Page 92 - 1961-10
P. 92
pag. 4 V R U MUT) S O C I A L I S'fltUL V t Nr. 212
gasaHaasaasygaa^^
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ST IE I' ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIB‘1
Lucrările Congresului
al X X Il-lea al P. C. U. S.
Şedinţele din 27 octombrie Scrisoarea de r H . Po M © I l g © J a
(Urm are din pag. I-a ) torică In sectorul agricol, folo nist, înainte 9pre victoria Co de N.S. Hruşciov lui Krvame Nkrumah a L©s(t p r i m i t a .
sirea pe scară largă a experien munismului !“.
Noul Program al P.C.U.S. tra ţei înaintate. in o.ra.u.
sează sarcina de a se asigura In sala Palatului Congrese
un ritm precumpănitor al pro Scriitorul Alexandr Kornci- lor din Kremlin ovaţiile furtu MOSCOVA 27 (Agerpres). — ciov, 'de faptul că Uniunea So care va adopta un măreţ Pro NEW YORK 27 (Agerpre«Y.
ducţiei de energie electrică, a ciuk, vicepreşedinte al Comi noase nu conteneso multă vre TASS transmite : vietică este încercuită de baze gram de construire a comunis La 27 octombrie, în şedin a
declarat Ignati Novikov, minis tetului sovietic pentru apăra me. Se scandează „Trăiască co m ilitare americane, ia r aceste mului în U.R.S.S. Pentru înfăp plenară a Adunării Generai-a,
trul Construcţiei de centrale rea păcii, a subliniat că toţi munismul !“, „Glorie partidului Şeful guvernului sovietic N. S. baze se întăresc în prezent. R e tuirea acestui program avem Republica Populară Mongolă a
electrice al U.R.S.S. E l a am in oamenii cinstiţi din lume nu comunist!“, Se aud urale. Hruşciov a trim is o scrisoare de vanşarzii vest-germani cer tot lost primită în Organizaţia Na-,
tit că producţia anuală de ener pot să nu vadă că comunismul răspuns Iui Kwame Nkrumali, nevoie de pace. ţiunilor Unite.
gie electrică trebuie să fie rid i şi pacea sînt noţiuni insepa In numele delegaţilor orga mai insistent arma nucleară
cată pe întreaga ţară, spre sfir- rabile. Programul P.C.U.S. adu nizaţiilor de partid din Mos preşedintele Republicii Ghana, pentru Bundeswchr. Noi ştim că pacea şi liniştea -o -
şitul următorilor zece ani, pînă ce întregii omeniri pacea, ade cova, din Leningrad, din Sta- Ia scrisoarea în care acesta işi popoarelor nu pot fi cerşite
la aproximativ 900-1.000 de m i vărata prietenie şi bunele sen lingrad şi ale altor organizaţii exprima neliniştea în legătură In afară de aceasta, puterile agresorilor prin propovăduirea SuGGesu! Filarmonici
liarde kWh., iar spre sfîrşitul timente ale tuturor oamenilor ’de partid regionale şi de ţinut cu faptul că Uniunea Sovietică N.A.T.O. doresc ca noi să renun iubirii şi a toleranţei. La ame „Oeorge Enescu“ ia Paris
celui de-al doilea deceniu (1980) sovietici. din Federaţia Rusă, precum şi este nevoită să efectueze ex ţăm la întărirea forţelor noas ninţările cu războiul sîntem ne
— pînă la 2.700-3.000 miliarde al delegaţiilor partidelor comu plozii experimentale cu arma tre armate, la perfecţionarea voiţi să răspundem prin întă
kWh. In al doilea deceniu se va Vicepreşedintele Comitetului niste din Ucraina, Bielorusia, atomică şi arma cu hidrogen. lor. Dacă am proceda astfel, rirea capacităţii de apărare a P A R IS 27. — Corespondentul Ager
termina în linii mari electrifi sovietic pentru apărarea păcii, Kazahstan, Uzbekistan şi Gru- Kwame Nkrumah a scris că acest lucru s-ar întoarce împo ţă rii noastre, ’ altă soluţie nu
carea întregii ţări. a declarat că partizanii păcii zia, se face propunerea de a se nimic nu poate aduce un fo triva tuturor oamenilor cinstiţi avem. pres transm ite:
din Uniunea Sovietică, vor con aproba în întregime şi întruto- los mai mare decît încetarea în care doresc intr-adevăr pace şi
