Page 87 - 1961-10

Nr. 2127 URL h. i 1. SOCI ALI SMULUI pa?. 3

'X' T SS" 1, '“'V

W M M Sf i I((W .1 V ’

îl s

3a

28 O CTO M BRIE 1901

Succesul filmelor sovietice Festival al filmului PROGRAM UL I : 5,10 Em isiu­
nea pentru s a te ; 6,10 Melodii
în regiunea noastră sovietic ia safe populare romîneşti interpretate
ia diferite instrum ente; 7,30
In cadrul manifestărilor în- Marele Premiu la cel de-al In satele din regiunea n o a ­ Sfatul m edicului: Nervozitatea
chinate Lunii prieteniei romi- II-lea Festival International stră s-a organ izat in acest an, la c o p ii; 8,00 Din presa de as­
pen tru p rim a oară, o m anifes­ tăzi ; 9,15 Viaţă nouă, cintec
no-sovietice, întreprinderea re- al Film ului de la Moscova, fiN
gională cinematografică de mul artistic inspirat din viaţa tare culturală deosebită : „F es­ nou — program de cîntece
populare romineşti: 10,08 „Sub
stat Hunedoara-Deva, în cola- marelui Lenin, intitulat „La tivalu l film ului sovietic n
borare cu oficiul de difuzare începutul secolului", precum In cadrul festivalu lu i, vo r fi ^ steagul gloriosului partid“ —
al filmelor Timişoara, a orga- şi filmele „Cerul Balticei“ , montaj de cîntece şi v e rs u ri:
nizat între 11 şi 23 octombrie „Două vieţi“ , „Evdochia“ şi p r e z e n ta te film e le „C er senin'-, ^ 12.20 Album sportiv ; 14,30 Mu­
a.c. festivale ale film ului so- „învierea“ , sint evidente şi distin s cu M arele P rem iu la j zică de estradă ; 15,45 Pagini din
cel de-al II-lea F estival In ter­ literatura contemporană: 16,15
vietic. prin numărul record de spec- n a ţio n a l al F ilm ului de la M os- ) Vorbeşte M oscova!; 17,50 Ştiin ­
cova, „E vdochia“, „R aidul văr- ţa în slujba păcii : 19,05 T ra n ­
Publicul spectator din Deva, tatori care au vizionat aceste g a t“, „F ii a te n tă b u n ic u ţo “ smisiune din studioul de con­
seria I-a a film u lu i „ în vierea “, certe a concertului orchestrelor
Hunedoara şi Petroşeni, unde filme. Astfel, în cele trei ora- de muzică populară şi de estra­
P înă in p rezen t, F estivalu l dă ale R ad io d ifu ziu n ii; 21,30
au avut loc aceste festivale şi-a şe amintite au vizionat filme- film u lu i sovietic a fost deschis Emisiune culturală : 22,30 Muzi­
la D obra, raionul Ilia, la Cris-
exprimat după fiecare rispre- le din cadrul festivalului peste tur, oraşul regional H u n edoa­ că de dans.
zentaţie admiraţia faţă de bo- 47.500 de spectatori, ceea ce ra şi la V in erea, ra io n u l o r ă ş -
tie. In ziu a d e 29 octom brie va PROGRAM UL I I : 12,15 Cinte-
găţia de idei şi înalta ţinută reprezintă aproximativ 50 la a v e a loc desch iderea festivă a ce din R . S. Cehoslovacă: 14,03
artistică a acestor recente ca- sută din populaţia acestor lo- festiva lu lu i în com u n a M iercu ­ In excursie, program de m uzi­
podopere ale cineaştilor sovie- calităţi. rea, raionul Sebeş, după care că u şo a ră; 15,30 Interpreţi ai
muzicii de operetă ; 17,30 Carnet
tici. In oraşele Sebeş, Alba Iulia, de reporter ; Strada noastră ;
19,30 Pe l;m e internaţionale ;
Aprecierile şi dragostea oa- Simeria Qrăstie, Haţeg sl Brad,

