Page 91 - 1961-10

Nr. 2128
Adunări de dări de seamă şi alegeri în organ! zaţiîle de partid
ki mult simţ
si deservirea oamenilor muncii
[Activitatea comuniştilor, a în ­ lu ri în aprovizionarea magazi­
tregului colectiv de la coopera­ nelor din oraşul Brad şi din a l­
tiva „Brădcana“ pentru aprovi­ te localităţi deservite de coope­ este servit pe motivul că m arfa ş i i l u m i n a ţ i e ' f l u o r e s c e n t ă .
zionarea din abundenţă şi de­
servirea în modul cel mai civ i­
lizat a populaţiei cu produse a-
limentare şi industriale, a stat aprovizionare — tovarăşii Au­ şi servită cu multă am abilita­ t r e c o o p e r a t i v a „ S o l i d a r i t a t e a “
în centrul discuţiilor purtate cu
prilejul adunării de dare dc sea­
mă şi alegeri a organizaţiei de
partid.
Aşa cum a rezultat cu acest
prilej, Ia cooperativa „Brădea-
na“ s-au înfăptuit în ultimul
timp cîteva lucruri bune. V a ­
loarea m ărfurilor desfăcute
populaţiei ajunge în prezent la
peste 54.447.000 Iei (102 la sută
faţă de plan), s-au vîndut con­
sumatorilor cu peste 12 la sută
mai multe preparate dc carne,
pîine şi alte produse alimentare
faţă de aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut. Au fost deschise pa­
tru noi unităţi de desfacere, a l­
te 15 au fost reamenajate. S-ar
putea spune că a existat preo­
cupare faţă de realizarea p rin ­
cipalilor indici ce stau la baza
activităţii cooperaţiei de con­
sum.
Cu toate acestea, cooperativa
„Brădeana“ a rămas datoare
cerinţelor mereu crescînde ale
cetăţenilor. A rămas datoare cu
aproximativ 800.000 lei la capi­
tolul aprovizionări cu m ărfuri,
din care o bună parte reprezin­
tă produse alimentare. Acest lu ­
cru a făcut să se ivească go­
Grijă deosebită pentru
dezvoltarea multilaterală a eoleefivei
Zilele trecute, comuniştii din
Dobîrca, raionul Sebeş, au avut
adunarea generală pentru darea
de seamă şi alegerea noului b i­
rou al organizaţiei de bază
P.M .R. din cadrul gospodăriei
agricole colective.
Darea de seamă a scos în e-
videnţă faptul că, în anul aces­
ta, consiliul de conducere al
gospodăriei colective, sub îndru­
marea organizaţiei de bază, a pentru acest an au fost negli­ vinovaţi.
muncit mai bine decît în anii jate, O dovadă în această p r i­
precedenţi, ia r colectiviştii mo­ vinţă o constituie şi faptul că
bilizaţi şi însufleţiţi de exemplul magazia de cereale prevăzută a
comuniştilor, au participat cu fi construită în acest a n ; este
mai multă răspundere la e- încă neterminată.
fectuarea lucrărilor din G.A.C.
Ca urmare a activităţii des­ au luat in continuare cuvîntul
făşurate de organizaţia de au criticat biroul organizaţiei
bază,.a muncii depuse de colec^y ¦de, bază pentru faptul că nu a
tivişti în frunte cu comuniştii, îndrumat suficient munca b ri­
gospodăria colectivă din Dobîr­ gadierilor, nu i-a controlat şi
ca se mândreşte cu frumoase tras la răspundere cu prem ii -
realizări. Astfel, sectorul zoo­
tehnic al G.A.C. numără astăzi
150 bovine (din care 34 vaci de
lapte), 21 capete porcine şi L695
capete ovine. Numai acest sec­
tor a adus colectiviştilor de la
începutul anului pînă în prezent
un venit bănesc de 241.356 lei.
In ce priveşte sectorul vege­
tal, e suficient să arătăm că
producţia medie de grîu la ha
obţinută în acest an s-a ridicat
în medie la 1.690 kg., depăşind
producţiile medii la ha. obţinu­
te în anii precedenţi. Acest sec­
tor a adus gospodăriei un ve ­
nit de 164.141 Iei.