După cum a comunicat I. No tinua şi vor dezvolta contac tul linia politică şi activitatea întregime a experienţelor de că blestemă războiul. Acest lucru Guvernul sovietic a declarai Continuindu-şi manifestările în ca
vikov, în decurs de 20 de ani se tele cu reprezentanţii opiniei practică a Comitetului Central tre toate puterile care au reluat s-ar întoarce atît împotriva deja în repetate rîndurî că este
vor construi în U .R.S.S. 180 h i publice mondiale, întrucît sint al P.C.U.S. în domeniul politi experienţele. „In interesele ome noastră cit şi împotriva celor gata să semneze tratatul cu p ri drul „Zilelor culturii romîneşti in
drocentrale şi 200 mari termo încredinţaţi că coexistenţa paş cii interne şi externe şi de a n irii, cerea el, vă rog să inau care cheamă Uniunea Sovietică vire la dezarmarea generală şi
centrale, aproximativ 260 cen nică, tratativele paşnice in pro se aproba concluziile şi propu guraţi acest lucru“ . Calea spre să nu slăbească eforturile în do totală în condiţiile celui mai Franţa“, Orchestra simfonică a Filar
trale electrice de termoficare. blemele litigioase constituie nerile cuprinse în raportul de rezolvarea problemei încetării meniul în tăririi păcii. strict control internaţional. Sîn
singura cale spre lichidarea activitate al C.C. al P.C.U.S. experienţelor nucleare trece prin tem gata să facem acest lucru monicii de stat „George Enescu“
Principalul — a arătat el — războaielor. rezolvarea problemei dezarmării Noi efectuăm explozii experi chiar acum. N. S. Hruşciov scrie
este construirea de termocen generale şi totale, se spune în că rezolvarea problemei dezar a dat, în seara zilei de 27 octom
trale cu puteri de 600.000, scrisoarea de răspuns a lui N. mentale şi perfecţionăm arma m ării generale şi totale este ne
1.200.000 şi 2.400.000 kW.- S. Hruşciov. noastră pentru ca omenirea să cesară pentru a se pune capăt brie, în sala Pleyel, cea mai marc
nu treacă niciodată prin ororile experienţelor cu arma nucleară,
In prezent în Uniunea Sovie N. IS. Hruşciov subliniază din unui război nuclear. Arma nu cursei înarm ărilor. sală de concerte din Paris, al doilea
tică sînt în curs de construcţie nou că Uniunea Sovietică s-a cleară aflată în mîinile statului
62 hidrocentrale şi 112 termo decis să reia exploziile experi sovietic constituie un avertis Scrisori analoage de răspuns concert în Franţa. i
centrale. mentale după îndelungi reflec ment teribil pentru toţi cei ce au fost trimise de N. S. H ruş
tări şi cu durere în inim ă. Ima- recurg Ia ameninţări în legătu ciov prim ului ministru al J a Sub conducerea dirijorului Geor
».Uniunea Sovietică a ocupat ginîndu-ne mal bine decît mulţi ră cu problema încheierii tra poniei, H. Ikeda, împăratului
pentru totdeauna primul loc în Delegaţii la Congresul al alţii ce înseamnă războiul, şi tatului de pace german. Etiopiei, Haile Selassie, Iui J. ge Georgescu, orchestra a interpretat
lume în ceea ce priveşte cele mai mai cu seamă războiul modern Collins, fruntag al vieţii publice
mari hidrocentrale“ — a decla După cuvîntarea lui Ale XXII-lea au adoptat în unani Am declarat nu odată că do din Anglia, unui grup de labu Simfonia I-a de Brahms, Suita l-a de
rat I . Novikov. ksandr Korneiciuk, preşedintele mitate această propunere. cu folosirea armei racheto-nu- rim să luăm loc la masa tra ta rişti englezi (B . Castle, Ungoed-
cleare, serie N. S. Hruşciov. noi tivelor împreună cu puterile oc Thomas şi a lţii) şi omului de George Enescu, Concertul pentru pian
Boris Ioganson, preşedintele şedinţei de dimineaţă a Con am depus şi depunem toate efor cidentale şi să obţinem cit se ştiinţă american L. Pauling.