menilor muncii din regiunea . '

noastră pentru arta realismu- ciclul _ de filme sovietice se BUŞTENI P E R lU L.
SEBEŞ
lui socialist reprezentată prin bucură de aceleaşi bineme- vo r u rm a com u n ele G eoaglu, 20.20 Noapte bună, co pii:' „Po­
filmele „Cer senin“ , distins cu ritate aprecieri. raion u l O răştie şi Pui, raionul
H aţeg. veste de seară“ de N. Rădules-
Ex^uraere fa cămmul cultural cu ; 20,30 Muzică de dans ; 21,45
Cursori postuniversitare pentru SFATURILOR C L c r fw Album artistic ; 22,30 Muzică de
In sala căminului cultural rit cu atenţie şi admiraţie ex- cameră de Brahm s ; 23,15 Muzi­
din Gurasada, tov. Mircea punerea despre noul Program ooooooooo POPULARI
Stoichiţoiu, directorul şcolii de a] p c u S După expunere a că de dans.
7 ani din localitate a ţinut re­ oooooooooo B U L E T IN E D E Ş T IR I F 5,00 ;

6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00 :
15.00 ; 17,00 ; 19,00 : 22,00 ; 23,52
(programul I) ; 12,00; 14,00;

cent conferinţa : „Spre cel mai ru a un 1m> pregătirea de ingineri economişti g o 16.00 ; 18,00 ; 20,00 ; 21,00 ; 23,00
g C e t ă ţ e n i i d e p e c u p r i n s u l r a i o n u l u i S e b e ş , m o b i l i z a ţ i d e d e - L (programul I I ) .
înalt nivel de trai din lume“ . A. ANDRJCA

Ţăranii colectivişti au urmă- corespondent Z p u ta ţi, au obţin u t şi în acest an succese fru m oase p e lin ia |
oîn fr u m u s e ţă r ii s a te lo r . A p r o a p e c ă n u e x is tă sa t în c a re să n u $
Recent, Consiliul de M iniştri prinderilor socialiste, Hotărîrea
al R. P. Rom ine a adoptat o Ho- Consiliului de M iniştri stabileş­

tă rîre ou privire la organizarea te că pregătirea inginerilor eco­ Q s e f i f ă c u t c e v a n o u . i n c a r e s ă n u f i e d u s e l a î n d e p l i n i r e O

şi funcţionarea cursurilor post­ nomişti în învăţămîntul post­ r (r o p u n e r i l e c e t ă ţ e n i l o r . OOOOOOOOOOC 28 OCTOM BRIE 1961
universitare pentru pregătirea universitar se va face prin
de ingineri economişti. cursuri de zi, serale şi fără frec­ ooooooooooo

in Hotărîre se subliniază că venţă, începînd cu anuj şcolar D EVA: Două v ie ţi; HUNE­

Cu simţ de răspundere realizările însemnate obţinute 1961/1962. Admiterea în învăţă­ In numai două luni D O ARA : La în cepu tu l secolului;
în industria şi agricultura noas­ mîntul postuniversitar se va
tră socialistă, succesele înregis­ face prin concurs. Satul Cunţa cuprinde un nu­ dusă la îndeplinire. Comitetul P E T R O Ş A N I: „V izita delegaţiei
de partid şi guvern am en tale a

