Page 90 - 1961-10

DRUMUL SOCIALISMULUI
F erm a de porci a g o sp o d ă rie i agricole co lec tive din V in e ­
rea, deţin e 72 c a p e te porcine dintre ca re 35 sîn t scroafe p e n ­
tru prăsilă. D in vin zarea p o rc ilo r co n tra cta ţi şi a purceilor,
gospodăria colectivă v a realiza în acest an în sem n a te v e n i­
turi băn e\ A.
In foto: o p a rte din porcii g ospodăriei c o lec tive din V inerea.
inginerii! p spriiw i
întrecerea dintre gospodă­
riile agricole colective care are
drept scop dezvoltarea creşte­
rii animalelor, cuprinde printre
altele, un obiectiv deosebit de
important — obţinerea unei
producţii de cel puţin 2.000 litri
Iapte-m arfă pe cap de vacă
furajată.
Zilele trecute am vizitat sec­
torul zootehnic al gospodăriei
colective din Biscaria.
-k
Gospodăria agricolă colectivă
din B iscaria este o unitate re­
lativ tînără. Ea a luat fiinţă
în toamna anului 1958. L a în ­
fiinţare, sectorul zootehnic
era aproape inexistent. To­
tul se rezuma la cîţiva cai
şî 3 vaci. Consiliul de con­
ducere, îndrumat de către
organizaţia de bază, a ho-
tărit ca prin toate mijloacele
posibile să dezvolte creşterea
animalelor. P rin cum părări din
credite şi fonduri proprii, cit
şi din prăsilă proprie, sectorul
zootehnic al G. A. C. a crescut
în aceşti ani la 86 capete tau­
rine (din care 32 vaci), la 50
capete porcine (din care 10
sînt scroafe) şi la 149 ol, toate
cu lină semifină.
Colectiviştii au avut g rijă să- barea firească. Oare din p racti­
şi procure numai animale din
rase productive, capabile să
dea o producţie mare de lapte,
carne sau lină. Pentru ele, co­
lectiviştii au construit şi adă­
posturi, le-au asigurat şi fu ­
raje. Orlentîndu-ne după aceste
rezultate s-ar părea că la gos­
podăria agricolă colectivă din
Biscaria au fost create con­
diţiile pentru ca fiecare
vacă furajată să producă nu
2.000 lit ri lapte-m arfă ci
chiar 2.500 litri sau mai mult.
D ar, deşi animalele sînt de r a ­
să, totuşi ele nu produc mai
mult de 6-7 litri lapte pe zi.
L a gospodăria agricolă co­
lectivă din Biscaria, preocupa­
rea pentru îngrijirea animale­
lor şi mai ales a vacilor de
lapte şi a junincilor gestante
este slabă. Colectiviştii le h ră ­ ha. converului verde, inginerul
nesc şi îngrijesc după metode
vechi. Munca la grajd nu se
face după un program judi­
cios întocmit, mulsul, adăpatul,
şl curăţenia corporală sînt fă ­
cute la Intîmplare. La G. A. C.
C alendar agricol pe lim a noiem brie
&ÖOOÖOOO ooooooc ;
In luna noiembrie se termină o
în cîmp lucrările. Acum se L
strîng şi Se depozitează ultimele y le trebuie complectate cit mai
produse de toamnă, se fac ulti- g
mele pregătiri în vederea ierna- o
O tului animalelor, se curăţă, se ^ ra.
C repară şi se pun la adăpost ma- L
„ şinile şî uneltele agricole. O
O Iată, pe scurt, lucrările mal o
O importante ce trebuie făcute în L
X cursul acestei luni. Y Se recoltează ultimele rădă-
WWW! ><x>oooo e> celele de resturile vegetale şi se
In cîmp
Ţinînd seama de faptul că în
unele raioane ale regiunii noas­
tre cum sînt Haţeg şi Brad în-
sămînţările sînt întîrziate, este
necesar să se folosească din plin
toate tractoarele, maşinile şi a-
telajele în vederea term inării
grabnice a acestor lucrări. In
acelaşi timp, forţa de lucru tre­
buie folosită cit mai raţional la
executarea ogoarelor de toamnă.
