Page 93 - 1961-10

P R O h E T A R l DlN TOATE ŢAR1EE, DN1TI-VA1 CONGRESUL AL XXII-LEA AL P.C.U.S

Anul XIII. Nr. 2129 Dum inică 29 octom brie 1961 4 pagini 20 bani Mo s c o v a ’ 27 (Âgerpres)'. — s-au pus probleme importante Primul secretar al C. C. al
TASS transmite : legate de perfecţionarea conti­ P.C.U.S. a mulţumit călduros
Angajai Ivl> concret®9 nuă g, conducerii economiei na­ reprezentanţilor partidelor de­
zatoare în şedinţa din după-amiaza ţionale. Realizarea propunerilor mocratice naţionale din statele
zilei de 27 octombrie a Congre ­ prezentate de delegaţi va con­ independente africane — din
In raportul la cel de-al IlI-lea Con­ d t este planificat ia r la blocurile tip sului Partidului Comunist al tribui, indiscutabil, ia soluţio­ Guineea, Ghana, Mali — care,
Uniunii Sovietice, Nikita Hruş- narea cu succes a sarcinilor ce deşi nu sint comuniste, au ac­
gres al P.M.R., tovarăşul Gh. Gheor- „ P “ cu 2 zile mai repede dccît timpul ciov, prim-secretar al C.C. al stau în faţa noastră. ceptat invitaţia şi şi-au trimis
P.C.U.S., a rostit cuvîntarea de delegaţii la Congres.
ghiu-Dej a subliniat rolul important ce afectat. La Congres asistă delegaţii
încheiere a dezbaterilor la ra ­ ale aproape tuturor partidelor „Toţi oamenii sovietici urea­
revine sindicatelor în mobilizarea ma­ Angajamentelor luate de aceste br comuniste şi muncitoreşti din ză mari succese şi prosperitate
poartele prezentate. lume. statelor independente din A fri­
selor de oameni ai muncii la înfăptuirea găzi le-au răspuns toate echipele şi br ca, care au pornit sau caro
El a declarat că prin întregul „Cuvântările rostite de la acea­ pornesc pe calea unei dezvol­
obiectivelor planului şesenal. Pornind găzile de pe şantiere. Colectivul de conţinut al activităţii sale, Con­ stă tribună de scumpii noştri tări economice şi politice inde­
gresul al X X II-le a ,,a confirmat oaspeţi, precum şi mesajele de pendente“ .
de la aceste indicaţii preţioase, comi­ muncă al lotului I, de pildă, a chemat fidelitatea neclintită a partidu­ salut ale partidelor frăţeşti p ri­
lui nostru faţă de lin ia elabo­ mite de Congres, au oglindit Subliniind că succesele Uniu­
tetul sindicatului muncitorilor din ca­ celelalte trei loturi ale grupului IV la rată de Congresul al X X -le a. marea unitate a rîndurilor miş­ nii Sovietice, ale tuturor ţă ri­
Acum a devenit şi mai evident cării comuniste mondiale şi au lor socialiste, au o uriaşă for-'
drul grupului IV de şantiere al I.C.S. întrecere cu următoarele obiective: că Congresul al XX-iea, înlătu- confirmat o dată mai mult că ţă de atracţie, N ikita Hruşciov
rînd toată zgura adunată în pe­ toate partidele marxist-leninis- a spu s: „Dindu-şi seama de
Hunedoara a pus în centrul activităţii terminarea şi predarea pînă la finele rioada cultului personalităţii, a aceasta, imperialiştii ar vrea
deschis o filă nouă în istoria te aprobă şi sprijină politica le­ să ţină în loc înaintarea noa­
sale îmbunătăţirea muncii sindicale. anului a 315 apartamente, sporirea pro­ partidului nostru, a avut o in ­ ninistă a partidului nostru“ , a stră năvalnică. Astfel se şi ex­
