Page 85 - 1961-10

P R O L E T A R I D IN TOATE Ţ Ă R IL E , U N IT I-V A i
Anul XIII. Nr. 2127
gsa»as^agft!^ sssag«g^^
Economiile — obiecliv al întrecerii
Echipa complexă de lăcătuşi condusă de comunistul Dumitru Dealcu de
la depoul G.F.R. Petroşani, execută lucrări de calitate, la timp şi realizează
totodată frumoase economii. Numai în luna septembrie a realizat o economie
In valoare de 2.500 lei.
IN FO TO : Membrii echipei după terminarea lucrului.
ANGAJAMENT DEPĂŞIT
L a în cepu tu l anului, m u n cito ­
rii, teh n icien ii şi ingin erii fa ­
bricii „S im ion B ărn u ţiu “ din
Sebeş s-au an gajat să realizeze
in a ce st a n 50.000 lei econ om ii
peste sarcina p la n ifica tă de re ­
ducere a preţu lu i de cost. Prin
m unca întregului colectiv, anga­
ja m e n tu l ă fost în deplin it şi d e ­
p ă şit.
După trei .trimestre de mun-
€«t~
lucrărilor agricole
P rim ii pe comună
Şi în actuala campanie, între
gospodăriile agricole colective
de pe raza comunei Băcia, s-a
desfăşurat o vie întrecere avind
ca principal obiectiv executarea
In epoca optimă a lucrărilor
agricole de toamnă.
Fruntaşi în întrecere s-au si­
tuat şi de astă dată colectiviştii
din satul Tîmpa. Fin ă la 22 oc­
tombrie a.c., ei au terminat de
însăminţat griul şi orzul de
toamnă şi au recoltat culturile
tîrzii de pe toate suprafeţele.
V. SLR HANI!
corespondent alte 110 cu superfosfat.
jnainfe de termen
Colectiviştii din Mintia, raio­
nul Ilia , şi-au propus să term i­
ne însăm înţatul cerealelor pă­
roase şi recoltatul culturilor t ir ­
an la 23 octombrie. Mobilizînd
toate forţele la urgentarea
acestor lucrări şi primind un
preţios sprijin din partea S.M.T.
Cobra, ei au reuşit să execute
însăm înţatul griului şi orzului
pe întreaga suprafaţă planifica­
tă (71 ha.), pînă la 21 octom­
brie. Tot pînă la aceeaşi dată
s-a terminat recoltatul porum­
bului, cartofilor şi a altor cul­
turi tîrzii.
GH. OPREA
corespondent
Brigadă frunfaşă
In aceste zile, membrii gos-
pedăriej agricole colective din
Propunerile alegătorilor devin fapte
In oraşele şi comunele regiunii noas­
tre au avut loc numeroase întilniri in­
tre deputaţii din sfaturile populare şi
alegători. Cu acest prilej zeci de ce­
tăţeni au făcut propuneri în vederea
gospodăririi şi înfrumuseţării oraşelor
şi satelor, efectuarea unor noi construc­
ţii, reparări de poduri, drumuri etc.
Cu sprijinul larg al maselor de ce­
tăţeni deputaţii au trecut apoi la îu-
fâpluirea acestor propuneri. In satele
tjerel, Nucşoara, lilm, Bucium, Pe-
treşti, Tiuleşti, flăţăgel şi altele s-au
construit şcoli noi. In multe alte sate
ca Mihăileni, După Piatră, Vorla, Be­
rile, Alm aş-Săl'şle etc. sint în plină
Lucrările Congreso!____
Vineri 27 octombrie 1981
La preparaţia
din Petrila
Colectivul preparaţiei din
Petrila a acordat în acest an
multă atenţie reducerii consu­
m urilor specifice de materii
prime, materiale, energie. Roa­
dele muncii lor se concretizea­
ză în suma de 1.592.000 lei, eco­
nomie peste sarcina p lan ifica­
tă de reducere a preţului de
cost. realizată în cele trei t r i­
mestre ce au trecut din acest
an.
Numai în trim estrul I I I s-a
obţinut o economie de 713.000
lei, din care 112.000 lei pe sea­
ma reducerii consumului de e-
îiergie.