Arăturile adinei trebuie conti­
nuate înainte ca terenul să în ­
gheţe, iar sub arătura adîncă
se vor încorpora gunoi de grajd
şi îngrăşăminte minerale, în spe­
cial pentru plantele tehnice şi
porumb, în cantităţile indicate
de inginerii şi tehnicienii agro­
nomi.
La începutul acestei luni tre­
buie depuse eforturi sporite pen­
tru terminarea grabnică a re­
coltării sfeclei furajere şi a al­
tor culturi care n-au putut fi
strînse pînă acum,
din B iscaria lucrurile se petrec
astfel, deoarece îngrijitorii-m ul-
gătorl nu au prim it nici măcar
odată un sfat sau o îndrum a­
re de felul cum trebuie să se
ocupe de animale şi cum să
procedeze pentru a obţine o
producţie mare de lapte. Vino­
vat de aceste lipsuri se face in
primul rînd inginerul agronom
Dorin Mitrea, trim is aici să în ­
drume activitatea colectivişti­
lor, să pună în slujba produc­
ţiei toate cunoştinţele acumu­
late în facultate. Mult s-au bu­
curat colectiviştii cînd cu doi
ani in urmă au prim it în m ij­
locul lor un inginer. Cu aju ­
torul lu i vedeau rezolvate m ul­
te probleme şi multe sectoare
devenind rentabile. D ar, bucu­
ria le-a fost de scurtă durată.
Inginerul Dorin Mitrea nu s-a
ridicat la nivelul cerinţelor.
Pentru el sectorul zootehnic a
fost inexistent. R a r dă pe aco­
lo, iar de munca îngrijitorilor
nici nu se Interesează pe mo­
tiv că el este „agronom“ şi nici
decum zootehnist. Ia tă de ce
animalele nu sînt hrănite raţio­
nal. Deşi furaje, ca fin de t r i­
foi şi lucernă, fin natural, si­
loz, sfeclă furajeră, concentrate,
pleavă de trifoi, coceni şi sare
de bucătărie există în gospodă­
rie, inginerul Dorin Mitrea nu a
întocmit raţii pe motiv că nu are
furaje variate. Ne punem între­
ca lui nu a învăţat încă cum
pot şi cu ce pot fi înlocuite
unele furaje pentru a întocmi
raţii consistente, cu un număr
suficient de unităţi nutritive ?
Dacă a învăţat de ce nu face a-
cest lucru ?
Nici cum, şi clnd trebuie să
se facă mulsul, adăpatul şi h ră ­
nitul vacilor inginerul nu a ară­
tat îngrijitorilor mulgători.
In timpul verii, deşi posibili­
tăţi au fost ca din cele 297 ha.
teren arabil să fie rezervate 20
agronom nu a pus această p ro ­
blemă în faţa consiliului de con­
ducere lăsînd animalele să se
hrănească cu păşunea care nu
Ie-a asigurat hrana suficientă
fiind şi ea neîngrijită.
Vinovaţi de această situaţie
Pe terenurile multor unităţi a-
gricole socialiste, unde semă­
natul s-a făcut la timpul po­
trivit, plantele au răsărit. Se­
mănăturile trebuie controlate cu
atenţie, iar golurile şi greşuri­
grabnic, pentru a nu avea pier­
deri de recoltă. Se controlează,
de asemenea, apariţia dăunăto­
rilo r în semănături şi se iau
măsurile de combaterea acesto­
Iu gospodărie se aranjează
platforme de gunoi, se contro­
lează, se lopătează şi se condi­
ţionează produsele agricole pu­
se Ia păstrare.