In acest an, fondul de bază al
G.A.C. Dobîrca, a crescut de la
1.283,387 Iei la 1.374.714 Iei.
Dar trecînd în revistă reali­
zările colectiviştilor, darea de
seamă, ca şi discuţiile purtate
de membrii organizaţiei de ba­
ză. a scos în evidenţă şi lip su ri­ organizaţiei de bază trebuia să-i
le ivite în activitatea desfăşura­ acorde o şi mai mare atenţie.
tă. Din darea de seamă ca şi din — Aveam planificat să obţinem
r'S®.
In affenfia noastră — îndepISnorea
planului Sa fofâ indicii
(U rm ă ri 'din p a g .• l - a ) şător de pastă' la maşina nr. 1,
mondiale, de a căror rezolvare
depinde îndeplinirea şi depăşi­
rea planului de producţie, îm ­
bunătăţirea calităţii, creşterea
productivităţii muncii şi reduce-'
rea preţului de cost.
Astfel, la descărcarea vagoa­
nelor cu materiale în vrac s-a
instalat o bandă transportoare,
iar la încărcarea vagoanelor cu
baloţi de hîrtie s-a introdus un
electrocar cu braţe, ambele uşu-
rînd efortul fizic al muncitori­
lor, mărind productivitatea
muncii. De asemenea, s-a exe­
cutat şi este în curs de montare
pentru a fi experimentat un nou
tip de liniai la maşina nr. 1 de
fabricaţie, care va duce la ob­
ţinerea unei hîrtii cu grosime
uniformă şi fără variaţii de
gramaj, iar in cursul acestui an
şi la începutul anului 1962 se
vor aduce şi monta la ambele
maşini de fabrioaţie regulatoa­
re automate de consistenţă, care
vor contribui la eliminarea va­
riaţiilor de gramaj la hîrtii, irri-
bunătăţindu-se astfel calitatea
producţiei.
In vederea asigurării îndepli­
nirii planului pe acest an şi în
anul 1962, în afară de cele ară­
tate, ne-am prepus să aplicata
şi alte măsuri cu mare eficacita­
te productivă, cum ar fi de
exemplu, montarea unui îngro;-
răspundere faţa de aprovizionarea p e f a im a t a ie
rativa „Brădeana“.
In discuţiile purtate — vor­
bind despre lipsurile existente în
rel Rusu, Maria Lupu, Dumitru
Ighian (preşedintele cooperati­
vei „Brădeana“ ) şi alţii, s-au
referit şi la modul defectuos în nii, la magazinul de pîine şi în r e d e s c h i d e r i i n u p o a t e f i c o m ­
care U.R.C.C. Brad — preşedin­
te tov. Engy lu liu — s-a preocu­
pat de asigurarea cooperative­
lor din raion cu produsele so­
licitate de masa largă a oame­
nilor muncii.
O deservire exemplară, cinsti­
tă. respectuoasă, iată cîteva din
calităţile de care trebuie să fie
pătruns fiecare lucrător din co­
merţul socialist. La restaurantul
„C rişul“ , la bufetul „Expres“ , Ia întrecerii (deservirea conştiin
magazinul de textile, cit şi în
alte magazine din oraşul Brad,
deservirea populaţiei mai lasă
de dorit. Tovarăşii care au dis­
cutat în legătură cu calitatea
deservirii au arătat că la res­
taurant, pe lîngă faptul că sta­
rea curăţeniei este necorespun­
zătoare, personalul este neatent
eu consumatorii, vădeşte lipsă
de interes pentru o bună deser­
vire. Atitudini de respingere, de
discuţii inutile în timpul servi­
ciului, de aşteptare îndelungată
în deservirea cetăţenilor există
şi la bufetul ..Expres“. La ma­
gazinul de textile din strada I.V .
