Page 88 - 1961-10

pag. 4 DKUMUÜ SOCIALISMULUI N r 2127

criR-75sr-»Kßac«i T^ÇSTOWSEKBnKEIEStBElSKSBKOOKCUBBiaEBSf^fSrS^^asSSSBaSSaEBBSBBKBSffSOOSSSSSSBKSBSUBBBKΗ WHMffl!»- ,u*«Jal-? -ft«OSiţÂÂWapPK

Lucrările Congresului al XXII-lea al F.C.U.S. TELEGRAME EXTERNE
In Comitetul nr. 4 SuGcesisI Filarmoirnâi

Ş edinţele din 2 6 o cto m b rie al Adunării Generale a O.N.U, de Sfat „ t a s E i e ;
In iran'a
(Urmare a in pag. I-a ) principalele forţe pentru curma­ sovietic pentru faptul că a f ă ­ omenirii pe calea comunismu­ N EW YO RK 26. — De la trimişii care încă mai gem sub jugul colo­
cut cunoscute opiniei publice speciali Agerpres la O.N.U., 6. Ră- nial. Prin astfel de informaţii, colo­ STRA SB O U R G 26 (Ager: -
ştiinţifice, care se bucură de rea acţiunilor duse de serviciile planurile elaborate de cercuri­ lui. ducanu şi C. Alexandroaie: nialiştii s-au străduit să convingă
recunoaşterea poporului, s-a de spionaj duşmănoase“ , a de­ le agresive cu privire la nim i­ 2n această perioadă de ră s­ In c a d ru l Z ile lo r c u ltu r a i. -
clarat Şelepin.
cruce, a spus Pospelov, s-au