O contribuţie însemnată la
obţinerea acestui succes a
adus-o echipele conduse de Ca
rol llusu. loan Florescu, loan
Filipini, Adam Cibian, Gheor­
gile Gaer, Pavel Crişan ş.a.
CONSTANTIN BA1HJŢA
corespondent
Apartamente
mal ieftine
Constructorii de locuinţe a-
parţinînd şantierului IV con­
strucţii al I.C.S. Hunedoara au
FO T O : I. T E R E K obţinut în acest an rezultate
bune in munca lor. Gospodă­
rind raţional materialele, ener­
că, la capitolu l preţ d e cost s-a gia, folosind din plin utilajele
şi timpul de lucru, ei au reu­
înregistrat o econom ie peste şit să realizeze peste sarcina
planificată de reducere a pre­
p la n d e 150.000 lei. C ea m a i ţului de cost o economie de a-
proape 400.000 lei.
m a re p a r te din această sum ă
Acest succes e completat dc
( 110.000 lei) a fo st o b ţin u tă pe un altul şi anume de cele 734
apartamente date in folosinţă
seam a reducerii consum urilor oamenilor muncii din Hunedoa­
ra in acest an.
specifice, redu cerea ch eltu ieli­
lor de fabricaţie, a p lica rea unor
noi norm e, precum şi prin in o ­
va ţiile in trodu se in procesul de
p ro d u c ţie .
sporite la executarea
Teiuş, desfăşoară o muncă sus­ Bălata. Şi rezultatul muncii în ­
ţinută pentru a obţine rezultate sufleţite depuse de colectivişti şi
din cele mai bune în campania mecanizatori, nu întîrzîe să se
agricolă de toamnă. Organizaţi arate. Pînă în ziua de 25 oc­
în trei brigăzi de cîmp, colecti­ tombrie, de pildă, colectiviştii
viştii din Teiuş au strîns re­ din Şoimuş au reuşit să însă­
colta de pe 17 ha. şi porumbul mânţeze orzul pe întreaga su­
de pe 260 ha. întreţinut în cele prafaţă planificată şi griul pe
mai bune condiţiuni agrotehni­ 89 din cele 104 ha. Concomi­
ce, porumbul colectiviştilor a tent, ei au recoltat porumbul şi
produs la ha. peste 4.000 kg. cartofii de pe toate cele 80 ha.
ştiuleţi. care fuseseră ocupate cu aceste
plante.
Succese de seamă obţin mem­
brii acestei gospodării nu nu­ Unele succese s-au înregistrat
mai la recoltat c-i şi la însămîn- şi la G.A.C. din Bălata unde pro­
ţări. Ei au arat pînă acum 360 porţia de realizare a planului de
ha. teren din care 65 ha. au fost însăm inţări se ridică la circa
îngrăşate cu gunoi de grajd, iar 80 la sută Ia grîu şi 100 la sută
la orz şi secară. In ceea ce p ri­
veşte recoltarea culturilor tîrzii,
La recoltarea cartofilor şi po­ această lucrare a fost termina­
rumbului, cit şi la însămînţarea tă cu citeva zile in urmă.
celor 150 ha. cu grîu au muncit
cu spor toţi colectiviştii. Cei mai O. GH HORGUI;
harnici s-au dovedit a fi însă
membrii brigăzii a Ill-a condusă corespondent
de Aurel Lazăr.
A. OŢOIL1
corespondent
PANOU UE O B O A R E
Muncă însufleţită
la Şoimuş şi Bălaia
Bătălia pentru urgentarea în-
sămînţărilor se dă zilele aces
tea şi în gospodăriile agricole
colective din satele Şoimuş si
desfăşurare lucrările de construcţie a
unor localuri de şcoală. In satul Grohoi
se lucrează la construcţia căminului
cultural iar în satul Baldovin, acesta
s-a ridicat în roşu. Mii de ore de mun­
că patriotică s-au efectuat pentru re­
pararea drumurilor dintre satele Do-
bîrca-Poiana, Bucureşci-Şesuri, Giinpa-
Răscoala, repararea podurilor din sa­
tele Ribiţa, ViIcelele Rele etc. In mul­
te oraşe şi sate ale regiunii s-au e-
fectuat lucrări pentru introducerea ilu­
minatului electric şi extinderea reţele­
lor de radioficare, repararea unor străzi EM ERIC KO TTY
plantarea unor zone verzi etc. lucrează ca maistru principal
pe şantierul de construcţie
al laminorului de 450 mm.
din Hunedoara. Inovator p ri­
ceput şi bun organizator al
producţiei, el contribuie la
desfăşurarea normală a mun­
cii pe şantier.