T ren u l nr. 2611 sosise de ci- — M ăi Virgile, p arcă vagon u l trate de ştiinţa şi tehnica mo­ Candidaţii la cursurile post­ măr mic de fam ilii. Dar aici de cetăţeni în fruntea căruia s-a R .P .R . In U n iu n ea S o v ie tic ă “ şt
te o a m in u te în sta ţia P etroşan i. dernă, precum şi sarcinile care universitare vor fi propuşi din­ sint oameni harnici, dornici să aflat tov. loan Babeş s-a în ­
D in acesta se program ase tre ­ a cesta are ceva defect. Vino să stau în faţa cadrelor de ingineri tre cele mai capabile cadre in­ facă satul lor tot mai frumos. g rijit mai în tîi de procurarea „Prim ul raid spre stele“ ; LO-
n u l nr. 2545 cu d estin a ţia Si- v e zi şi tu. în realizarea planurilor econo­ ginereşti din întreprinderi şi de In adunarea populară pentru materialului necesar. După aceea
m eria-T riaj. Lăcătuşii de revi­ mice de stat, fac necesară per­ pe şantiere, din institutele de votarea contribuţiei voluntare, s-a început construcţia proprlu- N E A : P ovestea tinerilor căsă­
zie loan Ursu şi V irgil C olţatu In adevăr, ochiul ager al lă ­ proiectări şi de cercetări, pre­ cetăţenii au hotărit construirea zisă. In numai două luni, noua
prim iră sarcina să facă revizia cătuşului de revizie, descoperi­ fecţionarea pregătirii acestora, cum şi din direcţiile şi servici­ scoală a fost ridicată la roşu. toriţi ; S E B E Ş F i i aten tă bu ­
teh n ică a garniturii. Lăcătuşii se un defect ascuns. C rapodina printr-un volum sporit de cunoş­ ile tehnice din ministere, care unei şcoli de 4 ani. La scurt nicuţo ; A LB A I U L I A : K er Oglî;
în cep m u n ca, unul în stin g ă era ru ptă şi butoanele fo rfeca ­ tinţe economice. Aceasta va per­ au cel puţin 5 ani de experienţă Pescuitorii de b u r e ţi; O R Ă Ş ­
garniturii, celălalt in dreapta. te. D acă v a g o n u l ar fi c o n ti­ mite cadrelor inginereşti să con­ în producţie şi care au dovedit timp, hotărîrea a început să fie
Se apleacă la fiecare vagon, cio­ n u at cursa, s-a r fi produ s un tribuie în mai mare măsură la aptitudini pentru conducerea şi TIE : A cţiunea Cobra ; Libelula;
cănesc cu aten ţie roţile, încear­ accident de cale ferată. realizarea sarcinilor trasate de organizarea producţiei din punct
că frînele au tom ate, con trolea­ partid şi guvern în vederea îm­ de vedere tehnic şi economic. HAŢEG : El HaM m ; BRAD :
ză u n gerea osiilor. T o tu l p are Vagonul defect a fost scos bunătăţirii organizării întreprin­
n o rm a l. A ju n şi la v a g o n u l nr. din garnitură şi în dru m at spre derilor şi a producţiei, introdu­ Hotărîrea prevede că durata Pesfe 1 9.000 ore de muncă patriotică Dr. S o im : SIM E R IA : A p ro a p e
3337030, cam la m ijlociii tr e ­ atelier. cerii tehnicii noi, ridicării pro­ cursurilor postuniversitare este
nului', se wă u zi v o c e a lă că tu şu lu i de soare :TEIUŞ : lize ; ZLA T-
Conducerea reviziei de va g o a ­ ductivităţii muncii şi reducerii de 18 luni plus 6‘iu n i perttru'în-
n e din P etro şa n i i-a fe lic ita t p c preţului de -cost, •‘•îmbunătăţirii In satele comunei Strungari minarea completă a şcolii. La NA : E ugenie G r a n d e t: ILIA :
cei doi m ecanici şi a întocm it calităţii produselor, m ăririi ren­ tccmirea proiectului de diplomă s-a muncit mult şi cu folos la Răchita, un alt sat aparţinător
fo rm ele p e n tr u p re m ie re a lor. diferite lucrări obşteşti. La cen­ comunei Strungari, s-a con­ Căi g re şite ; APOLDUL DE
trul de comună s-a ridicat în struit un cămin cultural. In
ro$u o şcoală de A ani. 'C etă-' aceste zile la n'uul cărfiin se exe­ SUS: M am elucul. J:
*
-<>- &