cuvîntul comuniştilor Paraschi-
va Văleanu, Gheorghe Zidu, Ma­
tei Birthelmer, Iile Cinezan, Du­
mitru ăugastru şi alţii, a reieşit
că biroul organizaţiei de bază
nu s-a preocupai în egală m ă­
sură de dezvoltarea m ultilatera­
lă a gospodăriei colective. Nu­
mai aşa se explică faptul că
realizarea construcţiilor zooteh­
nice şi gospodăreşti planificate
De asemenea, tovarăşii care
tudine atunci cînd aceştia au
avut delăsare faţă de efectua­
rea unor lucrări agricole. De p il­
dă, după recoltarea cartofilor,
cîteva grămezi n au mai fost
transportate din cîmp, rămînînd
acolo, au fost îngropate în a ră ­
tură de tractoare. •Acest lucru
denotă insuficient simţ de răs­
pundere faţă de avuţia obşteas­
că. atît din partea organiza­
ţiei de partid, cit şi din partea
consiliului de conducere al
G.A.C.
Vorbind despre dezvoltarea
sectorului zootehnic, cel mai
rentabil sector al gospodăriei,
tovarăşi ca Bogdan Nicolae I,
brigadier zootehnic. Elena Com-
şa, îngrijitoare la ferma de t i ­
neret bovin şi alţii au arătat că,
deşi în această direcţie s-au în
registrat unele succese, biroul
care va contribui la reducerea
pierderilor de fibră cu circa 0,3
la sută.
Pentru economisirea celulozei
fabricată din lemn de răşinoase,
care reprezintă materia primă
de bază în fabricarea hîrtiei, în
prezent se studiază şi se va tre­
ce la experimentările necesare,
întocmindu-se noi procese teh­
nologice pentru folosirea în mă­
sură cît mai mare (30-35 Ia su
tă) a celulozelor din plante anu­
ale, (stuf şi paie) menţinînd
sau chiar îmbunătăţind calita­
tea hîrtiei.
De asemenea, începînd cu
anul 1962 se va trece la pro­
ducţia în serie a circa 12 mo­
dele noi de caiete care vor avea
o calitate şi o prezentare supe­
rioară, iar pentru îmbunătăţi­
rea calităţii pastei de hîrtie se
va trece la faianţarea unui nu­
măr de 4 holendre şi a căzilor
de amestec, prin mijloace, pro­
prii.-
¦Toate acestea1, precum şi o
mai temeinică organizare a
muncii, ne dau garanţia să a fir­
măm că harnicul nostru colec­
tiv, sub conducerea organizaţiei
de partid, va încheia anul cu­
rent ou planul îndeplinit şi de­
păşit la toţi indicii, asigurînd
în acelaşi timp îndeplinirea pla­
nului pe 1962.
S tslin se petrec încă asemenea
cazuri, cînd cumpărătorul nu
solicitată a fost vîndută. Peste
cîteva minute însă, aceeaşi m ar­
fă este scoasă de sub tejghea
te cunoştinţelor mai apropiate.
„Pe sprinceană“ se mai serveşte
şi la centrul de distribuirea căr­
alte locuri.
Ce au făcut conducerea coo­
perativei, comitetul do instituţie
şi organizaţia dc bază de aici
pentru a curma asemenea com­
portări i? Prea puţin ! Brigăzile
de „bună deservire“ sînt lăsate
la voia intîm plării. situaţia în ­
trecerii nu este cunoscută. De
altfel, despre o asemenea în tre­
cere se reaminteşte numai în
ju ru l zilelor de 1 Mai şi 23 Au­
gust. In rest, obiectivul nr. 1 al
cioasă a consumatorilor) figu­
rează numai în scriptele comi­
tetului sindicatului.
Din discuţiile purtate de co­
munişti a reieşit că la coopera­
tiva de consum „Brădeana“ mai
există şi alte lipsuri. Ele trebu­
ie lichidate ! Pentru aceasta,
comuniştii de la cooperativa
„Brădeana“ sini obligaţi să ia
asemenea măsuri care să ducă în
mod nemijlocit la practicarea
unui comerţ socialist.