'Academiei de arte a U.R.S.S., a gresului, Grigori Abramov, a Congresul a alcătuit o co turile pentru a exclude războiul poate mai repede reglementa şi orchestră de Schumann — solist
declarat că oamenii de artă so anunţat că prezidiul Congresu misie sub preşedinţia lui Nikita dirt viaţa societăţii omeneşti, rea paşnică a problemei înche
vietici consideră că ţelul lor pentru a obţine încheierea unui ierii definitive a capitolului ce Valentin Gheorghiu, şî poemul sim
constă în a crea o artă demnă lui a primit o propunere de a acord cu p rivire la dezarmarea lui de-al doilea război mondial.
se încheia dezbaterile în legă Hruşciov în vederea pregătirii generală şi totală. Din păcate Dar dacă puterile occidentale fonic „Ucenicul vrăjitor" de Paul
de măreaţa epocă a construcţiei tură cu raportul de activitate insă deocamdată aceste eforturi nu vor dori acest lucru, vom fi
comunismului. al Comitetului Central, rapor unei rezoluţii ample pe margi nu au fost încununate de suc nevoiţi să semnăm totuşi tra Dukas.
tul cu privire la Programul tatul de pace pe care îl reclamă
Preşedintele Academiei de Arte partidului şi raportul de acti nea raportului de activitate al ces. interesele în tă ririi păcii în E u Ca şi la Sfrasbourg, concertul de
vitate al Comisiei Centrale de ropa, şi îl vom semna.
a constatat că în ultim ii ani un C.C. şi pentru examinarea N. S. Hruşciov aminteşte că la Paris s-a bucurat de un mare
Revizie. La dezbateri — la statele N.A.T.Q. nu numai că Poporul sovietic şi popoarele
rol mereu crescînd în dezvolta care au fost înscrişi 279 de amendamentelor şi completări ameninţă Uniunea Sovietică cu celorlalte ţări socialiste, ocupa succes.
participanţi la Congres au luat războiul dar mai spun că acest te cu numea paşnică creatoare,
rea culturii artistice îl au artiş cuvîntul 70 vorbitori. lor la proiectul de Program a! război va fi un război termo nu au nevoie de război. Am pro
tii tineri. nuclear. clamat acest lucru în faţa între
P.C.U.S. «I gii lumi de la tribuna Congre
Vorbitorul a comunicat că a r Noi nu putem să nu ţinem sului al X X II- le a al P .C .U .Ş
A fost, de asemenea, apro seamă, menţionează N. S. H ruş Se intensifică ofensiva de toam nă
tiştii sovietici intenţionează să bat, în unanimitate, raportul de
activitate al Comisiei centrale a o am en ilo r m uncii ja p o n e zi
pregătească pentru cea de-a
de revizie. ¦% ito/-- TO KIO 27 (Agerpres). — o oră lucrul. Mitinguri de pro
50-a aniversare a Revoluţiei din TASS transmite : test împotriva ofensivei reac-
Congresul a hotărit în una Emoţionant a fost salutul ţlunii asupra drepturilor ş i'.in
Octombrie (1967) o mare expo adus Congresului de pionieri, Se intensifică ofensiva de tereselor vitale ale oamenilor
nimitate încheierea dezbaterilor. în numele celor 17 milioane dc toamnă a oamenilor muncii ja muncii, au organizat metalur-
ziţie de lucrări care vor consti membri ai organizaţiei de pio ponezi. L a 26 octombrie, în în giştii, feroviarii şi muncitorii
Preşedintele a anunţat că treaga ţară s-au desfăşurat pen zilieri.
tui un „monument artistic î n tru a opta oară acţiuni unite
Congresul a primit mesaje de nieri din Uniunea Sovietică. ale oamenilor muncii sub lo Dis-de-dimineaţă1 numeroase
chinat oamenilor şi faptelor zincile „Să înceteze examina delegaţii s-au îndreptat spre
salut din partea partidelor co „Vom construi comunismul, rea In parlament a proiectului diverse ministere unde şi-au
primului septenal". nouă ne este dat să trăim în co de lege reacţionar cu privire prezentat revendicările în apă
muniste din Honduras, Pakis munism !“ — aceste cuvinte la interzicerea violenţelor poli rarea democraţiei şi cu privire
Scriitorul Aleksandr Tvardov- ale pionierilor care au salutat tice ; să- se majoreze salariile; Ia îmbunătăţirea condiţiilor de
tan, Tailanda şi a altor partide. Congresul au fost întîmpinate !33 să se rezolve criza din indus trai>
ski, redactor şef al revistei „No- cu aplauze furtunoase. tria carboniferă“.