¦L

Ursu : SIMION BASARAB tabilităţii unităţilor socialiste. — Ia cursurile de zi, şi de 2 ani ţenii din satul Purcăreţi şi-au cută tencuielile interioare. Pe
plus 6 luni pentru întocmirea propus de asemenea construcţia întreaga comună de la începu­
in atelier centralizat Pentru a se asigura un număr proiectului de diplomă — la în ­ unei şcoli de 4 ani. Muncind cu tul anului şi pînă în prezent _
de cadre inginereşti cu înaltă văţămîntul seral şi fără frec­ mult entuziasm ei au reuşit să au fost prestate de către ce­
incepînd cu luna iunie a.c., din luna iunie s-au Înregistrat calificare, care să cunoască în venţă. dea în folosinţă 2 săli de clasă. tăţeni peste 19.000 ore de mun­ M te o ro l« M | i c
conducerea cooperativei „Drum aici însemnate depăşiri de plan. profunzime problemele econo­ In prezent se lucrează la ter­ că patriotică.
Nou“ din Hunedoara a organi­ In luna septembrie, de pildă, mice, tehnice, de organizare şi Pe perioada cursurilor, inclu­ PEN TRU 24 ORE
zat reparaţia încălţămintei în- această depăşire reprezintă 14 conducere a producţiei între- siv timpul pentru întocmirea
Vreme în curs de uşoară schimbare
cu cerul mai noros dimineaţa. Tempe­

tr-un atelier centralizat. In car­ la sută. proiectului de diplomă, cursan­ Au pavai strada ratura în uşoară creştere. Ziua va îi
tierele oraşului s-au înfiinţat Concomitent cu creşterea vo­ ţii beneficiază de salariul ta ri­ cuprinsă între 17 şi 21 grade iar noap­
centre de primire a încălţămin­ librarii far de încadrare de la întreprin­ De curînd, cetăţenii din co­ au pavat strada pe o lungime tea între 1 şi 7 grade. Local tempera­
tei. In atelierul centralizat din lumului de încasări, s-a îmbu­ dere sau instituţie, la care se va muna Şpring au terminat pava- de 1,200 km. Folosind materia
cadrul complexului de deservire nătăţit şi calitatea reparaţiilor, HOR H EYERD AH L Aku-Aku adăuga media premiilor ce le- rea străzii principale de la cen­ le procurate pe plan local şt tura va ii mai coborîtă. Vîntul va su­
lucrează acum două echipe, pe reclamaţiile reducindu-se în — Taina Insulei Paştelui. In au primit în perioada ultimului trul de comună. In frunte cu prestînd multe ore de muncă fla moderat cu intensificări temporare
faze de operaţiuni. an de activitate în producţie. deputaţii Constantin Comşa şi patriotică, cetăţenii din Şpring din sud şi sud-vest.
mod simţitor. Nicolae Apostu, cetăţenii de aici au realizat economii in valoare
Datorită noului sistem de In noul sistem de muncă se (Agerpres) de peste 50.000 Iei. PENTRU URMĂTOARELE
muncă, unei mai bune aprovi­ T R E I ZILE
evidenţiază cooperatorii cizmari
Dumitru Porlişan, Teodor Suciu, Vreme schimbătoare cu temperatura
static nară.

zionări cu materiale, cit şi spe­ loan Roth şi Cornel Băiescu. romîneşte de Sanda Zamfi-

cializării cooperatorilor cizmari, N ICO LAE DONOVICI rescu. 376 pag. + 1 hartă în
afara textului — 11,70 Iei.
Propunerile devin fapte PO PO R U L CONDUCE STATUL
V. D. KO VALEN KO Croitul şi
Acum o lună şi jumătate, ce­ ţie au adus o contribuţie deo­ cusutul în casă 560 pag. --
27,80 lei (cartonat).

