Page 89 - 1961-10

leva PR O hETA R I D IN TOATE TARILE, V N îT I-V A I Lucrările Congresului

al XXH-lea a fP . C. U. S. P
WWIU.1WUJ1LI
p—"¦ ¦wmnrmmwiTiiiwi.11 ti-»TTrri—i~ iiiii i | -"T~

Şedinţele din 27 octombrie

MOSCOVA 27 (Agerpres)'.- — 14,1' la sută)'. In preajma Con­ am intit că în acest an’ au fost

Anuí XIII. Nr. 2128 Sîm bătă 28 octom brie 1961 4 pagini 20 bani TASS transmite : în şedinţa din gresului a fost încheiată trece­ date în exploatare 70 m ari obi­
dimineaţa de 27 octombrie a rea la tracţiunea cu locomotive ective industriale, printre care
Sra atenţia n o astra— M M M WA Congresului al X X II-le a al electrice pe linia ferată cu cel două agregate de mare capaci­
P.C .U .S., sub preşedinţia lui mai intens tra fic de m ărfuri din tate, un laminor şi un sleblng;
îndeplinirea planului Grigori Abramov, au continuat lume, M oseova-Baikal, pe o
discuţiile pe marginea rap ortu­ distanţă de circa 5.500 km. Mihail Efremov a asigurat pe
I a tA oiiJ O i©ndic'S© iia© lui de activitate al Comitetului delegaţii la Congres că planul
Central, a raportului la Pro­ Vorbitorul a scos în evidenţă septenal de dezvoltare a tuturor
Tn vederea în- mi h ai to r prin fabricarea gramul P. C. U. S. şi a raportu­ însemnătatea rezolvării sarci­ ram urilor economiei naţionale
lui de activitate al Comisiei nii dezvoltării coordonate a tu ­ din regiunea Celeabinsk va fi
făptuirii impor- j|lg şe[ ]a fabrica de’ hîrlic t Mai- de mucava, un centrale de revizie. turor felurilor de transporturi.- îndeplinit înainte de termen.
El a arătat că, datorită creşte­
tantelbr sarcini Petreşti nou sortiment, Vladim ir Kucerenko, preşe­ rii extracţiei dc ţiţei in ţară, se „In faţa oricăror judecători
trasate de Con- întreprinderea dintele Academiei 'de Construc­ va dezvolta în ritm accelerat ai prezentului şi viitorului pu­
ţii şl Arhitectura a U.R.S.S., construirea de conducte. Va tem declara cu conştiinţa cu­
greşul al IH-lea ai P.M .R., mun­ noastră dă o întrebuinţare mai şi-a consacrat cuvîntarea pro­ creşte viteza 'de mişcare, se vor rată că cultura sovietică, pe
blemelor legate de construcţiile folosi pe scară mai largă auto­ care partidul nostru a orienta­
citorii, tehnicienii şi inginerii economică deşeurilor rezultate de locuinţe. E l a arătat că în matica şi telemecánica in trans­ t-o spre idealurile comunismu­
anii 1961-1970 Uniunea Sovieti­ lui, creează şi a creat pe omul
din fabrica noastră sub îndru- de la secţia confecţii caiete. că va construi mai multe lo­ porturi. nou, bogat rdin punct de vedere
cuinţe 'decît toate ţările capita­ spiritual, dezvoltat în mod a r­
(marea organizaţiei de partid, In întrecerea pentru îndepli­ liste din Europa şi S.U.A., luate M ihail Efremov, prim-secre- monios — omul cu O mare“ , a
la un loc. tar al Comitetului regional Ce-
depun eforturi susţinute. E i îşi nirea planului la toţi indicii, leabinsk' al P.C.U .S., a arătat că declarat poetul şi publicistul
La sfîrşitul acestui interval rapoartele lui Nikita Hruşciov Nikoîai Gribaciov, redactor şef
aduc o contribuţie din ce în ce succese deosebite au obţinut tuturor fam iliilor care locuiesc în la Congresul al X X II-le a repre­ al revistei „Uniunea Sovietică“ .
apartamente inadecvate şi su­ zintă o mare contribuţie la teo­
mai mare la realizarea sarcinii echipele de muncitori ce conduc praaglomerate, li se vor pune Ia ria marxism-leninismului, ridi- După ce a subliniat că arta şi
dispoziţie apartamente noi. cînd-o pe o nouă treaptă. literatura constituie o armă puj