in grădina de legume
cinoase şi varzr, se curăţă p ar­
intensifică arăturile adinei ast­
fel ca pînă la venirea iernii să
fie arate şi îngrăşate toate te­
renurile ce se vor cultiva cu le ­
gume. De asemenea, pînă la ve­
nirea îngheţurilor trebuie ter­
minate însămînţările şi plantă­
rile în vederea obţinerii legume­
lor tim purii, precum şi însilo-
zarea cartofilor, rădăcinoaselor
şi semincerilor. In unităţile un­
de se practică cultura irigată
a legumelor, în această lună se
va da o atantie deosebită ame­
najării şi refacerii canalelor şi
digurilor, iar utilajul necesar
Irig ării se va revizui cu atenţie
şi se va repara.
Pentru producerea răsadurilor
de legume din prim ăvară, le­
gumicultorii trebuie sg se îtigri-
tir. 212
Deputaţii despre munca si activitatea lor
Spectacol în pregătire înfrum useţăm com una
Consiliul artistic al sa „Un om obişnuit“, în distribuţie o echipă In com una noastră se ridică un st r u c ţ i a c ă m i n u l u i c u l t u r a l . N o i ze z cetăţen ii la în deplin irea tu ­
Teatrului de stat „Va­ de Leonid Leonov. In de actori iormată din frum os căm in cultural. P entru tu ror sarcinilor.
lea Jiului“ din Petro­ regia lui Al. Miclescu, Dem. Golumbeanu, Ion ca a c e sta să fie d a t c it m a i re-, n e -a m m a i propu s să construim
şani a hotărît ca în cu scenografia semnată şi V. Tifor, Astra Mi­ p e d e în folosin ţă, n u m ero şi c e i u n gard de b eto n în ju ru l şcolii Legătura perm an en tă cu a le­
cinstea zilei de 7 No­ de Al. Moise, noul spec­ clescu, Ştefania Donca, tă ţen t au fă cu t diferite p ro p u ­ de 7 ani p re c u m şi alte lucrări gătorii, in form area lor la tim p
iembrie să prezinte pie­ tacol în pregătire la V. Haşegan, Jana Costa neri p en tru ca lucrările de con ­ în ve d e re a în fru m u seţării s a lu ­ cu sarcinile ce reies din sesiuni
teatrul minerilor, aduce şi Maria Dumitrescu. stru cţie să fie grăbite. Ca d e­ lui. sau din diferite şedin ţe este
ch eia succeselor noastre. L a fie ­
Seară „ Maiakovski Î i pu tat, eu am cău tat să m obili­ V reau să arăt că în m u n ca de care chem are cetăţenii răspund
ze z to ţi oam en ii din circu m ­ depu tat o m are im portanţă o cu entuziasm .