transformat în cei 14 ani de ac­ Referindu-se la activitatea cirea unor întregi regiuni ale găsit oameni care se opun Pro­ In Comitetul al 4-lea al Adunării comitetul de marile servicii şi binefa­ m in eşti in F ranţa, orch esl.a < -
Turciei în caz de război. gramului nostru. Este vorba de Generale a O.N.U. continuă dezbate­ ceri pe care administraţia colonială
tivitate Intr-o organizaţie de crim inală a grupului a n tip arti­ conducătorii Partidului Muncii rile în legătură cu raportul prezentat le-ar fi adus şi !e-ar aduce acestor larm onică de Stat „G eorge i " -
nic zdrobit de partid, Şelepin a In Turcia ia amploare m iş­ din Albania, este vorba de Mo­ delegaţilor de Comitetul pentru proble­ popoare. Raportul nu suflă insă nici cu“ a concertat m iercuri r r i
masă care grupează 1.200.000 de citat fapte noi care dovedesc că carea maselor largi populare lotov, principalul ideolog ai mele informaţiilor din teritoriile neau* un cuvînt despre problema esenţiala în m a r e a s a lă a p a l a ' u l i . i c.c
oameni. In 1960 aceşti propa­ participanţilor la acest grup le pentru făurirea unei Turcii in ­ grupului antipartinic. tcriome (acesta e termenul folosit de — acordarea independenţei acestor fe stivită ţi din Strasbourg.
gandişti activi al cunoştinţelor incubă răspunderea personală dependente, neutre şi democra­ O.N.U. pentru a numi coloniile — popoare — şi nici despre căile care
au ţinut zece milioane de con­ pentru suprimarea unor acti­ tice, a declarat Demir. Pospelov a subliniat că Molo­ N.A.). ar trebui urmate pentru realizarea Sub conducerea dirijori!1 I
ferinţe. vişti de seamă ai P.C.U.S. şi sta­ grabnică a acestui obiectiv. M irc e a B a sa ra b . o r c h e s tr a a "n-
Şeful delegaţiei Partidului tov a întreprins un atac direct Dat fiind faptul că informaţiile lo- terp reta i „Trei dansuri rovU-
Otto Kuusinen, membru al tului sovietic. Comunist din Birm ania a de­ împotriva problemelor funda­ tosite da acest comitet au fost funii* Luînd cuvîntul la dezbateri, repre­
clarat că planul construirii so­ zale in exclusivitate de metropole, de. zentantul R.P. Romîne, Stancia Stoian. n eşti“ dc T heodor R oga'schL
Prezidiului C.C. al P.C.U.S., se­ A sosit timpul, a declarat Şe­ cietăţii comuniste în Uniunea mentale ale marxism-leninismu­ puterile administrante, raportul redă a demascat manevrele menite să amine
Sovietică este un plan grandios o imagine intenţionat denaturată asu­ cit mai mult timp eliberarea popoare­ C o n certu l p e n tru pian şi orch es­
cretar al Comitetului Central, lepin, în aprobarea delegaţilor şi fă ră precedent. lui. Molotov se pronunţă împo-' pra mizeriei şi suferinţelor popoarelor lor subjugate de colonialişti.
Ia congres, de a atrage la ră s­ tră de S c h u m a n n — solist p*r -
s-a oprit asupra unei serii de pundere pe linie de partid pe Şeful delegaţiei binnane şi-a triva lui Lenin, se rupe de mar-
teze ’din noul Program al participanţii la grupul antipar­ exprimat convingerea că Con­ xism-leninism. nistul V alentin G heorgH u — •i
P.C.U.S. care prezintă o valoa­ tinic care se menţin pe vechile gresul al X X II-le a al P.C.U.S. S i m f o n i a a 5 - a d e Ş ' ' s 1n k o v 1' .
re deosebită pentru dezvoltarea poziţii. va întări şi mai mult unitatea Piotr Pospelov a apreciat ca
şi solidaritatea mişcării comu­ C r i t i c u l m u z i c a l al. a n e r,i' ’
continuă a Învăţăturii marxist- Alecsandr Şelepin a raportat niste internaţionale şi, in p ri­ justă propunerea unor delegaţi
leniniste. Printre aceste teze el Congresului că in cadrul orga­ mul rînd, unitatea lagărului so­ ca Molotov. Kaganovici. Ma’en- m- F r a n c e P r e s s e , s v P 1!n i a pă că
a citat în special problemele nelor securităţii de stat au fost cialist. El a subliniat că P a rti­ kov. să fie excluşi din P.C.U.S.
dul Comunist din Birm ania va Lra a,ii d e I a §talbll§s*eía, „ansam blul orchestrei rom 1 %
respecta cu fermitate p rin cip ii­ şi şi-a exprimat convingerea că
privind căile de creare a bazei lichidate total încălcările lega­ le unităţii şi solidarităţii m iş­ foarte bine p reg ă tit şi tnsuN r-
cării comuniste mondiale, pe Congresul al X X II-le a va spri­
tehnice-materiale a comunismu­ lităţii socialiste care au avut baza marxism-leninismului. Fe!a|iîIiM* d ip lo e m á ie e ţit de un dirijor tin ăr de m o a