feriştii reviziei de vagoane din sebită comuniştii Gheorghe Şte- M. R EN E R T Calculul şi con­ Intrebaţi-1 pe omul sovietici fără excepţie, proximativ 2 m i­ Dar nu numai sovietele sînt
staţia Sim eria-Triaj au propus fanovici, loan Cismaşu, Avram „Cine conduce ţara ta ? “ el va acelea care organizează p artici­
Bodea, loan ICaeolţa şi alţii. strucţia utilajului chimic — răspunde — „Poporul“ . Statul la îndeplinirea de A. V IKTO R O V , lioane de oa­ parea oamenilor sovietici la con­
într-o consfătuire de produc­ voi. I I 192 pag. + 4 scheme sovietic este condus de depu­ ducerea ţării. Milioane de oa­
ţie amenajarea, prin muncă taţi, iar aceştia sint aleşi de funcţiilor statu­ meni participă la diferite orga-i
patriotică, a unei săli destinată EM IL CREŢU în afara textului — 13,50 lei popor. corespondent al agenţiei Novosti meni. Această ne alese — la conducerea col­
colţului roşu şi şcolii persona­ hozurilor, în comitetele sindi­
impiegat de mişcare 1 (pergamoid). De fiecare dată pregătirile lui. Zeci de mi- — uriaşă arm ată de cale, în numeroase comisii de
pentru alegeri în organele pu­ acţiune de pe lingă organizaţiile
lului. Prestîndu-se peste 1.600 terii de stat se transform ă în- lioane de oameni sovietici p a r­ activişti acordă un mare ajutor comerciale, de alimentaţie pu­
tr-un mare eveniment politic al ticipă la conducerea treburilor organelor puterii, deputaţilor al blică, şcoli, adm inistraţii de
C’e- de muncă patriotică, s-a în meci restanfă ţării. Fiecare este pus în situa­ ţării în cadrul sovietelor i al căror număr în sovietele locale blocuri.
reuşit ca lucrarea să fie ter­ ţia de a reflecta care din tova­ comisiilor lor, al organelor ale­ ale U.R.S.S. se ridică la peste
răşii săi din cadrul uzinei, din Pentru a ridica rolul munci­
minată. Jiul Petroşani —¦ instituţie, dintre vecinii de a- se ale cooperativelor, organiza­ 1.800.000. torilor în rezolvarea treburilor
Comitetul sindicatului a în ­ partament sau de locuinţă, poa­ întreprinderii în care lucrează,
te să-l reprezinte în Soviete. ţiilor sindicale, comsomoliste şi Numărul mare de deputaţi în partidul şi guvernul au între­
zestrat această sală cu un apa­ altor organizaţii obşteşti, înde­ sovietele locale arată în mod prins măsuri concrete în vede­
rat de radio şi pikup, cu mese Steagul Roşu Braşov Poporul trim ite în sovietele de plinesc sarcini sociale“. rea extinderii drepturilor sindi­
de şah şi cu o bibliotecă. ¦0 deputaţi pe cei mai buni fii ai grăitor proporţia în care parti­ catelor, au sp rijin it iniţiativa
săi. Deputatul se bucură de î'es- Iată unul din exemplele c a ­ cipă poporul la conducerea tre­ oamenilor muncii in crearea
pect şi dragoste. Fiecare cetă­ racteristice ale realităţii sovie­ burilor statului. unor consilii de producţie cu a c­
O altă propunere ce a fost Peste 7.000 de spectatori din de Gram. Ia tă de altfel cîteva ţean vine la deputat cu bucu­ tice. In ultim ii ani s-a înfrum u­ „Fiecare om sovietic, a decla­ tivitate permanentă, in aceste
realizată este aceea a înlocuirii Valea Jiului au asistat miercuri faze mai importante din acest riile şi amărăciunile sale, pen­ consilii se aleg cei mai buni oa­
conductei subterane de aer şi Ia întîlnirea de fotbal dintre meci. Chiar în primul minut, tru a-i cere un sfat. seţat capitala Azerbaidjanului rat N. S. Hruşciov la Congres, meni, lucrători în producţie. în