!ţm > GH. LUPAN
atiu! acesta 2 kg. lină pe cap de
oaie — a spus tovarăşul Bog­
dan Nicolae I. Nu am obţinut
însă decît 1,700 kg. Aceasta d a­
torită faptului că raţiile de h ra ­
nă pentru iarnă au fost întoc­
mite fără o bază ştiinţifică. Con­
siliul de conducere al G.A.C. a
trecut cu uşurinţă peste acest
lucru ia r biroul organizaţiei de
bază nu a tras la răspundere pe
— Vacile noastre sînt bune ;
puteam obţine producţii m ari de
lapte, a arătat în cuvîntul săli
comunista Elena Comşa. Consi­
liul de conducere al gospodăriei
si organizaţia noastră de bază
va trebui să manifeste însă mai
multă preocupare pentru asigu­
rarea unei baze furajere cores­
punzătoare.
Discuţiile purtate de comu­
niştii din Dobîrca au scos în e-
videnţă preocuparea acestora
pentru dezvoltarea m ultilaterală
a gospodăriei colective, pentru
sporirea continuă a avuţiei ob­
şteşti şî ridicarea nivelului de
trai al colectiviştilor.
In cadrul discuţiilor purtate
în adunarea generală, vorbitorii
au analizat cu mult simţ de
răspundere şi alte laturi ale ac­
tivităţii organizaţiei de partid
din gospodărie. Ei au criticat,
bunăoară, biroul organizaţiei de
bază că nu ş i-a exercitat cu toa­
tă răspunderea dreptul de con­
trol asupra activităţii consiliu­
lui de conducere al G.A.C., că
nu s-a ocupat în suficientă mă­
sură de prim irea în partid a ce­
lor mai buni colectivişti, de r i­
dicarea nivelului politicn-meo-
logic al membrilor şi candida­
ţilor de partid.
In scopul lichidării neajunsu­
rilo r care au existat în activita­
tea biroului şi a întregii orga­
nizaţii de partid, comuniştii pre
zenti la adunare au făcut propu­
neri preţioase. E i au încredin­
ţai noului birou ales sarcina de
a urm ări realizarea întocmai şi
Ia termenele fixate a tuturor
hotărîrîlor adoptate în adunarea
generală.
V. CHIŞ
Despre pacea lumii
Revoluţia din Octombrie a
fost cea mai paşnică din isto­
ria mondială : la cucerirea P a ­
latului de Iarnă ambele părţi
au pierdui nu mai mult de zece
oameni.
Cei din generaţia mea îşi aduc
bine aminte de primele decrete
ale puterii sovietice. Cel dinţii
cuvînt rostit de proletariat, în ­
dată după luarea puterii în mîl-
nile sale, a fost cuvîntul „pace“ .
De atunci această politică a
constituit tradiţia neclintită a
statului sovietic. Chiar dacă a
curs sînge, aceasta nu a fost
din vina noastră. Noi nu am în ­
ceput-« niciodată prim ii.
Programul Partidului Comu­
nist al Uniunii Sovietice, al că­
rui proiect se discută la cel de­
al X X II- îa a Congres, se înteme­
iază pe dezvoltarea paşnică a
economiei noastre.
In proiect se arată că Pro­
gramul de construire a comu­
nismului în ţara noastră poate
fi îndeplinit cu succes numai în
condiţii de pace.
Agravarea situaţiei interna­
ţionale şi sporirea cheltuielilor
necesare apărării pot constitui
o piedică în realizarea p lan u ri­
lor de ridicare a bunăstării po­
porului, Normalizarea trainică
a relaţiilor internaţionale, re­
ducerea cheltuielilor pentru ne­
voi m ilitare şi îndeosebi ap li­
carea dezarmării generale şi to-
D R U M U L SOCIALISMULUI: pfllT
L tiea»ăa#fl
In fine, du pă trei luni de a ş­
tep ta re, s-a redeschis şi frizeria
din stra d a Dr. P etru G rosa din
Deva. U nitatea a fost ream ena-
ja tă şi dotată cu m obilier nou
E xceptind faptu l că tărăgă­
narea lucrărilor e fectu a te de că ­
a adus cooperativei pagube de
a p ro x im a tiv 25.000 lei, bu cu ria
p le tă pen tru că faţada frizeriei
nici acum nu este term in ată.