* «fi.t A . -n O am enii muncii din R. D. Viefnam In parcul Hibia din Tokio a
MOSCOVA 27 (Agerpres). Elevi şi eleve au oferit mem condamnă amesfecul S. U. A.
— TASS transmite: brilor Prezidiului, delegaţilor
şi invitaţilor Ta Congres, cra în Vietnam ul de sud
In şedinţa din după-amiaza
zilei de 27 octombrie a Con
vîi M ir“ , a denumit perioada gresului al XXII-lea al Parti vate roşii’ de .pionieri. HANOI 27 (A gerpres).’— * la miting a’u adoptat o rezo La 26 octombrie, fa Tokio au avut loc un mare miting" al oa
care a trecut de la Congresul al dului Comunist al Uniunii So Cu aceasta, şedinţa din după- La 26 octombrie a avut loc luţie în care condamnă cu ho- avut loc numeroase mitinguri menilor muncii. După miting,
XX-lea al P.C.U.S. î perioada vietice, Nikita Hruşciov, prim- un miting al oamenilor muncii tărîre intensificarea continuă a şi demonstraţii ale oamenilor coloanele demonstranţilor s-au
înnoirii spirituale a literaturii secretar al Comitetului Cen amiaza. zilei de 27 octombrie din capitala R.D. Vietnam în amestecului S.U.A. în Vietna muncii. îndreptat spre clădirea p arla
sovietice. E l a spus că literatu tral al partidului, a rostit cu- a Congresului al XXII-lea al semn de protest împotriva cri mul de sud şi represiunile au mentului, unde se discută pro
rii i-au fost redaţi numeroşi to vîntarea de încheiere a dezba P.C.U.S., care a fost prezidată melor săvîrşite de imperialis torităţilor ngodinhdiemiste îm La toate minele la care lu iectul de lege „cu privire la in
varăşi de breaslă, care „şi-au terilor la rapoartele prezentate. de Viktor Grişin, a luat sfîrşit. mul american şi de regimul lui potriva patrioţilor sud-vietna- crează muncitori afiliaţi la F e terzicerea violenţelor politice“,
redobîndit numele în literatură“ . Ngo Dinh Diem în partea de mezi. Mitingul s-a desfăşurat deraţia naţională a sindicatelor pentru a prezenta deputaţilor
Participanţii Ia Congres au Următoarea şedinţă a Con sud a Vietnamului. Cei apro sub lozinca : „Imperialişti ame muncitorilor din industria căr revendicările lor.
Ocupîndu-se de eroul con primit cu o furtună de ovaţii gresului va începe sîmbătă, 28 ximativ 40.000 de participanţi ricani, afară din Vietnam“. bunelui, a fost întrerupt pentru
temporan al literaturii sovie octombrie, la ora 10.i
tice, A. Tvardovski a declarat: cuvintele sale de încheiere:
„Priviţi Congresul nostru —¦ia- „Forţele noastre, forţele socia i Leninismul in acţiune
tă-1 pe eroii zilei de astăzi. O ri lismului mondial nu au fost ni
ce om este erou al unei cărţi ciodată atît de puternice ca
— carte minunată, emoţionan acum. Noul Program deschide M O SC O V A 27. — C orespon co m plexe ale industrializării în că n u -m i po t im agina un
tă“ . Dincolo de zidurile acestei în faţa partidului- şi poporului d en tu l A gerpres, Al. C îm p ea n u asem en ea colos — îi spun in
săli asemenea eroi sînt m ili cele mai luminoase, cele mai tran sm ite: S ib e rie i. terlocutorului m eu.
— A i a u z i t 'de c i t e o ri se
oane. ¦>- atrăgătoare perspective. Soare C ongresul P.C.U .S. lu crea ro steşte la C on gresu l nostru — F i bin e, sp e c ia liştii îi v ă d
le comunismului răsare deasu ză neobosit de dim in eaţă plnă cuvîntul co m p lex ? — m ă în
Mihail Olşansld, ministrul pra ţării noastre! Să facem to seara. pon cen trîn d cele m ai trea b ă L a vren tiev în tim p u l d e a c u m c o n t u r u r i l e . D a r e6
tul pentru ca prin munca noa seînteietoare ta len te ale p a rti unei convorbiri.