jin i în unanimitate această pro­ L aos şi U a sa e e a SoYieâaeă talent, s-a rem a rca t ca o o r­
lui, colhozurile ca şcoală a co­ Ioc în nerioada cultului perso­ Salutind Congresul, şeful de­ punere. c h e s t r ă d e p r i m r a n g , u n d e c o - ~-
munismului pentru ţărănime, nalităţii. „Acest lucru a fost legaţiei Partidului Comunist din
transformarea celor două forme curmat şi a fost curmat pentru Malaya a declarat că poporul Referindu-se la acţiunile con­ HANOI 26 (Agerpres). — o politică dc pace şi neutralita­ d e l e s e d i s t i n g î n m o d <—e -> ’.
ale proprietăţii obşteşti in pro­ totdeauna“ . malayez este ferm hotărît să ducătorilor Partidului Muncii TASS transmite : Poporul Lao- te. Postul de radio urează ca P u b l i c u l — a d a u g ă a g e n ţ i a — r-
prietatea unică comunistă. învingă în războiul ce i-a fost sului sărbătoreşte un an de la prietenia laoţiano-sovietică să
în ţara noastră, a subliniat impus de colonialişti. din Albania, vorbitorul a rele­ stabilirea relaţiilor diplomatice upreciat in aceeaşi m ăsură
vorbitorul, este respectată în cu Uniunea Sovietică. crească şi să se întărească pen pianistul V alen tin G heorghiu a
Şeful delegaţiei comuniştilor vat că ei alunecă tot mai mult c ă r u i i n t e r p r e t a r e a C o n c e r t ' ’1 i
După ce a subliniat apoi că Prezent, mai mult ca oricînd, în malayezi şi-a exprimat convin­ întregul popor al Laosului, se 4ru trium ful politicii de pace şi pentru pian de Sch u m avv a o b ­
gerea că Congresul al X X II-le a in mocirla naţionalismului, în ­ spune într-un comentariu al neutralitate proclamată de gu­
capitalism ul monopolist de stat, conformitate cu constituţia va aduce o mare contribuţie la calcă brutal principiile interna­ postului de radio „Vocea Patet vernul p rinţ’’1” ? Suva.nna Fum ţinut un succes deosebit“. 1
întărirea unităţii mişcării comu­ ţionalismului proletar. Lao“ , a salutat cu căldură ha-
care tinde spre dominaţia mon­ U R.S S., inviolabilitatea persoa­ niste internaţionale. tărîrea guvernului legal de a ma.
Vorbind despre activitatea In ­ stabili relaţii diplomatice cu
dială, acţionează sub steagul nei. L a Congres s-a dat citire a- stitutului de marxism-leninism Uniunea Sovietică. Uniunea So­
poi telegramei de salut a P a rti­
„anticomunismului“ , O. K u u si­ Ultimul a luat cuvîntul dului Comunist din Republica pe care-I conduce, Piotr Pospe vietică a acordat un mare a ju ­ Mari manifestaţii antiguvernamental
nen a spus că acest lucru nu Alexei Şcolnikov, prim-secre- sud-africană.
este original ; Germania hitle- tar al Comitetului regional Sta- Iov a relatat că în fondurile in s­
ristă se proclamase şi ea salva­ lingrad al P.C.U.S. Referindu-se Kuiz Gonzales, secretar al titutului există aproximativ
toare a lum ii de comunism. la activitatea grupului anti­ C.C. al Partidului Comunist din
Bolivia, salutind Congresul în 6.000 de documente ale Iui Marx
Steagul negru al „anticomu­ partinic fracţionist, el a s p riji­ numele comuniştilor bolivieni, a
subliniat că hotărîrile Congre­ şi Engels şi peste 30.000 de do­
nism ului“ a fost ridicat nu nu­ nit. părerea celorlalţi vorbitori sului vor exercita o uriaşă in ­ tor dezinteresat Laosului. in în Republica Dominicană
fluenţă în sensul în tăririi con­ cumente ale lui Lenin. timp ce im ” -"ia liştii americani
mai împotriva ţărilor socialis­ că Molotov, Kaganovici şi Ma- tinue a unităţii m işcării comu­
niste internaţionale. Vorbitorul a reamintit că au
te, a spus O. Kuusinen. Sub ca­ lenkov nu au ce căuta în partid.
Ruiz Gonzales s-a declarat de fost editate mari lucrări ştiin ţi­
m uflajul lui se ascunde şi lup­ Regiunea Stalingrad, a cărei acord cu poziţia Partidului Co­ şi aliaţii lor încercau să în ă­ CIUDAT TRUJILLO 26 lacrimogene şi bastoane de cau­
munist al Uniunii Sovietice faţă fice prjntre care Istoria războ­
ta împotriva m işcării de elibe­ industrie a fost ‘distrusă total de conducătorii Albaniei. iului civil şi Istoria Marelui R ăz­ buşe Laosul prin blocada eco (Agerpres). — ciuc. Potrivit agenţiei, pesie 50
rare naţională a popoarelor, în timpul celui de-al doilea răz­
sub cam uflajul lui S.U.A. în ­ boi mondial, este astăzi un mare El a spus în continuare că în boi pentru Apărarea Patriei. El nomică pentru că acesta a păşit In Republica Dominicană con­ de persoane au fost arestate.»