de creştere a producţiei de hîr- şi deservesc utilajele, printre Laminorul bluming de la Hunedoara’.- Oamenii se sfătuiesc... ternică şi încercată în lupta
Referindu-se la ritm ul rapid „Acum, noi vedem mai limpe­ pentru minţile oamenilor, pen­
tie care în 1965 trebuie să fie de care amintim pe cele conduse al construcţiilor de locuinţe în de şi mai bine conturate tră să ­ tru făurirea societăţii noi, G ri­
aproape 3 ori mai mare ca în de tovarăşii Uie Stanciu, Viorel U .R.S.S., vorbitorul a spus că turile zilei noastre 'de mîine -- baciov s-a ocupat de marea ră s ­
în 1960, volumul construcţiilor ale comunismului, noi ştim cum pundere a scriitorilor sovietici
11959. Bildea, Vasile Stanciu, Andrei Insămîntările trebuie de locuinţe a crescut cu 100 la vom tră i în comunism, cum vom şi de rolul lor în educarea oa­
9 sută faţă de 1955, în timp ce 1n fi“ — a spus vorbitorul. menilor sovietici în spirit comu­
Lună de lună, colectivul de Socaci, rM aria Biseă I, Susan Tu- érabnic termínate 17 ţă ri din Europa capitalistă şi nist.
în S.U.A'. — numai cu 3 ia sută; M. Efremov a 'declarat' că pe
Smuncă al fabricii a îndeplinit şi telea, Vasile Celic şi alţii, care, fondul marilor realizări obţi­ Socialismul, Ţ ara Sovietica, a
In 1955 în aceste ţă ri s-au nute în toate domeniile vieţii 'devenit o adevărată patrie a cu l­
depăşit planul la toţi indicii. printr-o bună organizare a lo­ construit 3.250.000 'de aparta­ după cel de-al X X -le a Congres turii contemporane, a spus G rP
mente, iar în U .R.S.S. 1.500.000; al P.C.U.S., acţiunile grupului baciov. E l a subliniat că U .R.S.S;
Ultim ul bilanţ, al activităţii pe cului de muncă, prin îngrijirea ' în 1960 cifrele respective au fo şti antipartinici apar „deosebit de ocupă prim ul loc în lume în ce’
3.350.000 şi 3.000.000 de aparta­ jalnice şi mişeleşti, trădătoare priveşte editarea de cărţi.-
trim estrul I I I , dovedeşte că şî şi întreţinerea utilajului şi p ar­ mente.- faţă 'de popor şi partid“ .-
Literatura sovietică m ultina­
Sn această perioadă muncitorii ticiparea la cursurile de ridica­ Cea mai importantă lucrare octombrie a.c. decît 6.600 lia. te ­ T ra ficu l 'de’ m ărfuri în tra n ­ M. Efremov a sp rijin it propu; ţională, a spus Gribaciov, şi-a
re a nivelului agricolă care se cere a fi cît mai ren din cele 9.925 ha. La fel în sporturile feroviare ale U .R .S.S; nerea delegaţilor care au luat adus aportul demn la construia
noştri şi-au în- grabnic term inată este însămîn- raionul Brad, pregătirea tere­ se va cifra în 1961! la 1.570 m i­ cuvîntul la Congres de a exclu­ rea socialismului. Sarcina scri­
nului pentru însăm înţări s-a liarde tone-km., ceea ce va ’de­ de din partid pe Molotov, Ma- itorilor sovietici, este formulată)
deplinit cu suc- profesional, s-au ţarea griului de toamnă. In a- făcut în proporţie de 77,8 la su­ păşi aproape de două ori t ra fi­ lenkov, Kaganovici. ' , limpede şi precis în Programul
cele unităţi agricole în care or­ tă ia r în raionul Alba de nu­ cul de m ă rfu ri1pe căile ferate
ces sarcinile de Din experienţa situat in fru n ­ ganizaţiile de bază şi consiliile mai 81,8 la sută. din S.U.A., a declarat Boris 'Mihail Efrem ov a 'declarat că partidului şi în rapoartele lu!
plan, la fel ca şi colectivelor tea întrecerii pe Beşcev, m inistrul Căilor de co­ oamenii muncii, din regiunea N ikita Hruşciov de a 'descrie
în primele două fruntaşe profesii. de conducere au îndrumat zi de Tim pul este destul de înaintat municaţie. Celeabinsk, ca şi întregul popor adevărul artistic al vieţii noas­