Agriculturii al U.R.S.S., s-a stră plină de abnegaţie să d u lu i ş i p o p o r u lu i, C o n g re su l to tu şi să ţi-l p o ţi im a g in a iţi
apropiem ziua cînd acest soa zugrăveşte asem enea unul p ic Şi to t el con tin u ă: dau uh detaliu : fiecare tu rb i
ocupat în cuvîntarea sa de căi re va inunda cu lumina sa1în to r genial tabloul feeric al co — F aptu l că acest cuvlnt a nă a hidrocentralei va produce
tinderile necuprinse ale minu m unism ului. Şi fiecare şed in in tra t in lim b a ju l o b işn u it are m ai m ultă energie decît „D ne-
le de folosire raţională a tere natei noastre patrii! Să ne con- ţă, fiecare cu vin tare fa ce ca o se m n ific a ţie deosebită. FI e x proghesul“ şi se ştie doar că
sacrăm toate forţele, 'întreaga tabloul acesta să fie m ai c o m prim ă înţelepciunea gospodari m u ltă vrem e hidrocentrala
nurilor, care permite să se spo energie bolşevică cauzei trium p le t. lor p ă m in tu lu i nostru. P este aceasta de p e N ipru a fost
to t econom ia se va dezvolta cea m a i m a re din E uropa...
rească simţitor producţia la Un ziarist releva că fiecare în com plexe. U zine m etalu r-
delegat la C ongres apare ca P au za ia sfîrşit. L a tribună
hectar a culturilor agricole pe a p are acu m Vasili S m irnov de
la şa n tieru l n a v a l din L en in
toate suprafeţele cultivabile
din ţară.
Vorbitorul a subliniat că în
prezent, o sarcină de mare im fului comunismului! Sub con un revolu ţion ar de profesie. Im iresii grad, u nde s-a construit prin Muncitorii agricoli din Japo nia care desfid moartea, au or
portanţă este munca organiza ducerea gloriosului partid leni Inteligentă ob serva ţie! Căci de Ia Congresul tre altele spărgătorul d e gh ea ganizat o demonstraţie de pro test in zona de exerciţii a1
revoluţionarul de profesie al al XXII-lea al P.C.U.S. ţă atom ic. C ea m a i m are fe unităţilor americane.
epocii sovietice contem porane ricire, cea m a i de cin ste o b li
este în p rim u l rîn d un lu cră gice alături de cele con stru c gaţie o v e d e m în participarea IN C L IŞ E U : Muncitori ag ricoli inaintind spre locul de
to r bun, u n a rtist p a s io n a t la p r i n m u n c ă n e p r e c u p e ţ i t ă ici exerciţii al unităţilor americane.
locul său de m uncă. A şa cu m înfăptuirea Program ului p a rti
sin t N îkolai M an u kovski sau toare de m aşini, m a i încolo dului, declară S m irnov, expri-
A leksandr G hitalov, care au com bin ate forestiere ori în tre m in d n ăzu in ţele m arelu i său
sfărlm at străvechea teh n o prinderi chim ice, fabrici te x colectiv. El rela tea ză printre Sg2gMg™ff®
logie a m uncii agriculto tile şi alim entare... T oate vor altele că în ajunul C ongresu
rului, ridicin ă la un n i alcătui un singur organism , lui, c o lec tivu l său a la n sa t p e ACCRA. — La Accra s-a anunţat tat o lege care frece în sarcina pre
vel nem aiintilnit produ ctivi fiecare parte va uşura m u n apele B alticii m a i m u lte vase, în mod oficial că guvernul Ghanei
ta te a m uncii. A şa cu m este ca celeilalte, astfel ca prin printre care şi un m are p e tro a hotărit să recunoască guvernul Re şedintelui Consiliului de Miniştri al
textilista V alentina G aganova. m a x im u m de econom ii, in tr-u n lier cu n u m ele B ucureşti. publicii Congo, condus de Cynlle Republicii Arabe Siriene îndeplinirea
Cu un an şi c eva in u rm ă am tim p scurt să obţinem succese Adoula. După cum anunţă ziarul funcţiilor de preşedinte al republicii
v ă zu t-o in fabrică la N ijni V o- m ari. ...'A u t r e c u t 10 z i l e d e c i n d „Ghana Times", în legătură cu hotă-
looiok. M unca ei şi a întregii lucrează Congresul. Şi fiecare rîrea adoptată, guvernul Ghanei a tri in cursul perioadei de tranziţie.