cearcă să-şi consolideze pozi­ centru industrial, a spus Şkol- lupta lor bolivienii sint însufle­ pe calea neutralităţii, guvernul tinuă mari manifestaţii antigu­ In capitala ţării, Ciudat Tru­
ţiile în economia şi politica ţă­ nikov. ţiţi de revoluţia cubană. a spus că lucrarea Marele R ăz­ sovietic. Ia cererea guvernului vernamentale, în timp ce mem­
rilor în care pătrunde capitalul boi pentru Apărarea Patriei, în regal, a livra t Laosului zahăr, brii familiei dictatorului ţării, jillo, peste 600 de femei au ma­
mononolist american. A fost construită înainte de Fiodor Tabecv, prim-secretar şase volume, va fi term inată în făină, lapte, carburanţi şi alte Trujillo părăsesc în grabă ţara. nifestat pe străzi în semn de
termen cea mai puternică hidro­ ai Comitetului regional al 1963. produse. Agenţia Uniied Press Interna­ protest faţă de atrocităţile au­
O. Kuusinen a subliniat că centrală electrică din lume de pe P.C.U.S. din R.S.S.A . Tatară, a tional relatează că în ziua de torităţilor împotriva poporului
N.A.T.O. reprezintă expresia cea Volga care poartă numele Con­ vorbit despre dezvoltarea eco­ Alexei Adjubei, redactor şef La conferinţa de ia Geneva 25 octombrie mii dc persoane dominican. Ele purtau pancar'.e
mai concentrată a politicii im ­ gresului al X X II- le a al P.C.U.S. nomiei naţionale în R.S.S.A. T a ­ al ziarului „Izvestia“ , a subli • şi la alte conferinţe internaţîo din Santiago, al doilea oraş ca pe care era scris: „Femehe do­
perialismului american. tară, a cărei bază o constituie niat că membrii grupului a n ti­ nale, Uniunea Sovietică n-a pre­ mărime din ţară, au manifestat minicane cer libertate penii u
Ea a produs pînă acum 14 m i­ industria petrolului. El a co­ partinic fracţionist, în special cupeţit eforturile pentru ca pe străzi împotriva regimului deţinuţii politici".
municat,-între altele, că R.S.S.A. Molotov. s-au opus contactelor Laosul să devină cu adevărat un dictatorial. Demonstranţii au
Otto Kuusinen şl-a exprimat liarde de kîlowaţi/ore de ener­ Tatară a depăşit de 1,5 ori directe ale conducătorilor sovie­ stat neutru, suveran. scandat „Libertate!“ „Liberta­ In acelaşi timp, Asociaţia w •
S.U.A. în ce priveşte nivelul pro­ tici cu conducătorii lumii capi ­ te“ şi au rupt semnele indica­ clicilor dominicani a dat pub •
deplina solidaritate cu condam­ gie electrică. ductivităţii muncii în industria taliste. Viaţa a arătat însă, a Sărbătorind un an de la sta­ toare de pe străzi care purtau citaţii o declaraţie în care ani" -
petrolului. spus Adjubei. că în urma v iz i­ bilirea de relaţii diplomatice cu numele iui Trujillo. împotriva ţă că întregul personal snn'1 •
narea aspră la congres a acti­ Referindn.-se la dezvoltarea telor conducătorilor sovietici în Uniunea Sovietică, conchide manifestanţilor au fost trimise din ţară va declara grevă rf~
vităţii grupului fracţionist an­ agriculturii în regiunea Stalin Succesele R.S.S.A. Tatare, a străinătate, prestigiul interna­ postul de radio, poporul Lao­ puternice forţe de poliţie care poliţia va continua să se rL
tipartinic. EI a arătat că acest grad. Alexei Şkolnikov a cornii - continuat ei, constituie rezulta­ ţional al U.R.S.S. creşte. sului este ferm hotărît să lup­ la abuzuri.
grup n-avea nici un fel de plat­ tul înfăptuirii politicii leninis­
formă. nicat că datorită valorificării te în problema naţională, a po­ Adjubei s-a referit în snecîM
terenurilor virgine şi înţelenite, liticii de egalitate în drepturi a la vizita făcută de N. S. Hrus-
tuturor naţiunilor şi naţionali­ ciov în Statele Unite la cea de-a
El a subliniat că „acţiunile a îm bunătăţirii structurii su ­ tăţilor din U.R.S.S. XV-a sesiune a Adunării Gene­
rale ş. Q.N.U.
conducătorilor albanezi fac jo ­ prafeţelor cultivate si a unei în dezvoltarea sa, R.S.S.A.
Tatară se bizuie pe ajutorul fră ­ Prietenii mei cosmonauţi se
cul im perialiştilor“ . încurajarea serii de alte măsuri, recolta glo­ pregătesc în vederea unor noi
ţesc al tuturor popoarelor so­ zboruri. în faţa noastră se des
comportării lor ar însemna „re ­ bală de cereale s-a dublat în chid noi itinerarii cosmice, a te prin toate mijloacele pentru i-aii atacat cu bombe cu gaze
vietice şi, în primul rînd, al ma spus nilotul cosmonaut Gher-