In plus, tuburile fluorescente
sînt fixate inestetic, pereţii p re ­
zin tă n e re g u la rită ţi, ram ele
oglinzilor sint in com plet înch e­
iate etc. Galaţi. In cursul acestui an aici a fost dată în folosinţă la întreprinderea textilă — uni­
tatea A o nouă hală dotată cu 210 războaie automate.
Se v e d e trea b a că in cadrul
; 3LS?;
com itetului executiv al coopera­
OBIECŢII
tivei „solidaritatea“ (preşedin ­
ÎNTEMEIATE
te to v. 'Nicolae G h erm a n , v ic e ­
Omul îşi privi ortacii, spuso
p re şe d in te tov. M anghelusz L»v. O ü ------------ ceva la adresa celor care le pun
greutăţi, şi începu să schimbe
A dolf), se înrădăcinează obiceiul caja. Lucrurile s-au petrecut cu
cîteva zile în urmă la laminorul
ca un lucru o ă a ţă în cep u t să de 650 mm. al Combinatului s i­
derurgic Hunedoara. Şi după
nu fie dus la bun sfîrşit. R e c id iv ă cum am aflat, nu pentru prima
dată.
D acă faţă de propriile-i lu ­
Despre ce e vorba ? De la o
crări, con du cerea cooperativei Pc platforma oţelăriei Mar­ Consecinţa firea ;că: şarja res­ vreme încoace, la laminorul res­
„Solidaritatea“ are o asem enea tin nr. 2 din C.S.II. obişnui­ pectivă s-a turnat direct şi, ca
ta forfotă. Unele cuptoa­ urmare, s-a pierdut o însemnată
a titu din e, fa ţă de lucrările e fec­ re se încarcă, altele se evacu­ cantitate de metal sub formă
ează. Munca se desfăşoară nor­ de scoarţă solidificată pe oală.
tu a te clienţilor ar p u te a să fie mal. Aparent cel puţin. Aparent, Inginer şef de schimb — Con­
deoarece la şarja nr. 7822 sc
a l t a ?. constată că a fost neglijată tem­ stantin Dan.
Ei, se mai întîmplă şi-au spus
DAMIAN NICULESCU
corespondent peratura oţelului la evacuare. probabil unii. Nu e prima şarjă pectiv au început să fie folosiţi
evacuată rece, nu sînt primele cilindri fabricaţi la uzina „V ic­
tone pierdute. Sau poate că le:a toria“ din Călan. Şi odată cu
părut rău. Indiferent ce şi-au aceasta au început şî buclucu­
spus, faptul a fost consumat şi rile. Cu o regularitate exaspe­
j timpul a adus uitarea. Chiar şi rată, după fiecare circa 50 tone
pentru şeful de senimb.
De ce şi pentru şeful de laminate, oamenii se vedeau
schimb ? întrebarea îşi are tîl- puşi în situaţia de a schimba
cul şi răspunsul ei. Răspunsul cajele.
îl dă o nouă şarjă, elaborată
luna aceasta, tot sub conduce­ C a u za : cilindrii de laminor
rea inginerului Dan. nu rezistau mai mult. Evident,
înainte de evacuare se con­ se pierde timp, producţie, se în­
stată că şarja e rece. In mod carcă preţul de cost.
normai tovarăşul Dan ar fi tre­ Obiecţiile laminatorilor sint
buit să se gîndească la cealal­
tă şarjă, cea cu nr. 7822 şi să perfect întemeiate. Nu odată
procedeze în consecinţă. Cunoş­ s-a întîmplat ca cilindrii să se
tea doar bine urmările. Ei bine, rupă chiar pe strung.
lucrul acesta însă nu l-a făcut.
Pe bună dreptate laminatovii
lată cum sc poate trage con­ hunedoreni cer ca turnătorii din
cluzia că nu totdeauna cel ce Călan să facă totul pentru a le
se loveşte cu fruntea de prag livra cilindri de laminor dc bună
e scutit să se lovească şi a calitate.
doua oară.