trimestre. 'Astfel, zi munca colectiviştilor, însă- şi zi de zi se îngreunează efec­ tre bogate, a crea tipuri de con­
In scopul ini- m înţărîle au fost terminate sau tuarea îusăm întărilor. Mai mult Feroviarii sovietici, îndepli­ sovietic, aprobă cu căldură pro­ temporani care construiesc cu
planul de produc­ se apropie de sfîrşit. Aşa se pre­ chiar, griul însăm înţat tîrziu nu nind cu succes sarcinile trasate iectul noului Program al p a rti­ îndrăzneală1' noua societate,
bunătăţirii cali­ zintă situaţia în unităţile agri­ are suficientă vreme să se dez­ de-al X X -Iea Congres al P.C.U.S. dului, linia politică şl uriaşa transformă lumea şi asaltează
ţie la total hîr- cole socialiste de pe raza oraşu­ volte şi să se călească în vederea au schimbat radical profilul muncă practică : a Comitetului ‘ cerul; ’
tii, a fost îndeplinit în proporţie tăţii produselor, conducerea fa­ lui Deva. din raioanele Uia şi gerurilor. Jată de ce trebuie tehnic al transporturilor. Aproa­ 'Central.
de 101,68 la sută, valoarea pro­ bricii s-a în g rijit în special de Qrăştie. Deşi în multe gospodă­ concentrate la lucru toate fo r­ pe jumătate din traficu l 'de „Literatura noastră contem­
ducţiei globale ‘ şi a producţiei ridicarea calificării muncitori­ rii agricole colective din raio ­ ţele existente pentru ea însă- m ărfuri se efectuează în pre­ Vorbind 'despre 'dezvoltarea
¦marfă a crescut cu 2,42 la sută, lor, factor hotărîtor în această nul Sebeş însăm înţările sînt a- m înţările să fie terminate în cel zent cu ajutorul locomotivelor economiei naţionale in.regiunea porană' este capabilă să facă
ia r productivitatea muncii cu direcţie. De aceea, s au organi­ vansate, totuşi, pentru a se în ­ mai scurt timp. Celeabinsk (U ra l), care deţine
1,33 la sută. De asemenea, sarci­ zat cursuri pentru ridicarea ni­ deplini planul, mai trebuie în- electrice şi Diesel. (în [1955 — prim ul ,loc în ţa ră . în , ceea ce , aceasta“ , a 'declarat Gribaciov.
na de reducere a-preţului de velului profesional al muncito­ sămînţate peste 1,000 ba. Pen­ SITUAŢIA' în s a m în ţ a r îi l a
cost a fost îndeplinită obţinîn- rilor, şi s-a elaborat pentru fie­ tru recuperarea răm înerii în uv- DATA D E 26 O C TO M BR IE a.c. priveşte producţia de, metale fe ­ (Continuare în pag. t a ) ’
mă trebuie concentrate cît mai roase şi ţevi, M. Efremov. a
tiu-se o scădere de 0,61 la sută care, maistru, tehnician, inginer multe forţe în acele unităţi u n ­ W/Xv.;
fată de plan, ia r planul de be­ şi funcţionar cîte o temă de de însăm înţările merg mai slab.
neficii a fost realizat în propor­ studiu ce se referă !a diferite
Nesatisfăcător se desfăşoară ORAŞ DEVA 90,5%
probleme ce trebuie rezolvate în
ţia de 104,50 la sută. însăm înţările şi în raioanele A l­
Factorii principali care au in ­ întreprindere. ba şi Haţeg. In raionul Alba, de
ILIA 89,8%
fluenţat în mod favorabil reali-' O preocupare de seamă a co­ pildă, mai trebuie însămmţaie O K A Ş T IE 38%
zarea acestor indici sînt legaţi lectivului din fabrica noastră cu grîu aproape ».000 ba. O s i­
de munca entuziastă a întregu­ este introducerea tehnicii noi, tuaţie sim ilară se prezintă şi în SEBES
lui-colectiv. de introducerea teh­ condiţie.principală pentru înde­ ORAŞ HUNED. 66,7%
nicii noi şi a m icii mecanizări, raionul Haţeg unde nu s-a îri-
de buna organizare şi aplicare plinirea cu succes a sarcinilor sămînţat nici jumătate din su­
de plan. prafaţa planificată.