fluenţă binefăcătoare asupra plică caracterul agresiv al po­
Sub conducerea şi îndrumarea organi­ ductivităţii muncii cu 21 la sută şi exe­ dezvoltării ţării noastre, a în ­ spus N. S. Hruşciov. liticii promovate de cercurile
tregii mişcări comuniste şi mun­ conducătoare din Statele U n i­
zaţiei de partid s-au luat cele mai cutarea dc lucrări, numai de bună ca­ citoreşti mondiale“ . N ikita Hruşciov a relevat că te, Anglia, Franţa, Germania
'discursurile rostite la Congres occidentală şi din alte state
eficace măsuri. S-a căutat astfel ca litate. Subliniind că în centrul aten­ imperialiste. Nu interesele păcii
ţiei Congresului al X X II- le a se' de conducătorii partidelor co­ şi ale liniştii oamenilor deter­
lunar să sc ţină consfătuirile de produc­ O atenţie deosebită s-a dat populari­ află Programul partidului — mină politica lor, ci interesul
programul construirii societăţii muniste şi muncitoreşti din ţă­ monopolistiior de a se ' îmbo­
ţie. Ele au. analizat cele mai diferite zării şi urm ăririi angajamentelor luate comuniste, N ikita Hruşciov a rile lagărului socialist au ară­ găţi, de a menţine dominaţia'
arătat că toţi delegaţii care au im perialiştilor“ .
aspecte ale muncii privind înfăptuirea în întrecerea socialistă. Sub îndrumarea luat cuvîntul de la tribuna Con­ tat că partidele frăţeşti se si­
tuează în unanimitate pe po­ Nikita Hruşciov a subliniat
sarcinilor de plan la toţi indicii. Prin organizaţiei de partid, Comitetul sindi­ gresului „şi-au exprimat convin­ ziţiile Declaraţiei din 1957 şi ’din nou că tărăgănarea în con­
gerea fermă că noul Program tinuare a lichidării rămăşiţelor
Jelui cum au fost pregătite consfătuiri­ cal a confecţionat şi afişat la fiecare va fi realizat cu succes, că oa­ ale Declaraţiei din 1960. celui de-al doilea război mon­
menii sovietici sînt gata să de­ dial în Europa, implică conse­
le de producţie, ele s-au ridicat la un loc de muncă panouri pc care s-au pună. toate eforturile pentru cd „Lagărul socialist a demon­ cinţe serioase pentru cauza'
al treilea Program al partidului păcii.
în a lt nivel. In ca- _______________________________ scris angajamentele strat o dată mai mult unita­
nostru să fie realizat cu tot atî- E l a amintit că, drept răs­
drul discuţiilor cons- •••¦.-•--------—--formul;ate.- De ase­ ta succes ca şi prim ul şi al doi­ tea de monolit a rîndurilor sale, puns la propunerile U.R.S.S. do
lea program“ .- creşterea şi coeziunea forţelor a încheia tratatul de pace ger­
X n -' In întrecerea socialistă menea s-au confec­ man şi de a normaliza pe
ţionat grafice prin „Forţa şi viabilitatea progra­ socialismului mondial“.
mului r nostru rezidă în munca această bază situaţia în B e rli­
derea modul în care ¦= =_ z-_-_-_-_-_-_--_-_-_-_--:_-_-_------- care sînt urmărite plină 'de abnegaţie a oamenilor Nikita Hruşciov a declarat: nul occidental, puterile occi-
sovietici“ , a spus Nikita H ruş­
s-a desfăşurat ac- realizările obţinu­ ciov. „Prezenţa la Congresul al X X II- (Gonfiiuuire în pag, 4-a)