are legătu ra p erm a n en tă cu sfa ­
Zilele trecute, Biblioteca cen­ evocat în faţa participanţilor fi­ sc rip ţia elec to ra lă nr. 2 ia m u n ­ tu l popu lar. D eseori m erg la sfa ­ VASILE LUPULESCU
trală regională a organizat la gura marelui poet cetăţean, în­ tu l popu lar şi m ă inform ez des­
clubul U.R.C.M. din Deva, o flăcărat revoluţionar sovietic, că patriotică. pre sarcinile noi ce stau în fa ţa deputat în circumscripţia electo­
P en tru ca organizarea m uncii acestuia. A poi, cau t să m obili­ rală nr. 2 din comuna Sîntandrei*
in cadrul acţiu n ilor; pa trio tice Deva
seară literară cu tema „Maia- drumul creaţiei sale şi a citit în să fie cit m ai bună, am luat le­ îngrijirea străzii —
kovski, poetul revoluţiei“. continuare fragmente din cele gătură şi cu ceilalţi d ep u ta ţi din o acţiune permanentă
com ună cum slnt Livlu Juri,
Cu acest prilej, tovarăşa bi­ mai reprezentative poeme ale D ragom ir H aida şi D um itru D e-
bliotecară Asineîta Munteanu a acestuia. jan. C onsfătu in du -n e, a m sta b i­
Expoziţie de cărţi sovietice lit o bună organizare a m u n ­ încă de la alegerea mea ca le de demolare noi am hotărît
cii, a s tfe l c a la rid ica rea co n ­ ’deputată m-am străduit să răs­
pund încrederii ce mi s-a acor­ să efectuăm muncă patriotică,
dat de către cetăţeni. In acest
Ea biblioteca comunală din prilej, au fost expuse cele mai strucţiei să participe un anu­ scop mi-am propus să muncesc iar la construcţiile noi să a ju ­
Petreşti, raionul Sebeş, a fost reprezentative opere ale scrii­ m it n um ăr de cetăţen i dintr-u- cît mai organizat. La indicaţia
torilor M. Gorki, N. Ostrovski, 11a s a u m a i m u l t e c i r c u m s c r i p ­ sfatului popular am constituit tăm la amenajarea locului dc
organizată o expoziţie cu tema V. Maiakovski, M. Şolohov. şl ţii. L a lucrările de acoperire a un comitet de cetăţeni format
alţii. căm inului cultural au p a rticipat din 5 tovarăşi. Ou aceşti tova­ unde s-a transportat molozul.
„Să cunoaştem din creaţia scrii­ in u n ele zile, c îte 200 d e c e tă ­ răşi discutăm activităţile şi ac­
Zilnic, expoziţia este vizitată ţeni. In scurt tim p el a fost a c o ­ ţiunile ce trebuie să le organi­ Pe lingă aceste acţiuni, ce­
torilor ruşi si sovietici“. Cu acest de numeroşi oameni ai muncii perit. A cu m se lu crează la te n ­ zăm, cum putem să ducem mai tăţenii au ridicat şi o serie de
şi elevi din localitate. cuiala interioară. P lnă acum au bine sarcinile ia bun sfîrşit.
facă datoria fo st e x e c u ta te 1.015 o re m u n c a probleme de interes general. Ca
N. ACH1M p a trio tică la care şi-au adu s din Ca o sarcină permanentă ce a
se fac şi membrii consiliului de plin contribuţia cetăţenii M oi­ stat în faţa circumscripţiei noas­ deputat le-am acordat toată a-
conducere al gospodăriei colec­ corespondent se H ueţ, Lucian M orar, G heor- tre a fost îngrijirea şi păstrarea
tive. Nici biroul organizaţiei de ghe M arian şi alţii. curăţeniei pe strada 23 August. tenţia. Aşa, de exemplu, au e- ¦A••sA
bază nu s-a preocupat de rid i­ Conferinţă Pentru ca flecare cetăţean să
carea productivităţii animalelor. P articiparea la sesiunile sfa ­ ştie ce anume are de făcut am' xistat reclamaţii că plinea nu-i
J o i seara, In c a d ru l m a n if e s ­ tu lu i p o p u l a r m ă a j u t ă m u lt ih ţinut o adunare cu cetăţenii. In
Pe viitor inginerul Dorin Mi­ tărilor închinate Lunii prieteniei m u n ca m ea . Aici se d iscu tă p ro ­ urma acestei adunări am iniţiat coaptă întotdeauna, iar deseori
trea va trebui să înveţe din lip ­ ro m ln o -so vietice, la clu bu l C.F.R. blem ele care ne frăm în tă cel m ai şi cîteva acţiuni noi. !Aşa de e-