:!S3-
L Ajuiînd pe coîeciivişfi )1
1
l tractoriştii loan Băluţă, V ie- 1
to r B reazu, P etru Viciu, c o r- 1
(. G o s p o d ă r i a a g r i c o l ă c o l e c - nel G ligor şi alţii au arat in }
t tivă „G h eorgh e D o ja “ din sa- cele două zile o su prafaţă de }
i- t u l H ă p r i a , r a i o n u l A l b a , r ă -
L m ăsese în u rm ă cu arăturile
r de toam nă. F aţă de această 120 ha. )
C. s i t u a ţ i e , c o n d u c e r e a S. M . T . 1
L Alba lulia a h otărit concen- T ractoriştii au prim it un
ţ trarea aici, în zilele de rea l sprijin din p a rtea co lec­
j- 1 6 ş i 17 o c t o m b r i e , a u n u i n u - tiviştilor, care le-au asigurat
h ran a ca ld ă la c îm p şi c o n ­
l m ăr de 20 tractoare. a v în t, diţii prielnice de m uncă.
L M uncind cu m u lt CORNEL OPREAN
rutierist la S.M .T. Alba lulia
Magazin universal la V ălişo ara
M inerii din T eliuc scot din adin cu ri „plin ea fu rn alelor“ — L Se a p ro p ie de sfîrşit lucră- adus o însem nată contribuţie
[_ r i l e c o n s t r u c ţ i e i m a g a z i n u l u i la rid ica rea in ro şu a m a g a ­
m inereul de fier.
IN F O T O G R A F IE : E chipa condusă de tov. Radu Crăciu- l universal din V ălişoara, raio- zinului, m u n cin d vo lu n ta r la 1
săparea fundaţiei, stingerea
nescu, fru n ta şă în p ro d u cţie, lu c re a ză d e zor. E în în tre c e re r. n u l B r a d . varului, tran sportu l m ateria- 1
cu a lte echipe. lelor de con stru cţie etc. P rin- }
L C etă ţen ii din com u n ă au }
afammtanBEmBBtia n m am m am B m
f *—>wJ «—! *_11_J
| tre alţii, s-a u evid en ţia t şl
! u t'e m i ş t i i Io a c h im V işcan, i
— Pentru ce p aloş? — a în -3j 1
trebat el. — Noi nu avem nevo­ G h eo rg h e Trif, T raian N icoa- i
ie de cuceriri. Politica cuceri- }
ră şi A nghel M oise. 1
1
rilor ne este cu desăvîrşire stră -} IOAN PIRVA
‘i
prieteneşti, paşnice, frăţeşti. ină. Noi nu atacăm, ci ne apă-4 tehnician la Sfatul popular
Noi considerăm că omenirea 1
de VALEN TIN K A T A EV , răm de duşmanii interni şi e x-) al raionului Brad
trebuie să fie alcătuită din po­
scriitor sovietic poare şi state egale în drepturi, terni. Războiul nostru este d c-)
care să-şi construiască cot Ia
tale pe baza unui acord cores­ cot viitorul pe căi paşnice, ceea fensiv şi paloşul nu este emble-) Cu sprijinul
punzător între state ar da posi­ ce exclude cu desăvîrşirc răz­
bilitatea să se depăşească con­ boiul ca mijloc de rezolvare a ma noastră. )
siderabil planurile ridicării ni­ problemelor internaţionale.