.a măsurilor, tehnice. De exem- In planul de măsuri privind Considerăm că o cauză p rin ­ ALBA 62%
cipală a întîrzierii însămînţări-
-piu, prin respectarea timpului introducerea tehnicii noi s-au lor este şi lipsa terenului pre­
gătit, In raionul Haţeg de pildă
planificat de revizie, printr-o prevăzut teme la nivelul tehnicii nu au fost pregătite pînă la 26 BRAD 60,3%

bună întreţinere a u tilaju lu i şi HAŢEG 45,3%

respectarea cu stricteţe a pro­ (Continuare in pag. 3 -a ) W

ceselor tehnologice, au .fo st îm ­

bunătăţiţi indicii de utilizare a

maşinilor de fabricat hîrtie, cu

3.8 la sută indicele intensiv şî

cu 4,2 la sută cel extensiv. m éST%
Ogranizarea la un nivel mai

în alt al consfătuirilor ele pro­

ducţie pe grupe sindicale, pre­

cum şî întrecerea socialistă pe

profesii, care áre obiective prin­

cipale : ¦realizarea şi depăşirea In canini lunii xandru Toade, cit şi mecanicul Viorel 300 muncitori calificaţi în diferite me­
planului de producţie, îmbunătă­ viitoare serii, pentru construcţia combinatului
Dura, candidat de partid de la sta­ siderurgic de la Galaţi.
ţirea continuă a calităţii, redu­ Colectivul de muncitori al carierei
cerea procentului de brac. rid i­ de piatră din Zam, raionul llia, din ţia de concasare nr. 2. , Cefe mai mari producţii
carea nivelului profesional etc., cadrul întreprinderii de industrie lo­ de struguri
au dus la antrenarea întregului cală „t M ai", datorită bunei organi­ VIRGIL CRĂCIUN
colectiv în lupta pentru în făp ­ zări a muncii în carieră şi la staţiile Lucrătorii din gospodăriile
tuirea tuturor indicilor planifi­ responsabilul carierii de piatră agricole de stat din regiunea
caţi. de concasare, a reuşit să-şi îndepli­ noastră au recoltat pînă în pre­
nească sarcinile de plan pe luna cu­ casoîsca nos zent strugurii de pe suprafaţa Al XXII-lea Congres al P.C.U.S.
O contribuţie importantă in rentă în ziua de 24 şi să lucreze de muncitori de 834 ha. obţmînd o produc­ In fo lo ; Tov. Gli. Gheorg hiu-Dej şi membrii delegaţiei romîne discută cu delegaţia ia
această direcţie a adus-o pune­ atunci în contul lunii viitoare. ţie totală de 3.153 tone. Din Congres din R.S.S. Moldovene ască.
rea în aplicare a măsurilor teh­ producţia totală au fost liv ra ­
nice stabilite de conducerea fa­ Muncitorii carierii noastre au pro­ Penlrn a realiza în condiţii cit mai te pe piaţă 102 tone struguri de La panoul inovatorilor A
bricii, la indicaţia organizaţiei dus peste prevederile planului de pro­ bune sarcinile de plan pe anul în masă, iar restul au fost yinifl-
de partid. Astfel, la maşinile de ducţie lunar, cantitatea de 196 tone curs, conducerea Î.G.S. Hunedoara a caţî. mW?-VTT.-vnw.-. .i;r«.x*L» In campania
fabricaţie au fost montaţi cilin­ piatră concasată. liotărît să califice alţi 2.000 de mun­ de împăduriri
dri răcitori confecţionaţi in în ­ citori. Pînă acum au fost declaraţi Cele mai mari producţii de M ai sint aproa­ C e l ă l a l t s e o- C el c a re-i şi în
treprindere, care au contribuit In îndeplinirea sarcinilor de plan absolvenţi ai şcolilor de calificare un struguri Ie au obţinut gospo-’ brigada de agita­ şi recoltare
la îmbunătăţirea calităţii hîr- înainte de termen o contribuţie de număr de 900 muncitori în meseriile dariile agricole de stat din Pe­ p e 20 d s m in u te preşte, privind spre ţie ?
tiei. Prin modificarea pîiniei de seamă şi-au adus-o echipele din fron­ de sudori electrici, electricieni, mc- treşti şi Apoldu] de Sus. locul arătat. T ot Colectivul I. F . Sebeş a avut)
apă grasă la maşina de fabrica­ turile de lucru nr. 1 şi nr. 2 conduse car.ici-utilaje etc. piu ă cin d la c lu ­ p eretele din d re a p ­ — Da! planificat pentru acest an să
ţie' nr. 3. s-au redus pierderile de comuniştii Octavian Radu şi Ale- ta holului e c u ­ împădurească 2.000 ha. teren.
de fibră cu circa 0,3 Ia sută, iar In prezent continuă să funcţioneze bul m uncitoresc al prins de un panou Din această suprafaţă în cam-î
al le 32 clase pe care le frecventează m are, cu fotografii pania de prim ăvară s-au îm pă­
pesle 1.000 muncitori. In afară de sindicatelor\ din ale inovatorilor — U ite alături durit 1.834 ha.
aceasta, întreprinderea mai pregăleşle fru n ta şi din oraş...
S iu ieria vor, începe, Sub el se află o de el încă doi to ­ Recent au început lucrările de
vitrină cu citeva împădurire din cadrul campa-i
repetiţiile form a­ prototipu ri dintre varăşi de-ai noş­ niei de toamnă. Se lucrează in ­
in ovaţiile m ai im ­ tri : G hilea Ioan
liiüiiiîiüi. : - ţiilor artistice de p o r ta n te a le celor, şi S pin ea n u Ioan... j tens la ocoalele silvice Alba Iu-
expuşi pe panou. I lia, Sebeş, B istra, Teiuş şi Mier-
am atori. D eocam -,
dată sint prezen ţi Cei doi se o- ‘A m t n d o i s t r u n g a r i . curea. Realizînd încă din prime­
presc, citesc n u ­ le zile 20 ha. teren îm păduriri,
la club doar s p e c ­ — La caracteri­ colectivele ocoalelor silvice Alba