surile sale şi să îndrume munca din Sim eria, tov. N icolae Jon- m u lt. A şa , de p ild ă , în tr-o se-i xemplu, împreună cu ei am or­ la orele 15, cînd muncitorii ie­
tuturor sectoarelor din gospo­ drea, secretarul organizaţiei de siune recen tă s-a discu tat p ro ­ ganizat acţiuni de înfrumuseţa­
dăria pe care o deserveşte. Este b a ză P.M .R. d e la Ş coala m e ­ blem a înfrum useţării com unei. re a străzii în cadrul cărora am1 şeau din schimb magazinul avea
dator să pună în practică toate die, a p r e z e n ta t co n ferin ţa „U n Im ediat ce am in form at cetăţen ii sădit pomi, am amenajat noi
cunoştinţele pe care le-a căpă­ m ăreţ program al construcţiei despre cele discu tate la sesiu ­ rondouri cu flori. pîine puţină şi nu putea satis­
tat în anii de învăţătură şi în c o m u n i s m u l u i 11. ne, am luat îm preu n ă hotărl-
anii de producţie. Acest lucru i-1 rea de a efectua anum ite lu ­ Pentru a păstra lucrările e- face cerinţele. Aceasta din cau­
cere viaţa, i-1 cer tovarăşii săi de D u pă conferinţă, cei p este 300 crări în ju ru l caselor, p e străzi îectuate, fiecare cetăţean s-a
muncă, i-1 cer colectiviştii din de p a rtic ip a n ţi au asistat la un etc. angajat ca în faţa casei lui să za lipsei de preocupare în apro­
Biscaria. bogat program artistic (cor, re­ măture zilnic şi să îngrijească
citări, dansuri), in terp reta t de In această perioadă, aten ţia de porţiunea respectivă a stră­ vizionare.
Ing. COŞTEA IOZEFINA elevii Şcolii m edii din localitate. principală n e-o în dreptăm spre zii. In acest an au început să
căm inul cultural. D epu n em to t se construiască noi blocuri pe In urma celor sesizate de ce­
interesul pen tru a term in a lu ­ strada noastră, iar altele se re­ tăţeni, am luat legătura cu or­
crările ce n e-a u răm as la con- pară. Pentru a ajuta la lucrări­
ganele comerciale şi aceste de­
ficienţe s-au remediat.
Pentru buna desfăşurare a ac­
tivităţii, ne-am întocmit pla­
nuri de muncă trimestriale, în
care au fost cuprinse sarcini ce
ne reveneau şi acţiunile care
trebuie întreprinse. Tot aici sînt
cuprinse datele la care se ţin
sesiunile sfatului popular, pre­
cum şi ziua informărilor care
trebuie să le fac in faţa alegă­
torilor. ;
<f. SUSANA CRIŞANOVSCHI
<3§j deputată în circumscripţia electo-
1® rată nr. Î9 Simeria
In sprijinul planului
de producţie al G. A. C .!
Dezvoltarea continuă a gospodării- şi-au îndreptat atenţia mai mult spre ani din D aia Romlnă, caTe trebuie sâ
se situe2e"în fruntea ’ activităţii cultu-
, lor agricole^,-coleetivefv-întărirea pute-.. - activitatea artistică (unde, vdc altfelr . ral-educative în comună, rămîi sur-
prins cît de departe sînt acestea de
ţii (or şgreini în- s-pu obţinut suţcese) neglijînd orga- planul de producţie al gospodăriei co­
lective, de frămîntările colectiviştilor.
semnate pentru îndeplinirea cărora nizarea unor activităţi care, prin con­ 29 OCTOM BRIE 1961
Colectiviştii din Daia Romînă au răs­ Programul 1 : 6 ,0 0 M e l o d i i
muncesc cu entuziasm colectiviştii sa­ ţinutul lor, să militeze pentru dezvol­ puns chemării la întrecere pentru dez­ m aţii artistice de am atori lw
voltarea sectorului zootehnic, lansată stu d io u rile n o a s tr e ; 11,30 V o r­
telor noastre. In munca lor, ei pri­ tarea tuturor ramurilor producătoare de colectiviştii din Cistei. Şi-au luat
o serie de angajamente. L a ora actua­
mesc un sprijin preţios şi din partea în G .A .C., pentru sporirea belşugului lă, sectorul rămas în urmă la G.A.C. p o p u la re r o m â n e ş ti; 8,00 Ş coala b e ş te M o sco va ; 13,10 D e to a te
din D aia Romînă este cel zootehnic.