echipele Jiu l şi Steagul roşu Jiul beneficiază de o lovitură de sovietic — Baku, oraşul petro­ trebuie să devină un participant şedinţele lor ele rezolvă pro­
montarea robineţilor K 8, cu a- Braşov, contind pentru campio­ Ia aproximativ 25 m. Crăciun Deputaţii sînt apropiaţi de bleme privind planificarea pro­
interesele oamenilor muncii de­ lului şi chimiei. El a devenit activ la conducerea treburilor ducţiei, mecanizarea muncii, r i­
jutorul cărora se va face proba oarece ei înşişi sînt oameni ai dicarea calităţii producţiei. Con­
muncii. unul din cele mai frumoase 0 - societăţii, iată lozinca noastră, siliile de produţie sînt o adevă­
frînelor automate la vagoanele natul categoriei A. în tîlnirea a execută foarte puternic în col­ raşe — oraş-grădină. Cine l-a sarcina noastră“ . rată şcoală pentru muncitori în
Din cei 1.378 de deputaţi ai domeniul conducerii producţiei.
din compunerea trenurilor de satisfăcut în mare parte miile ţul sting al porţii dar Ghiţă in ­ Sovietului Suprem al U.R.S.S., făcut oare mai frumos ? înşişi In prezent, în ţara noastră tot
614 sînt muncitori şi colhoznici, Pînă la sfirşitu l anului 1960 în
marfă. de spectatori deoarece ambele tervine spectaculos. In min. 33, restul sînt reprezentanţi ai in­ locuitorii oraşului. mai multe treburi ale statului întreprinderile din industrie, din
telectualităţii, de asemenea oa­ construcţii şi în agricultură au
In prezent, ceferiştii de la re­ echipe au luptat mult pentru localnicii au ocazia din nou să meni din popor. In sovietele Locuitorii oraşului Baku au sînt preluate de organizaţiile funcţionat 112.000 de consilii de
supreme ale republicilor unio­ producţie. La ele au luat parte
vizia de vagoane din Simeria- victorie şi au oferit un specta­ deschidă scorul dar Paviovici, nale mai mult de jumătate din hotărit ei înşişi cum trebuie să obşteşti. La noi, în multe orga­ peste 7 milioane de oameni ai
numărul deputaţilor lucrează în muncii.
T ria j lucrează şi la amenajarea col de bună calitate. Dacă în aflat în apropierea porţii, ezită uzine, fabrici, în agricultură. La devină oraşul lor şi singuri ne ale puterii, în locul unor sec­
prima repriză gazdele au domi­ să tragă. renumita Uzină „K iro v “ din Le ­ în noul program al partidu­
unui vestiar, din materiale re- nat teritorial, în partea a doua ningrad lucrează frezorul Ivan au dus la îndeplinire p la n u ­ ţii şi comitete ai căror membri lui este pusă şi rezolvată una
a jocului oaspeţii au stăpinit La reluare, gazdele au o nouă Leonov, vicepreşedinte al Sovie­ din cele mai importante pro­
c ,.er'ate prin casarea vagoane­ mai mult terenul, desfăşurînd ocazie de a înscrie dar Marti- tului Suprem al R .S .F.S .R ., de­ rile trasate, in acest fel a erau trecuţi pe ştate de salarii bleme ale teoriei şi practicii co­
lor. Vestiarul va avea 70 de un joc colectiv şi punînd în pe­ ncvici trage pe lingă bară. In legat la Congresul al X X H -le a munismului — problema tra n ­
compartimente şi un spălător. min. 56 un atac rapid al braşo­ al P.O.UjS. Milioane de oameni fost rezolvată o sarcină grea au fost create secţii şi comitete sformării statului dictaturii cla­
ai muncii de la oraşe şi sate sei muncitoare într-un stat al