4 pagini 20 bani
Cotidiene
Pentru buna
deservire
a călătorilor
S ta ţia C.F.R. S im eria cu ­
n oaşte zilnic o m are a-
flu en ţă de călători. La fie­
care 24 de ore, prin staţie
trec cile 27 de trenuri.
P entru a asigura condiţii
cit m ai optim e călătorilor
In tr e c e r e p rin S im eria ,
conducerea staţiei a luat
m ăsurile necesare. In să ­
lii e de a ş te p ta r e şi p e p e ­
roane d o m n eşte ordinea şt
curăţenia.
Prin grija l.R .T.A . D eva,
s-a asigurat un m are n u ­
m ăr de curse auto care
stau la dispoziţia c ă lă to ri­
lor p en tru a-i tran sporta
in cele m a i d iferite direc- \
ţii. A stfel sint asigu rate ţ
curse pe r u t e l e S i m e r i a — t rnînie politica cercurilor guver­
D eva. Sim eria— H unedoara, j
Sim eria— C ărpiniş şi retu r.
EMIL CREŢU
impiegat de mişcare
Se refac pădurile
Ocolul silvic „Retezat“ a
moştenit suprafeţe în tin ­
se de terenuri neîmpădu­
rite, datorită exploatărilor
prădalnice şi neraţionale
din timpul regimului b ur­
ghezo-moşieresc. Colecti­
vul de muncă de aici, des­
făşoară an de an o acti­
vitate rodnică pentru re ­
facerea pădurilor, execu­
tând îm păduriri pe o scară
largă. Numai în brigada \
„Nucşorul“ s-au executat i
în acest an îm păduriri pe t
mai bine de 400 ha. depă- ţ
şindu-se planul în propor- (
ţie de 106 la sută. In a - ţ
coastă acţiune s-au evi- p
denţiat brigadierul silvic )
Trand afir Micloşoni şi pă­
durarii S .. Solomonescu şi
M. Stănciuc.
De remarcat că în acest
sector fruntaş s-au împă- î
durit 6 ha. prin munca {
patriotică efectuată de ti-
nerî, realizîndu-se econo ?
mii în valoare de 13.000 V
Iei.
ing. TRAIAN IACOB {
corespondent
Noi magazine săteşti
In scopul unei mai bune
aprovizionări şi deserviri a
populaţiei din mediul să­
tesc, prin grija Uniunii re­
gionale a cooperativelor de
consum Hunedoara s-au
construit un însemnat nu­
măr de noi magazine uni­
versale şi mixte. Astrel,
de la- începutul anului şi
pină acum, au fost con- \
struite 8 noi magazine. (
De asemenea, au -fPorisetr V
amenajate şi reparate alte
61 magazine din satele re­
giunii.
Sint în construcţie încă
16 magazine în satele Vâ-
lişoara, Blăjeni, Cristur,
Mintia si altele.
"vhA/'XlVV
....... * ¦
ANA B A LA JFI
zincografă la secţia poligrafie
a întreprinderii de industrie
locală „1 Mai“ din Deva, con­
stituie un exemplu în muncă.
Datorită bunei calificări ca şi
hărniciei de care dă dovadă,
ea realizează lucrări de bună
calitate.
al P. C U. S.
Şedinţele din 26 ociombade
MOSCOVA 26 (Agerpres). - din Iordania, a subliniat vor­ aduce o contribuţie, după pute­
TASS transmite :
La 26 octombrie au continuat
lucrările Congresului al X X II-
lea al P.C.U.S.
Primul vorbitor în şedinţa de
dimineaţă a fost Camille Syl-
vestre, secretar general al P a rti­
dului Comunist din Martinica.