căminelor culturale. Majoritatea aces­ material al colectivei. Cum altfel se De aici ar lî trebuit să pornească ca­ şt v i a ţ a ; 9,30 T e a tr u la m ic ro ­ p e n tr u t o ţ i ; 14,05 V itrin a cu
drele didactice şi ceilalţi activişti cul­
tora, prin activitatea desfăşurată, se turali din comună în organizarea ac­ fo n p e n tr u c o p i i ; „U n jo c cu n o u tă ţi d e m u z ic ă u ş o a r ă ; 14,49
tivităţii Ia căminul cultural. Să vadă
situează aproape de cele mai arză­ pentru ce, spre exemplu, în gospodă­ su r p riz e “ de C o n sta n tin T eodori; M u zică d in o p e r e ; 15,20 L a ş e ­
ria agricolă colectivă se obţin zilnic
toare preocupări de producţie ale co­ PE TEME abia 6 litri de lapte pe cap de vacă 10,30 M u zică u ş o a r ă : 11,00 For- z ă to a r e ; 17,00 M u zică d e e s tr a ­
lectiviştilor. furajată şi deci, angajamentul de a
obţine pînă la 31 decembrie a.c. 2.100 d ă ; 17,40 M u zică p o p u la ră r o ­
litri de lapte pe cap de vacă fura­
Mai există însă la sate activişti c u ltu ra le jată este nerespectat. Şi s-ar li atlat m în e a sc ă ; 18,35 M u zică u şoară;
culturali care privesc cu uşurinţă im­ multe lucruri. Unele, ca faptul că exis­
tă doar o singură fîntînâ pentru adă­ 19,30 „M elodii... m e lo d ii“ — e m i­
patul vacilor, că îngrijitori ca Paştiu
portanţa luptei dusă pe frontul cultu­ Mihăilă, Ion Deac, Vasile Voinea şi siu n e de m u zic ă u şo a ră romi-:
ral pentru întărirea economico-organi- alţii nu respectă cu stricteţe programul
zaTorică a gospodăriei colective. Aceş­ explică faptul că în ultima perioadă de furajare şi adăpare a vacilor, că fîe a s c ă ; 20,00 T e a tru la m icro ­
tia îşi închipuie că expunînd la cămi­ de timp la căminul cultural a fost brigadierul zootehnic Palcu M ihăilă în
nul cultural o conferinţă ori două cu expusa doar o singură conferinţă in­ Ioc să supravegheze munca îngrijito­ 29 OCTOM BRIE 1961 fon — prem iera „C înd scapătă
caracter agrozootehnic au făcut tot ce titulată „Creşterea producţiei de car­ lu n a “ ; 22,35 M u zică de dans.