nunţarea la apărarea coeziunii decurs de patru ani. nian Titov. Sesiunea Consili(Tiiw
reluî popor rus — a spus Fio ­
lagărului socialist“ . Cu aceasta şedinţa de dimi­ în aplauzele furtunoase ale
dor Tabeev. asistenţei. Titov a transmis
Sentimentele nostre priete­ neaţă a fuşt s îjr ş it ..................... Congresului al XXIT-lea. Comi­ Executiv al U J T X C T
* Gheorghi Nallvaiko, directo­ tetului Central al P.C.U.S. şi lui
neşti pentru poporul albanez, a Nikita Hruşciov personal, salu­
rul Institutului de cercetări tul înflăcărat al piloţilor cos­
subliniat Kuusinen, răm în ne­ în şedinţa de clupă-amiază monauţi. P A R IS 26 (Agerpres). —
schimbate. ştiinţifice agricole din Altai, a L a 25 octombrie s-a deseh's
primul a luat cuvîntul Moham- Vorbind despre succesele re­ la P a ris sesiunea ordinară a.
vorbit despre căile pentru folo­ marcabile ale Uniunii Sovietice Consiliului Executiv al UNESCO.
Veniamin Dîmşiţ, prim -vice­ med Harmel, secretar al Comi­ Titov a arătat că socialismul In cadrul acestei sesiuni, ca-e
sirea cit mai eficientă a fiecă­ este „ram pa de lansare de pe va dura pînă la 29 noiembrie, se
preşedinte al Comitetului de tetului Central al Partidului care îşi iau zborul navele cos­ N EW YO R K . — L a 25 octombrie, propunerile sale privind lichidarea vor discuta probleme ca darea
rui hectar de pămînt. mice". Consiliul de Securitate al O.N.U- a activităţii companiilor miniere nord- de seamă cu privire la activi­
stat al p lanificării al U.R-.S.S. Comunist din Tunisia. hotărît să recomande Adunării Gene­ americane din Chile. tatea UNESCO în ultima peri­
Amintind că de pe un satelit rale primirea Republicii Populare Mon­ oadă, problema relaţiilor reci­
a subliniat că în ultim ii ani Experienţa Bizertei, a spus artificial american au fost a- gole în rîndurile membrilor O.N.U. De BONN. — Costul vieţii este astăzi proce între organele conducă­
construcţiile au devenit în U- vorbitorul, a arătat maselor runcate în Cosmos 350 milioa­ asemenea, Consiliul de Securitate a în Germania occidentală aproape du­ toare ale UNESCO, problemo’ e
niunea Sovietică una din cele largi populare din Tunisia cine ne de ace metalice, Gherman adoptat hotărîrea de a reco nanda blu în comparaţie cu costul vieţii privind programul special pen­
mai mari ram uri industriale în sint duşmanii lor şi cine sint Titov a declarat că cosmonau­ Adunării Generale primirea Maurita* acum 11 ani. In baza cifrelor oficiale tru acordarea de ajutor finan­
adevăraţii lor prieteni. El şi-a ţii sovietici protestează îm po­ niei in O.N.U. date publicităţii la Bonn. din 1950 Şi ciar ţărilor africane, folosirpa
care lucrează peste şase m ilioa­ exprimat recunoştinţa faţă de triva unor asemenea acţiuni. A - pînă acum, preţurile au crescut în mijloacelor de informare în
ne şi jumătate de oameni. ceasta nu contribuie la cuceri­ B E IR U T . — Agenjia France Pres­ Germania occidentală cu pînă la 97,4
se relatează că preşedintele Libanu­ la sută. In această perioadă, puterea scopul consolidării păcii şi con­
O amploare nem aiîntîlnită au poporul sovietic pentru ajuto­ lui, Fuad Şehab, l-a însărcinat pe Ra-
căpătat-o construcţiile de lo­ rul acordat tunisienilor în le ­ şid Karam i să formeze noul guvern de cumpărare a mărcii vest-germane damnării propagandei agres’ n-
cuinţe. La sfîrşitul primilor gătură cu agresiunea im peria­ libanez. După cum se ştie, guvernul a scăzut, astfel că marca vest-ger- nii şi războiului, a vrajbei şi
c-mdus de Saeb Salan a demisionat urli între popoare.
trei ani ai septenalului (1959- listă de la Bizerta. în urmă cu cîteva zile. manâ nu mai valorează — în com­ : 1 ------------ --------------
1961) suprafaţa totală a locuin­
ţelor construite va fi de 250 m i­ Sintem şi noi de părere — a B U E N O S A IR E S . — După cum paraţie cu 1950 — decit 50 pînă la
lioane m.p. (întregul fond de lo spus el — că prin acţiunile lor transmite agenjia Reuter, în dimineaţa 75 de pfenigi.
cuinţe în Rusia ţaristă se c i­ conducătorii Partidului Muncii
fra la 180 milioane m.p.). din Albania aduc prejudicii
mişcării comuniste internaţio­
Veniamin Dîm şiţ a expus a-
nale.
mănunţit sarcinile industriei de
consţrucţii în perioada con­ Congresul al X X II-le a al
strucţiei desfăşurate a comu­
partidului marelui Lenin des­