E l a declarat că comuniştii din
Martinica tind spre crearea unui
front anticolonialist. Oamenii
muncii participă activ la mişca­
rea de eliberare naţională.
„Ştim, a spus Camille Syl-
vestre, că lupta noastră va fi
încununată de victorie, deoare­
ce de partea noastră se află
toate forţele democratice, inclu­
siv cele din Franţa“ . Vorbi­
torul a subliniat că revoluţia
cubană constituie un exemplu
pentru toate ţările din bazinul
Mării Caraibilor şi din America
Latină.
Samuil Mikunis, secretar-ge­
neral al Comitetului Central al
Partidului Comunist din Izrael,
a subliniat uriaşa influenţă mo­
ral-politică pe care o exercită
Congresul al X X H -lea al
P.C.U.S. asupra oamenilor mun­
cii din toate ţările. Congresul
ajută partidul nostru, a spus
vorbitorul, în lupta Împotriva
politicii vicioase a guvernului
Ben Gurion, care a transfor­
mat Izraelul într-o anexă a
politicii agresive a N.A.T.O.
Samuil Mikunis a înfierat cu
nante ale ţării sale, care coche­
tează cu m ilitariştii vest-ger­
mani. „Poporul nostru a arătat
prin acţiunile sale că el nu va
fi niciodată de partea m ilitaris­
mului german“
'Mikunis a relevat că 'delega­
ţia P.C. din Izrael aprobă in-
trutotul critica adusă conducă­
torilor Partidului Muncii din A l­
bania. care s-au cufundat în
mocirla naţionalismului, s-au
depărtat de linia întregii m iş­
cări comuniste stabilită de co­
mun acord. Aceasta este o cale
periculoasă pentru Albania şi
pentru poporul albanez — a
spus el.
Un document dintre cele mai
importante ale secolului nostru,
astfel a denumit Programul
P.C.U.S. Fuad Nassar, secretar
general al Comitetului Central
al Partidului Comunist din Io r­
dania.
Subliniind importanta Con­
gresului al X X -le a al P.C.U.S.
ca „punct de cotitură în lupta
întregii omeniri pentru pace, în
mişcarea ei pe calea socialismu ¦
lui şi comunismului“ Nassar a
declarat că Partidul Comunist
din Iordania sprijină în în tre­
gime „poziţia leninistă a
P.C.U.S. faţă de conducătorii
Partidului' Muncii din Albania“ .
Vorbind despre dominaţia re­
gimului terorist din iordania,
Nassar a declarat că poporul
iordanian continuă lupta eroică
pentru eliberarea patriei sale de
sub jugul im perialismului şi al
reactiunii. Partidul Comunist
Egri. F ra n c isc e s te b in e c u n o s ­ in con cediu de odihnă, la Slă-
c u t în sta ţia C .F .R .-că lă to ri din
Sim eria. De luni de zile ech ipa
de m anevră pe care o conduce
este fru n ta şă in în trecerea so ­
cialistă.
D c c ite v a zile însă, c o n d u c e ­
rea echipei dc m an evră a fost
în credinţată provizoriu unui alt
tovarăş.
— Tov. Egri, te lăm uresc to ­
varăşii lui de m u n că, e p leca t
NICOLAE USCA
este îngrijitor-mulgător la
G.A.C. din Mihalţ, raionul
Alba. Dînd dovadă de multă
pricepere şi hărnicie, el reu­
şeşte ca în fiecare lună să ob­
ţină de Ia vacile pe care le
are în îngrijire o producţie de i;
lapte mai mare decît cea p la­
nificată.
bitorul, înalţă steagul acestei
lupte de eliberare. Noi luptăm
de asemenea pentru prietenia
cu Uniunea Sovietică şi cu toa­
te ţările socialiste.
Nimic nu poate stinge lumina
pe care o răspindeşte noul
Program al P.C.U.S., a spus
George Jackson, preşedintele
Comitetului Naţional al P a rti­
dului Comunist din Noua Zee-
landă.
Salutînd Congresul al X X II-
lea, Jackson a subliniat că în
viitor oamenii îşi vor aminti
despre acest Congres „ca des­
pre congresul care a trasat ca­
lea spre societatea comunistă,
societatea ce dă omului totul“ .