se putea face pentru a-i ajuta pe co­ ne, sarcină însemnată a gospodăriei
lectivişti în munca lor. La Daia Ro- noastre colective“, ce trata probleme D E V A : D ouă vieţi, seria l - a ; Programul I I : 8 ,3 0 C l u b u l
mînă, de pildă, unde există 18 cadre concrete ale producţiei G .A .C. din Da­
didactice, o bibliotecară comunală, in­ ia Romînă ? Sau cum altfel se expli­ H U N E D O A R A : L a în c e p u tu l se­ v o io ş ie i; 10,30 R e v is ta p resei
giner agronom, inginer zootehnic şi al­ că faptul că la căminul cultural nu se
te cadre cu pregătire, şi unde, există organizează nici o seară de întrebări c o lu lu i; P E T R O Ş A N I : El H a ­ s tr ă in e ; 12,28 A c tu a lita te a cu i-
un cămin cultural nou, cu mari posi­ şi răspunsuri, o şezătoare, o seară a
bilităţi de desfăşurare a unei rodnice colectivistului fruntaş sau alte mani­ lei m ; P r i m ă v a r a f e t e l o r ; L O - j t u r a l - a r t i s t i c ă ; 1 2 , 4 3 M u z i c ă d e
munci cultural-educative în sprijinul festări care să se refere la îrămîntâ-
rile actuale ale colectiviştilor ? N E A : P” o...v..e..s. *t e“a t i n e r i l o r c ă s ă - j e s t r a d—ă ; 1-4--, 3-0 S a t i r a ş i u m o r u l ;
G.A.C. lucrurile nu stau tocmai bine. Dacă stai de vorbă cu cadrele di­ t o r i ţ i ; SE BE Ş : F ii a te n tă bii 16,00 O a m e n i şi f a p t e ; 16,10
n icu ţo ; A LB A IU L IA : K e r O gll; C în tă P a u l R o b e s o n ; 17,15 F r u ­
Mai precis, activiştii culturali de aici dactice de la Şcoala elementară de 7 Pescuitorii de b u r e ţi; O RĂŞ- m u seţea vieţii noastre de fiecare
T1E : A cţiu n ea Cobra ; Libelula;
H A Ţ E G : E l Halcim ; B R A D : zi — în s e m n ă r i; 19,00 G eo g ra ­
Dr. Soim ; SIM ERIA ; A proape
de soare ;TEIUŞ : lize ; ZLAT- fia prieten iei — radiom ontaj de
N A : E u g e n ie G r a n d e t: 1L1A':
Căi g re şite ; APOLDUL DE D ionisie S incan ; 22,30 M uzică
p io p u l a r ă r o m î n e a s c ă .
w w v w w w w v w «w vw
rilor îşi vede de alte treburi etc., ar S U S : M am elucul. C01FEOŢIS,
ti constituit elemente pentru textul bri­ TRICOTAJE,
găzii artistice de agitaţie (care nu ac­
tivează de mult timp pe motiv că...
jească încă de pe acum de con­ re a pajiştilor (defrişări de a r­ n-are elemente din care să-şi alcătu­
fecţionarea ghivecelor nutritive. boreturi, distrugerea muşuroa­ iască textul!?) De asemenea, consta-
ielor etc.). De asemenea, trebuie tînd că la colectivă nu se obţine o e f e o m io g jic * GALANTERIE j
In v ii şi liv e z i grăpate culturile de trifo i şi lu ­ medie bună de lapte pe cap de vacă
cernă, păşunile şi fîneţele iar furajată, activiştii culturali ar fi tre­ PEN TRU 24 ORE găsiţi la toate i
In livezi se continuă lucrările pe islazuri se transportă gunoi buit să organizeze expunerea unui ci­
de curăţire a pomilor de us­ de grajd. clu de conferinţe al căror conţinut să Vreme uşor nestabilă, cu cerul va­ jMAGAZINELE 0. C. L.
cături, de muşchi, de scoarţă arate ce metode de muncă duc Ia ob­ riabil. Temperatura staţionară, va U \INDUSTRIAL din DEVA,
moartă şi de licheni, se strîng şi Adăpătorile pentru animale ţinerea unor producţii sporite de lap­ cuprinsă ziua între 15 şi 20 grade,
se ard cuiburiie de omizi. T ru n ­ se pregătesc în vederea iernă- te, să organizeze la căminul cultural iar noaptea între 1 şi 6 grade. Vîn> SIMERIA si CUSIR.
chiurile pomilor se văruiesc, iar rii. Tot acum se iau măsurile o seară de întrebări şi răspunsuri pe tul va sufla potrivit cu intensificări
tulpinele celor tineri se înve­ de prevenire a unor boli, prin această temă sau un schimb de ex­ din sectorul sud-vest şi vest.