velului de viaţă al oamenilor Emblema ţării noastre, a de j p o m p i e r i l o r V O Î u n f a r i 3
muncii. Lenin şi partidul său, care au clarat N. S. Hruşciov în aplau-) J
creat prim ul stat socialist din r
In felul acesta este limpede lume, au formulat principiul cu
totul nou — al coexistenţei — zele furtunoase ale tuturor p a r - î L a g o s p o d ă r i a c e t ă ţ e a n u l u i }
Note de !a cel de-al dînd posibilitate oamenilor cu
XXlS-lea Congres ticipanţilor la Congres, a deve-1 Sterian D um u din satu l Co-
al P. C. U. S. ideologii diferite să trăiască
paşnic sub soare, fără să se u ci­ nit secera şi ciocanul — sMim bo-Il vragi, raionul H aţeg, a izbuc- i
că oamenii de pe tot globul şi dă unii pe a lţii şi fără să chel­ Iul muncii paşnice, cons iuc-^ 1
în primul rînd noi, oamenii so­ tuiască fonduri uriaşe pentru în ­ u n ji n c e n d i u . F o c u l p o r n i t )1
vietici, avem nevoie de pace ! treţinerea armatelor. tive. de pace stă Ia b azas1i -j
Năzuinţa d i n j o a c a u n u i c o p i l c u c _h i -
Din fire sîntem oameni paş­ Principiul coexistenţei paşni­ întregii noastre politici. O ilus-3
nici, n-am dorit niciodată, nu ce este o pîrgliie puternică în Uritele, a cu prin s de in ă a ta o
dorim şi nu vom dori război. istoria dezvoltării întregii ome­
niri. trare grăitoare în acest sens es--i ? ir ă m a r e d e p a i e d i n a p r o - -j
Acest adevăr îl înţelege toa­
tă lumea cu excepţia unui mic Noi propunem ca de această te declaraţia şefului guvernului} p i e r e a g r a j d u l u i ş i a a l t o r )
număr de degeneraţi care nu pîrgliie să se folosească toţi cei
concep relaţiile dintre state şi care doresc acest lucru. Pe v ii­ sovietic făcută de la în alta tri--j c o n s t r u c ţ i i g o s p o d ă r e ş t i . )
popoare decît ca relaţii dintre tor războiul nu poate fi inevi­
părţi beligerante. E i consideră tabil. bună a Congresului că dacă pu--, G ru p a P.C.I. din C ovragi, 3
că omenirea poate fi alcătuită terile occidentale vor manifes- .. . ., . _ )
numai din învingători şi învinşi. In raportul său la Congresul t a dorinţa ca problema germanăÎ 1
Din boieri şi robi. al X X II- lc a al partidului, to­ să fie reglementată pe calea tra-s l n f r u n t e c u ^ u l d e 6' r u p ă -j
Iziclor S teria n şi cu se rva n ţii )
Noi, oamenii cu ideologie co­ varăşul Hruşciov a amintit un tativelor, atunci chestiunea te r-,
munistă, concepem relaţiile din­ fapt foarte sem nificativ din Ilie Sterian şi P etru B ăbuş- 4
tre state şi popoare ca reiaţii epoca prim ilor ani ai puterii menelor semnării Tratatu lui de)
sovietice. Se discuta problema că, a ju ta tă fiind şi de alte
stemei de stat a Uniunii Sovie­ pace cu Germ ania nu va m a i!
tice. Pe prim ul proiect era în ­ avea atîta importanţă, nu vom} Persoane, a in terven it rapid.
făţişat un paloş. Lenin o obiec­
mai insista ca T ra ta tu l de p a-J F o l o s i n d u - s e o p o m p ă m a - 1
tat cu tărie împotriva acestui
lucru. ce să fie semnat in mod obliga- nuală, incendiul a fost loca- 1
toriu pmă la data de 31 decern-} A nunţîndu-se form aţia vo - )
1
brie 1961. * )
Ca scriitor şi cetăţean salut-j
din toată inim a politica iubitoa-) lu n tară de p o m p ieri din Ha- 1
re de pace a guvernului n o stru i)
ea este o politica umana p lin a ) t aceasia a i n t e r v e n i t in 3
de bunăvoinţă şi aduce om enirii) .
J
num ai 20 de m in u te şi a stins
)
nu p a 'jsu l, ci pacea atît de ne-1 i n c e n d i u l . ^
cesară Itnuttuuir'«o!r' nooamnipenilnovr rdlpe pe AAMNAA fG.ILIIfG.AODR i)
pămînt — muncitorilor, ţărani-} tehnician agricol la Sfatul )
!°r, oamenilor de ştiinţă, s c rii-) popular raional Haţeg- )
torilor.... J * — ! _ J ~~J u J W u J u J ¦!