La realizarea propunerilor fă ­ sînt aleşi de către popor în so­ şi complicată, aceea a tra n ­ obşteşti. Experienţa sovietelor întregului popor. Aceasta va
vietele locale. constitui o nouă etapă în dez­
sform ării oraşului Baku, odi­ raionale ale oraşului Sverdlovsk voltarea statului socialist, cel
In raportul de activitate al
C. C. al P.C.U.S. prezentat la nioară plin de fum, intr-un din U ral este grăitoare în acest mai important jalon pe calea
Congresul al X X II-le a , N. S.
cute în consfătuirea de produc­ ricol poarta apărată cu succes venilor face ca mingea să ajun­ oraş verde, intr-un oraş-gră­ sens. Acolo funcţionează de pe transform ării statului socialist
Hruşciov a spus : „Observăm cu dină.
gă la Haşoti care pătrunde în acum secţii obşteşti în domeniul într-o autoadministrare comu­
* oc>ooooooocxx>t>oooooooooooooooooooo<xx>ooooooooooo<, x multă satisfacţie că acum sîn- nistă obştească.
so careu dar Gram salvează. In Fiecare oraş şi sat are o m ul­ comerţului, culturii, echipe ob­
min. 60 David depăşeşte pe Ro- tem aproape ile î făptuirea ţe­ ţime de sarcini zilnice, care tre­ şteşti de autocontrol şi de ins­ V lăstarii au apărut în reali-:
o oooo moşan, centrează în faţa por­ tatea noastră de astăzi.
,jC o m b u s tib ilu P D‘ evaVo / . /?. ţii, mingea ajunge la Fusulan lului trasat de V. I. Lenin — buie rezolvate de către soviete. pecţie sanitară. Pe lingă Comi­
oooo care înscrie un gol perfect va­ atragerea tuturor cetăţenilor, Deputaţii singuri n-ar putea tetul executiv orăşenesc din
ooo o labil anulat însă de arbitrul IVJa- face faţă atîtor sarcini dacă Nijnesaldinsk din regiunea
taizer (Craiova). Din acest mo­ n-ar fi ajutaţi de numeroşi oa­ Sverdlovsk au fost create sec­
studii medii şi trei anioooooooooooooo oooo ment, oaspeţii domină cu autori­
strada 23 Aupsf nr. 11, telefon 472 tate. in min. 68 Cazan (Jiu l) meni ai muncii. L a Moscova, ţii obşteşti în domeniul în-
ilU IJE IIZ A salvează o minge ou puţin îna­
inte de a fi expediată de F u ­ în cadrul pregătirilor pentru se­ văţămîntului, ocrotirii sănătă­
ea s i t * e w l z © r © © n t a f a i B sulan în poartă. După 4 minute,
David face o cursă spectaculoa­ siunile sovietelor raionale ale ţii, în domeniul am enajării ora­
Condifii: să şi de la 16 m. trage în bară. celei de-a 5-a legislaturi, au şului, al industriei locale, al
In min. 77 Gram se evidenţiază luat parte peste 47.000 de acti­ construcţiei de drumuri.
din nou plonjînd la picioarele vişti. E i au verificat activitatea
lui Fusulan. Organele obşteşti din soviete
a 16.000 de şcoli, spitale, admi­ sînt preţioase nu numai pentru
S. BĂLOIU nistraţii de blocuri etc.
că atrag un mare număr de oa­
Pe lingă- sovietele de deputaţi meni ai muncii la rezolvarea
în f uncţii contabile sau financiare.oo o3 ai oamenilor muncii au fost treburilor de stat, ci şi pentru că
create numeroase comisii care contribuie la reducerea apara­
se ocupă de munci diferite. In tului de stat. Din 1950 pînă în
o ooo sovietele locale ale ţă rii funcţio­ 1960 cheltuielile pentru apara­
oo Informaţii Ia întreprindere» nează peste 230.000 de comisii tul de stat s-au redus de la 3,4

oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo' corespondent permanente. In activifa4ea a- la sută din totalul bugetului la
cestor comisii au fost atraşi a- 1,6 la sută.