lesc cu apărători contra iepuri­ vaccinarea animalelor. perienţă cu vecinii lor colectiviştii din
lor. Cîlnic, care au obţinut frumoase suc­ PENTRU URMĂTOARELE
Pregătiri în vederea cese pe linia dezvoltării sectorului zoo­ T R E I ZILE
După căderea frunzelor, tehnic.
toţi pomii se stropesc con­ revizuirii, reparării Vremea se menţine nestabilă şi de­
tra insectelor şi bolilor criptc- De aceste lipsuri serioase în acti­ vine favorabilă ploilor locale.
gramice. Cită vreme se menţine şi adăpost Vii utilajului vitatea cultural-educativă se fac vi­
timpul frumos, se continuă novaţi în primul rînd comitetul co­
plantările de pomi, precum şi agricol munal efe partid şi comitetul executiv
desfundarea terenului şi face­ al sfatului popular comunal, care n-au
rea gropilor pentru plantările După terminarea însămînţă- îndrumat şi controlat cu suficient simţ
de prim ăvară. De asemenea, se rilo r şi a arăturilor adinei, m a­ de răspundere activitatea desfăşurată
continuă arăturile în livezi şi a- şinile şi uneltele agricole se cu la căminul cultural. Faptul că de o
răţă şi se adăpostesc. Ateliere­ scurtă perioadă de timp postul de di­
plicarea îngrăşămintelor. le dc reparaţii se pregătesc cit rector al căminului cultural este nea­
Se termină îngropatul viilor, mai bine în vederea lucrului pe coperit, nu justifică slaba orientare în
timpul iernii. munca cultural-educativă. FABRICA „HflRIA, CLOŞCA Şl CRIŞAN“ I
strînsul aracilor şi se plantează
viţe pentru complectarea golu­ Conducerile S.3V7.T. şi ale Se apropie perioada de iarnă, tim­ TU R D A — R E G IU N E A C LU J,
rilor în viile bătrîne. In primele G.A.S., trebuie să se preocupe pul cel mai favorabil unei susţinute
zile ale lunii, se continuă re­ de organizarea temeinică a re­ activităţi cultural-educative la cămi­ telefon 15;16 sau 17.
paraţiilor, de ridicarea c a lifi­ nul cultural. Fiind îndrumaţi cu mai
coltatul coardelor altoi şi port- multă grijă şi competenţă activiştii cul­ LIVREAZĂ PE BAZĂ DE C O M A N D Ă
cării profesionale a tractorişti­ turali din Daia Romînă vor avea po­ FĂRĂ REPARTIŢIE:
altoi pentru pepinierele de v i­ lor, pentru ca întregul parc dc sibilitatea să desfăşoare activităţi tot
ţa. maşini şi unelte să fie revizuit mai interesante, mai aproape de pla­ FIBROBETON—PLĂCI PREFABRI­
şi reparat în cele mai bune con- nul de producţie al G.A.C., strîns le­ CATE din puzderie de cînepă liant-
Tot acum se termină vinifica- diţiuni. In acest scop este ne­ gate de preocupările şi viaţa colecti­ ciment;
ţia, iar uneltele folosite se cu­ cesar să se alcătuiască un plan viştilor din comună.
bine chibzuit, să se asigure din H pentru ferm oizoiafii cu iei 2 2 8 ! mc.
răţă, se vopsesc şi se pun la păs­ vreme piesele de schimb şi ce­ C. VASILE ® pentru pardoseală oarbă şi pentru
trare.
lelalte materiale necesare repa perefi despărfitori lei 2 3 5 1mc.
Animale’or — co?irlifti c'I raţiilo r
Preţul de înţelegere franco depozit furnizor.
mai b u n e p e n f r u i e r n a i !
In această lună trebuie con-
iinuate lucrările âe îmbunătăţi?