nismului. chide cea mai strălucită filă Piotr Pospelov, membru su ­ rea paşnică a Cosmosului, a zilei de 26 octombrie a început greva
Preşedintele Comitetului Secu­ din istoria societăţii omeneşti, pleant al Prezidiului C.C. al spus el adăugind : „Vom zbura generală a feroviarilor argentinieni,
a spus Iakub Demir, membru P.C.U.S., directorul Institutului în Cosmos în pofida acestor d i­ declarată în sprijinul cererilor de mă­
rităţii de stat de pe lingă Con­ al Biroului Politic al C.C. al P.C. de marxistn-leninism de pe lin ­ versiuni". rire a salariilor şi în semn de protest
siliul de M iniştri al U.R.S.S., din Turcia. gă C.C. ai P.C .U .S., a subliniat împotriva concedierilor masive şi su­
Alecsandr Şelepin a subliniat că Congresul al X X II-le a al Piloţii cosmonauţi sovietici, a primării primelor de salarizare.
că activitatea subversivă a ser­ Iakub Demir a subliniat că declarai în încheiere Titov, sint
întotdeauna gata să îndepli­

viciilor de spionaj im perialis­ teritoriul Turciei se transformă P.C.U.S. a devenit un for mon­ nească orice nouă misiune t r a ­ SA N T IA G O . — Corespondentul din
într-o citadelă m ilitară a dial ai frăţiei. Programul pro­
te, îndeosebi a celui american, N.A.T.O. şi a ' im perialismului voacă adversarilor comunismu­ sată de partidul comunist şi gu­ Santiago al agenţiei Associated Press
se activizează. american, în numele poporului lui o frică animalică în faţa
turc, el a mulţumit guvernului perspectivei reale a în aintării vernul sovietic. anunţă că ministrul chilian al mine­
„Organele Comitetului secu­
rităţii de stat îşi concentrează Cu aceasta şedinţa de după- lor, Enrique Serrano, şi-a prezentat la
iamiază a Congresului a luat
~ Il E - 25 octombrie demisia, ca urmare a
sfirşit. refuzului preşedintelui ţârii, .lorge
Lucrările Congresului al
X X II- le a vor continua vineri. | Afessandri de a lua în consideraţie

