute în dezvoltarea subliniind că a încheia T ra ta
şi ideologic al epocii noastre“ , ţiat întrecerea pentru îndepli zare împotriva grupului anti şcolii sovietice şi a ştiinţei pe tul de pace cu Germania în
astfel a numit Programul nirea In 5 ani a sarcinilor sep- partinic, care a încercat să dagogice. seamnă a zădărnici politica re
P.C.U.S. Gilberto Vieira, secre tenalului cu privire la creşterea abată partidul de pe calea le în noul Program al partidu vanşei. Prin încheierea Tratatu
productivităţii muncii. ninistă". lui de pace cu ambele state ger
tar politic al Comitetului Cen lui, a spus Kairov, sînt puse cu mane, nimeni nu are de pierdut,
tral al Partidului Comunist din La şantierele „B altika" mişca Zia Nuriev a declarat că de profunzime problemele educaţiei
Columbia. tinerei generaţii Una din sarci
Partidul Comunist din Colum rea pentru munca comunistă a legaţia organizaţiei de partid
bia. a spus el, apără cu hotă- devenit o mişcare de masă. din R.S.S.A. Başkiră sprijină pe nile centrale este dezvoltarea la iar de ciştigat au toţi, a spus
rîre unitatea mişcării comunis Membrii brigăzilor de muncă deplin propunerile ca Molotov, copii a atitudinii comuniste faţă Gromîko.
te pe baza principiilor m ar comunistă consideră de datoria Malenkov şi Kaganovici să fie
xism - leninismului şi aplică lor nu numai să muncească bine. excluşi din P.C.U.S. alii conducători albanezi nu se de muncă. E l a declarat că popoarele calea leninistă, a spus Pavel
nrincipiile cuprinse în Declara In întrecerea pentru munca co vor situa pe poziţii juste, ei vor Şcoala viitorului va fi şcoala- condamnă astăzi politica S.U.A. Satiukov.
i. ţia partidelor comuniste şi mun munistă se educă omul nou, Referindu-se Ia dezvoltarea îndreptată spre reînvierea m ili
citoreşti din 1960. omul zilelor comuniste de mîine. economiei naţionale a R.S.S.A. avea obişnuita soartă a renega internat, a spus Kairov. După tarismului în Germania occiden După cuvintarea lui Satiukov
Eaşkiră, Zia Nuriev a subliniat ţilor. Congresul al X X -le a au fost tală.
„De aceea, considerăm Smirnov a dat asigurări Con că industria petrolieră şi petro a luat sfîrşit şedinţa din după-
nedemn jocul perfid al condu gresului că inimile muncitorilor chimică. ramura principala a Salutind Congresul în numele Gromîko a spus: „Dacă re
cătorilor Partidului Muncii din de la şantierele „B altika“ . pre economiei republicii se dezvoltă amiaza zilei de 25 octombrie a
Albania, care au aprobat numai Partidului Comunist din Mexic, create circa 2 000 de asemenea jîssls Congresului al X X II-le a al
Marlinez Vertlugo, prim-secre şcoli, unde sint educaţi o ju P.C.U.S.
tar al Comitetului Central al mătate de milion de copii.
P. C. din Mexic, — a spus că
noul Program al P.C.U.S. „este j
formal această declaraţie, iar cum şi ale muncitorilor de Ia rapid. Extracţia de ţiţei creşte arma noastră în lupta pentru Vizita tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
socialism". în su fleţiţi de acest
practic acţionează împotriva ei. celelalte întreprinderi din Le în ritm vertiginos. program noi detaşamente de oa şi a membrilor delegaţiei P.M.R.
ningrad, au fost, sînt şi vor fi meni ai muncii vor in tra în rîn-
clucin’d o campanie de calomnii întotdeauna alături de Partidul Vorbitorul a arătat că R.S.S.A. durile luptătorilor pentru un v i ia Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.
Comunist al Uniunii Sovietice. itor mai bun.
împotriva Comitetului Central Başkiră deţine primul loc în
leninist al P.C.U.S.“ , a declarat. Ivan Rodiul, prim-secretar al Salutăm, a declarat el, ajuto
Vieira. C.C. al Partidului Comunist din U.R.S.S. în ce priveşte rezervele rul mărinimos acordat de U niu
nea Sovietică m işcării de elibe
Vieira a subliniat că Congre de ţiţei. rare naţională a popoarelor în
sul al X X II-le a al P.C.U.S. mar robite. Toţi patrioţii din Ameri
Poporul başkir, datorează toa ca Latină, a declarat vorbitorul,
te succesele sale înţeleptei po îşi dau seama că apărarea in IN ORAŞUL ELEKTROSTAL
litici naţionale leniniste, a sub dependenţei Cubei este de cea
liniat Nuriev. mai mare importantă pentru ( U rm dr? Un pag. l - a ) m ea ză să v in ă la presă, p ro d u N eceaeva, după ce s-a fotogra
apărarea suveranităţii propriei c e m v a lţu r i p e n tr u la m in a r e iu fiat.