ta to rii din sala de

film e, neobosiţii zarea lor p o ţi să

iubitori ai şahului m a i adau gi ceva...
şi cîţiva pasionaţi
— Ce?

ai jocu lu i de şu- — 'Ai u i t a t să

bah... C iteva m i­ spui un lucru im ­

n u te m a i trec şi m ele inovatorilor, portan t, că am în- Iu lia şi Miercurea s-au situat în

iată că a par încă scurtele caracteri­ doi sint şi corişti fruntea acţiunii.
vreo cîţiva m u n ci­ buni şi cititori Concomitent cu lu crările de
tori de la a te lie ­ zări ale succeselor fruntaşi ai biblio­
rele R.M .R., m e m ­ tecii': în tr-u n cu- îm păduriri, se desfăşoară şl re­
bri ai form aţiilor, lor în produ cţie, vint, ei fac cinste I coltarea seminţelor de brad,
corale. Doi au tr e ­ nu num ai atelieru­ ghindă şi alte foioase. Pină în
cu t în sala de şah c u v in te le despre lu i R.'M.R., ci şi prezent s-au recoltat 2.350 kg.

istoricul in o va ţii­

lor şi va lo a rea lor

econom ică.

şi urm ăresc p a rti­ Unul şi-a recu­ clubului nostru... seminţe de brad, cu care s-au
dele d isp u ta te aici, noscut un ortac de
— D e c i n u i n - j şi început semănăturile direct

unul m ai tînăr s-a m uncă şi se bucu­ tim plător s-a afi- \ sub masiv. Pentru semănăturile
alătu rat jocului de ră ca de o intll- şa t aici acest p a - la pepinieră s-au recoltat prin
şubah, iar alţi doi nire plăcută. nou. Conducerea î muncă patriotică 18.200 kg.
se îndreaptă spre clubului a a vu t o ghindă'.
sala de repetiţii. — Ia priviţi-l in iţiativă bună prin

p e G iurgiu loan...

In dru m , în h olu l N u-l ştiam şi in o­ o rg a n iza re a lui Trebuie evidenţiată, brigada

frum os pavoazat, vator. E bun elec­ aici, tn hol... In ­ silvică de la ocolul Sebeş, con­

unul din ei scoate trician la noi la tr-adevăr, e un lu ­ dusă de brigadierul Andrei Ha-

D u p ă c o n c u r s u l p e ţ a r ă „ P e n t r u p l i n e a ’d e c e a m ă i D u n ă c a l i t a t e u , l u c r ă t o r i i f a V H c i i rd e p l i n e a I n t f e p f i n d e r i i „ 'J i u l“ o exclam aţie de R .M .R .; lunar are cru u til şi frum os, rion, care a recoltat pînă în pre­
d i n P e t r o ş a n i , ş i - a u î m b u n ă t ă ţ i t m u l t a c t i v i t a t e a . FA r e u ş e s c să d e a z i l n i c c a n t i t ă t i s u f i c i e n t e ă e p l i n e ele c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . m obilizator pentru zent peste 3.500 kg. ghindă'.-
su rp riză . d e p ă ş i r e intre cei In c a u z ă !
In fo to g r a fie : A spect din sala cu p toarelor. 20-25 la su tă. CLEMENT RODEA
— Ia tă u n lucru T. S.
b u n ş i f r u m o s /, — C a r e G i u r g i u ?, corespondent