Arătînd că capitalul străin
pătrunde tot mai mult în Noua
Zeeîandâ, că povara crizei apasă
cu imensa sa greutate pe umerii
oamenilor muncii, George Ja c ­
kson a exclam at: „Vom conti­
nua lupta întotdeauna, întot­
deauna !“ (cu aceste cuvinte cu
mulţi ani in urmă Maorii, popu­
laţia băştinaşă a Noii Zeelande,
i-a întâmpinat pe colonialiştii
englezi N .R.).
în cuvîntarea sa de salut
Edgar Woog, secretar general
al Partidului Muncii din E lv e ­
ţia, a caracterizat noul P ro ­
gram al P.C.U.S. drept o puter­
nică armă în mîiniîe partidelor
comuniste şi muncitoreşti din
ţările capitaliste.
Subliniind că im perialiştii în ­
cearcă să atragă definitiv Elve­
ţia în blocul agresiv N.A.T.O.,
Edgar Woog a spus f „în aces­
te condiţii partidul nostru lup­
tă pentru menţinerea indepen­
denţei ţă rii“ . E l a arătat că E l­
veţia. tară mică, pe care nu o
ameninţă nimeni, cheltuieşte în
scopuri m ilitare peste 40 la su ­
tă din buget. „Vom face tot ce
ne stă în putere pentru a zădăr­
nici intenţiile criminale ale aţî-
ţătorilor la război şi pentru a
W V.y.y.ÎW Iv/W .y.
Constructorii şanlieriilui nr. 4 al I.C.S. Hunedoara, printre care şi fie­
rari — betonişti Simion Napâu şi Radu Bădeaiui, pe care-i vedeţi in foto­
grafia noastră, dau bătălia terminării grabnice a unui nou bloc.’ Gei doi
tierar'-betonişti constituie un exemplu demn de urmat. E i îşi depăşesc norma
zilnică in medie cu 40-45 la sută.
pe lia it ?lalítale
nic M oldova.
D upă o m uncă rodnică, o odih­
nă într-o staţiu n e balneo-cli-
m aterică, este bine venită. Şi
aceasta cu a tit m ai m u lt cu cit
aici sint asigurate con diţii de
odihnă din cele m ai bune. Acest
lu cru îl c o n firm ă tov. F ran cisc
Egri însuşi, care zilele trecu te
a trim is pe adresa com itetu lu i
sin dicatu lu i salariaţilor staţiei
C.F.R. din Sim eria, din s ta ţiu ­
nea Slănic M oldova, o ca rte
poştală ilustrată. E ste oare un
caz izolat acesta ?
...La c o m ite tu l sin d ica tu lu i din
s t a t i a C .F .R . Si-
m eria, poşta adu ­
ce a p ro a p e in
fieca re zi, m ai
ales in lunile d e
vară, un m are
n u m ă r d e c ă r ţ i p o ş t a l e i l u s t r a ­ şi. t o v . l a c o b A n d r e i , p e n s i o n a r
te. E xpeditorii lor sin t ceferişti
din u n ităţile staţiei. Ele erau
expediate de pe litoralul înso­
rit al M ării N egre, din p ito ­
reasca sta ţiu n e T u şn a d -b ă i, de sta ţiu n i de o d ih n ă şi tr a ta m e n t
la C ă lim ă n e şti, H ercu la n e sau tov. A le x a n d rin a C h e n d im e a n u ,
A m ara. Din vra fu l de cărţi p o ş ­
tale am reţin u t citeva. D in E fo­
rie — uncie şi-au p e tr e c u t c o n ­
cediul în luna iunie — a sosit
n v e d e r e ’ t r i m i s ă ele t r e i fr in a ri, odihnă şi tratam en t, cu bilete
fru n taşi in m u n c ă : S tan G iu r­
giu, C o rn e l M o ţ şi lo a n Păirău.