Aleksartdr Kolcik, şeful unei lor ţări. „Apărînd Cuba, Uniu — V ă m ulţum im , şi noi sin
brigăzi de muncă comunistă de nea Sovietică apără lupta de te m prieten ii sinceri ai p oporu cald. C om an da va fi în făptu ită — V ă felicit — s -a adresat to
la o mină din Donbas (U craina), eliberare naţională a tuturor
a vorbit delegaţilor Ia Congres poDoarelor din America Latină". lui ro m în — « răspuns un m u n la tim p , încă in trim estru l a c e s varăşu l G heorghe G heorghiu-
despre introducerea unor noi D ej celor din ju r. Vă p u te ţi m in
metode de muncă în întreprin Martinez Verdugo a declarat citor din grup. ta vom trim ite R om iniei in sta ări cu uzina voastră. N oi p ri
derile acestui bazin carbonifer. in secţia de prese, m uncitorii m im d e la vo i u tila je . M u n ci
E l a comunicat printre altele, că sprijină măsurile luate de gu laţiile com an date. ~
că la .mina unde lucrează au s-au a du n at în -ju ru l oaspeţilor. torii şi teh n icien ii n oştri s r it
fost create brigăzi complexe. M em brii d e le g a ţie i s-au o p rit tu La secţia m ecanică şi de
Această organizare a muncii a m u lţu m iţi de u tilaju l pc caic
a sa m b la re n r. 3, u n d e se m o n
ni-l fu rn izaţi.
tea ză în p rezen t un lam in or şi
permis brigăzii Iui K o lcik să vernul sovietic pentru în tărirea f a ţ a u n e i p r e s e - g i g a n t . U n l i n c î t e v a i n s t a l a ţ i i m a r i , m e m b r i i — ş i cel p e care îl vo m fu r
sporească extracţia medie z il apărării ţă rii, subliniind că
gou de o ţel incandescent, prins d eleg a ţiei au fost din nou în niza de acum înainte va fi bun
nică de cărbune de la 408 Ia aceste măsuri „se înfăptuiesc in Intre braţele m aşinii-colos, seîn- conjuraţi de m u n citori şi teh n i ¦— z i c e u n m u n c i t o r . C u c i t v a
465 tone. A crescut considerabil vederea menţinerii păcii". teia şi gem ea parcă sub pu terea cieni. fi R om lnia m ai puternică, cu
producL'.'liatea muncii combi de 3.000 de to n e care îl apăsa. a tit vom fi şi noi cu toţii m ai
Partidul Comunist din Mexic, Stru n găriţa Polina N eceaeva
nelor, a fost redus preţul de cost a declarat el, este solidar cu
al cărbunelui obţinut.
Aleksandr Kolcik a subliniat chemarea adresată conducerii ' I n g i n e r u l I g o r L a p u k a , ş e f u l ş i m o n t a t o a r e l e 7A na F e d o v a şl p u t e r n i c i .
că brigada sa de mineri năzu Partidului Muncii din Albania s e c ţ i e i e x p l i c ă : G alea Sam ohina au ţin u t să sc La despărţire, tovarăşul
ieşte să aplice principiile comu de a reveni pe calea colaborării — E ste o co m an dă nouă, pe fotografieze cu oaspeţii din Ro- G h eo rg h iu -D ej a exprim at m ul
Un delegat la cel de-al XXII-lea Congres al • P.C.U.S. — niste în muncă şi în viaţa de zi frăţeşti şi a unităţii cu întreaga care a m prim it-o ch iar ieri din m înia. ţum iri colectivului uzinei pen tru
otclar la laminorul de ţevi din Sumgait (Azerbaidjan). cu zi. R om lnia. D in lingoul acesta, prim irea caldă făcută m em bri
mişcare comunistă internaţio p recu m şi din a ltele ca re u r — V om avea o am intire din lor delegaţiei.
Asistenţa a întlm pinat cu nală. tre cele m ai frum oase — a spus
aplauze pe Fiodor Petrov, mem
Ezekias I'apaloannu, secretar
Redacţia si administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. .9,;Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320,din 6 noiembrie 1949. •— Tiparul : întreprinderea Poligrafică .1 Mai“ — Deva
¦ţ