Oamenii sovietici salută Congresul R3a :w — — ~ ------
constructorilor cornunismului
, , C a le a spre ziua comunistă de m îine (t

BAGDAD 26 (Agerpres). — şi totală, lichidarea colonialis­

TASS transmite: mului, rezolvarea problemei ger­

„Calea spre ziua comunistă mane şi lichidarea rămăşiţelor

M O SCO VA 26 (A gerpres). — inform ează despre succesele pe de fon tă şi oţel p este a n g a ­ de mîine“, prin aceste cuvinte celui de-al doilea război mon­
TASS tra n sm ite: care le obţin in m u n că — o caracterizează ziarul „Arbaataş dial.
garanţie a îndeplinirii cu su c­ ja m en tele luate. din Tammuz“ importanţa Congre­
„O staşii garnizoanei M osco­ ces a program ului de con stru i­ sului al XXII-lea al P.C.U.S. Poporul irakian felicită astăzi
va sa lu tă călănros, din to a tă re a co m u n ism u lu i in U.R.S.S. U zina „V ladim ir Ilici“ Însemnătatea congresului, scrie poporul şi guvernul Uniunii So­
inim a. Congresul con stru ctori­ ziarul, constă în faptul că a fost vietice prietene care întotdeau­
lor c o m u n i s m u l u i s e spu n e M inerii de la m in a c a rb o n i­ M oscova, a realizat planul pe convocat în momentul cînd pe
in teleg ra m a p rim ită la K r e m ­ feră nr. 1-2 din K o rk in o (U ral) ordinea de zi figurează proble­ na s-a pronunţat de partea noa­
lin u n d e îşi desfăşoară lu ­ au dat în cin stea C ongresului 10 lu n i al p r o d u c ţie i g lo b a le mele urgente ale contempora­
crările Congresul al X X II-lea al X X I I -le a al P.C.U.S. 140.000 neităţii — dezarmarea generală stră în lupta împotriva impe­
al P.C.U.S. S o ld a ţii şi ofiţerii to n e de cărbu n e in loc de cu 15 z i le în a i n te d e te r m e n .
rialismului pentru pace, liberta­
S-a încheiat înainte de term en te, democraţie.

m ecanizarea com plexă a sec­

ţiei de asam blare a cen trale­

lor electrice m obile.

din M oscova scriu că îşi vor 90.000 to n e aşa cu m p reved ea N e luăm an g a ja m en tu l să ¦&L
consacra to a te forţele şi ener­ planul. Ei au hotărît ca pe m u n c im şi să tr ă im In c h ip
gia m ă reţei opere a co m u n is­ to a tă p erio a d a C ongresului să com unist, a declarat lăcătuşul „O mare şcoală a educaţiei politice i i
m ului. vor sta cu vig ilen ţă de extragă zilnic peste plan cel B eketov de la u zin a d e a p a ra ­

strajă m uncii constructive a pu ţin un eşalon de cărbune te pen tru condiţionarea a eru ­ MONTEVIDEO 26 (Ager­ numai bilanţul uriaşelor reali­
poporului sovietic. zări din domeniile economic,
„N e-am sporit forţele, a decla­ lui din H arkov. B e k e to v a d e ­ pres). — TASS transmite: cultural, politio, nu numai o
In a ce ste zile la K rem lin so ­ adunare largă a reprezentanţi­
sesc din to a te colţu rile ţării rat V. L ipatn ikov, m ecan ic de clarat că brigada p e care o Ziarul Uruguayan „El Popu­ lor de frunte ai milioanelor de
teleg ra m e în care se exprim ă oameni — muncitori şi oameni
călduroasa aprobare a politicii e x c a v a to r d e la a cea stă m ină. conduce şi-a îndeplinit p la ­ lar“, publicînd cu regularitate de ştiinţă, ţărani -şi oameni de
P.C.U.S. care m o b ilizea ză p o ­ stat, care s-au adunat pentru a
V rem să tradu cem cit m ai r e ­ nul pe acest an. ştiri despre lucrările Congresu­ trasa măsurile în vederea con­
p o a r e le U n iu n ii S o v ie tic e lu lui P.C.U.S., caracterizează Con­ struirii viitorului, el constituie
construirea societăţii comunis-- p ed e în v ia ţă plan u rile tra sa te P e tr o lie r u l „ F r a g a ", c o n s tr u it de asemenea o .mare şcoală a
educaţiei politice, o adevărată
te. M uncitori şi colhoznici, de partid, vrem să apropiem p e u n şan tier din L eningrad gresul al XXII-lea al P.C.U.S. universitate revoluţionară“;

scriito ri ţi o a m e n i d e ş tiin ţă viitoru l lum inos — com unis­ in cin stea C on gresu lu i al 'XXII- ca pe „o şcoală de educaţie

m u l“. lea al P.C.U .S., îşi con tin u ă politică“.

M u n citorii de la uzina m e ta ­ cu rsa spre ţărm u rile Cubei. D e ­ „Congresul al XXII-lea al

lurgică : din Tfanscaucazia plasam en tu l acestei n ave este P.C.U.S., se spune intr-o ştire întreprinderea metalurgică naţionalizată „Jose Marti“ din
Cuba, furnizează metalul necesar economiei cubane.
(G ru zia), au dat m ii de tone de a p ro a p e 40.000 tone. 11a corespondentului din Mosco­
va al acestui ziar, constituie nu IN C L IŞ E U : Secţia de lam inoare a uzinei.

Redacţia şi administraţia z ia ru lu i; sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.820 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafica .1 Mai" — Deva