C ondiţiile care le-au fost crea­
te, fru m u seţile litoralului n os­
tru, i-a u în eîn ta t. D espre acest
lucru au scris ei to va ră şilo r lor
de m uncă. Nu au u ita t să a d a u ­
ge că şi în an u l viito r vor. să -şi
petreacă concediul to t p e lito ra l
D in sta ţiu n ea T u şn ad-băi, au
trim is m u lte urări de bine şi
succese in m u n că to va ră şilo r săi,
| şeful de tură loan Traşcă, soţii
rile noastre, la cauza menţine­
rii păcii“ .
Partidul nostru ar dori să su­
blinieze că pînă şi popoarele ce­
le mai îndepărtate de voi urm ă­
resc cu atenţie excepţională
ceea ce face poporul sovietic, în-
trucit ceea ce şe petrece in U-
niunea Sovietică este un t a ­
blou viu al propriului nos­
tru viitor, a spus Pierre-
Justin, membru al Biroului Po­
litic al Comitetului Central al
Partidului Comunist din G u a­
delupa.
Nici urm ăririle judiciare, nici
sentinţele, nici confiscarea pu. -
blicaţiilor noastre nu pot stăvili
lupta pe care o ducem pentru
un viitor mai bun al poporului
nostru, a declarat Pierre-Justin.
Comuniştii din Guadelupa
sint credincioşi principiilor uni­
tăţii partidelor comuniste şi
muncitoreşti pe baza m arxism -
leninismului.
Acad. Nikoliii Semionov, pre­
şedintele Consiliului de condu­
cere al Societăţii unionale pen­
tru răspîndirea cunoştinţelor
politice şi ştiinţifice, laureat al
Prem iului Nobei, a subliniat în
cuvîntarea sa că oamenii de
ştiinţă sovietici sint fericiţi şi
mindri că in noul Program al
P.C.U.S. se dă o apreciere atit
de înaltă rolului ştiinţei in pro ­
gresul societăţii sovietice.
Acad. Semionov a vorbit des­
pre principalele direcţii de dez­
voltare a ştiinţei sovietice.
Vorbitorul a scos în evidenţă
atracţia deosebită a maselor
largi pentru cunoştinţele ştiin­
ţifice. E i a apreciat aceasta ca
una din realizările importante
ale orinduirii sovietice. Societa­
tea unională pentru răspîndi­
rea cunoştinţelor politice sii*
(Continuare în pag. 4-a)
-SET
E m il şi D orica D am ian (soţul
teh n icia n la C .T.4 iar soţia lu ­
cră to a re in s ta ţia călători). A co ­
lo, ei ş i-a u p e tr e c u t z ile r e c o n ­
fo r ta n te .
Printre cărţile poştale ilu s­
tra te. sosite din staţiu n ile de
o d i h n ă .şî t r a t a m e n t a m r e ţ i n u ­
t-o şi pe aceea trim isă de tov.
loan Banciu. El este pensionar.
N icio d a tă in trecu t nu a p u tu t
beneficia d e bilet de odih n ă la
un p reţ m u lt redus. A cum însă
i s-a oferit această posibilitate.
A s t a t 12 s ile în lu n a iu lie la
A m a r a ......... M ă s i m t b i n e ş i f a c
tra ta m en t cu băi calde şi n ă ­
m ol, scria el...
M ulţum esc grijii
ce o poartă as­
tăzi statu l faţă de
oam enii m u n ­
c i i . . . ' 1. L a f e l s c r i a
şi el, c a re in lu n a iu lie a fo st
la băile V ictoria din regiu n ea
C rişa n a .
Z ile p lă cu te şi-au p e tr e c u t in
telefon istă, E m il M ag da, frinar,
V asile G hiura, teh n icia n şi alţii-
In p rim ele trei trim e stre din
acest an m i fost trim işi ia di­
ferite staţiu n i balneare şi clim a ­
terice din ţară, in concedii dc
repartizate prin com itetu l sin ­
dicatului, 504 m uncitori, teh n i­
cieni, ingineri şi fu n cţion ari din
S ta ţia C.F.R. Sim eria. In trim e s­
tru l IV, num ărul acestora va
c re şte cu încă 26.
E ste o odihnă bine m erita tă
căci fiecare din tovarăşii trim işi
sin t fru n ta şi in p ro d u cţie.
V. EUR IR