brigăzi p e care o conduce, era — A v e ţi în v e d e re in p r i mis Ia Leopoldville o misiune spe
atlt de bine organizată, pusă din aceste zile a fost pătru n sa cială. P A R IS . — La Auboue — departa
la p u n ct pln ă în cele m a i m ici m u l rind Siberia?
am ăn u n te, incit, p rivin d-o, stir- de o vita lita te excepţională, de X IEN G KU AN G. — După cum a mentul Moselle — a avut loc dumi
nea adm iraţie. Am revăzut-o — A m în ved ere to a tă ţara. grija pasion ată pen tru binele anunţat la 26 octombrie postul dc nică o manifestaţie organizată ae
la istoricul Congres, conăucinti şi fericirea poporului. radio „Vocea haosului", la 25 octom
lucrările unei şedinţe. D esigur însă că in P rogram u l brie, prinţul Suvanna Fumma a adre Consiliul departamental al păcii, la
partidu lu i, Siberia ocu pă un D elegaţii continuă să d ezb a sat din nou o telegramă prinţului care au participat 10.000 de persoane,
Sau a lt d eleg a t — M ihail loc a p a rte. L a noi în Siberia Boun Oum în care ii propune să vină pentru a cere rezolvarea paşnică a
Lavrentiev. Nu întruneşte oare com plexele se construiesc a st tă Insufleţitoarele rapoarte ale în Valea Llcioarelor pentru exami problemei germane. Ziarul „FHumani-
academ icianul acesta faim os fel ca în cen tru l lor să stea tovarăşului H ruşciov. Ca re p re
calităţile savan tu lu i şi ale r e sursele de energie, m ari cen zen tan ţi ai com uniştilor, ai în te" arată că această manifestaţie a
volu ţion aru lu i? C înd s-a pus trale electrice care vor alcătui tregu lu i popor sovietic, ei m a depăşit în amploare toate mauites-
inim a centrelor industriale taţiile de acest gen organizate pînă
despre care s-a vorbit la C on nifestă o grijă profundă faţă
gres. P roiectele acestor cen de flecare prevedere a m are acum.
lui P rogram , înlătu ră din cale
p ro b le m a a tra g erii in circu itu l tra le sin t in lucru. D u p ă Bratslc to t ce a r p u te a în cetin i m e r narea problemei viitorului guvern de LO N D RA . — Zilele trecute a fost
econom ic al ţării a im enselor şi K rasnoiarsk se vo r ridica sul înainte pen tru ca m ecan is coaliţie. Suvanna Fumma îi propune lansat Ia Kiei, primul submarin al
bogăţii din regiunile răsăritene h id ro cen tra lele de la Saian, m ul econom ic şi social al ţării forţelor navale vest-germane, con
el şi-a pă ră sit „u n gh eru l cald" O sinovka şi Boguceanî. Se lu să funcţion eze cu precizie. S p i lui Boun Oum ca în cazul cind nu struit in ultimele luni in şantierele
din C apitală şi a p le c a t în Si crea ză şi la p ro iectu l u n ei h i ritu l leninist a învins şi în vin Germaniei occidentale. Construirea
b e r i a . 'A o r g a n i z a t a c o l o u n va putea să sosească personal, să submarinelor constituie o încălcare a
vast centru ştiinţific care so drocentrale care va avea o p u ge. F iecare zi a Congresului diferitelor acorduri prin care se limi
luţionează acum problem ele este o m an ifestare a leninis trimită în locul său pe generalul
tere uriaşă, n e m a iîn tâ ln ită : 20 m u lu i in acţiune. Fumi Nosavan.
N oul furnal de la u zin a m eta lu rg ică din K, iv ci R og — m ilioan e k\V.
D A M A SG , — Consiliul dc Miniştri
U.R.S.S., in tra t in fu n cţiu n e în a in te d e te r m e n in cin stea c e
lui d e -a l X X II-le a C ongres al P.C.U.S. ~ at Republicii Arabe Siriene a adop- tase înarmarea Germaniei occidentale.
Redv.-ţia şi administraţia zia ru lu i: str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 158; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii General« P .T .T .R . nr. 263.329 din 6 noiembrie 1919. — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „ i Alai” — Deva