iivitatea în perioadă analizată şi au te de fiecare brigadă şi echipă în parte. U tem ista S ilvia R o şu de la fabrica „ S ebeşu l“ lu crează la „Acum, la Congresul al X X II- lea a delegaţilor a 80 de parti­
o m a ş i n ă c ir c u la r ă . 'Ea iş i d e p ă ş e ş t e lunar, n o r m a c u 2 0 — 25 la lea, ne dăm seama şi mai lipi-
făcut propuneri deosebit de importante Graficele cu realizările obţinute se sută şi dă lucrări m im ai de bu n ă calitate. pede că construirea comunis­ de marxist-leniniste, cuvîntările
mului a devenit o sarcină prac­ pe care le-au rostit aici, au re ­
pentru perioada viitoare. completează zilnic. an tică a partidului nostru, cauza flectat . avîntul viguros al m iş­

E â începutul lunii octombrie, de pil­ E a îndrumarea organizaţiei de partid, întregului popor sovietic“ . cării internaţionale comuniste,
dă, în cadrul consfătuirii de producţie
a reieşit că productivitatea muncii a în­ pe şantierul noilor blocuri de lingă şcoa­ în cursul ’discutării raportu­ muncitoreşti şi de eliberare na­
registrat o creştere de aproape 1 la sută lui de activitate a Comitetului ţională, fidelitatea nestrămuta­
îa r sarcina de reducere a preţului de la medie s-a organizat de către comi­ Central şi a proiectului de P ro ­
cost a fost depăşită cu 69 Ia sută. Tn gram, a spus Nikita Hrrtşciov, tă a comuniştilor din toate ţă ­
perioada care ă trecut de la începutul telui sindicatului un schimb de expe­
anului şi pînă în prezent au fost date rile faţă'de principiile interna­
în folosinţă oamenilor muncii 734 apar­ rienţă la care au participat toţi con­ ţionalismului proletar lăsate
tamente.
structorii. Schimbul de experienţă a a- nouă moştenire de Marx, En-
Iu faţă constructorilor stau însă în gels, Lenin“.
perioada ce urmează — trimestrul lV — vut scopul de a răspîndi metodele avan­
sa rcin i şi mai mari. Este vorba de ter­
minarea şi darea în folosinţă a încă sate de muncă ale fruntaşilor., Aşa da
4(2 apartamente. Terminarea construc­
ţiilor depinde de modul în care masa pildă, datorită unei bune organizări a
de constructori va fi mobilizată la în­
lănţuirea lor. Analizînd • posibilităţile munc i în lanţ, brigada de zidari con­
existente, constructorii şi-au luat anga-
dusă de iov. loan Froscht a realizat în
jamente mobilizatoare în întrecerea so­
cialistă. Aşa de pildă comunistul Şte­ 4 ore, cu cei S zidari ai săi, 12 m.c.
fan Roşianu care conduce o brigadă de
tencuitorî a lansat o chemare la în­ de zidărie. In urma schimbului dc ex­ ! Cu planul lunar depăşit \

perienţă, multe din echipele şi brigăzi­

le de pe şantier au învăţat lucruri bu­ La secţia cazane fubale din cadrul Atelierelor R. M, R . Si-1
1meria, planul pe luna octombrie a. c. a fost depăşit cu 2 ,5 la ;
ne, care le-au ajutat să obţină succese
Isută încă în ziua de 25 octombrie. In acest timp, m uncitorii sec-
şi mai importante în muncă. i | ţiei au dat peste prevederile pi anului 6 m. p. cazane p e n tru ,

Vizitînd în aceste zile fiecare loc tîncălzire centrală.
de muncă, discutind cu oamenii, re­ O contribuţie de seamă la obţinerea acestui succes a adus]
marci elanul cu care se lucrează. Briga­
1echipa condusă dc tov. Eugen Măgurean de la confecţionare
da tov. Ştefan Roşianu realizează z il­
nic cu 50 m.c. tencuială în plus, zida­ şi asamblare.
rii din brigada tov. Vaier Şiişa rea­
!• F R U N T A Ş E ' - ' '
trecere către toţi constructorii şantieru«. lizează zilnic 27 ' m.t\ -de ¦‘Vjidărfe. cu

fiii, să realizeze planul •sapiămîrial în ÎO m.c. în plus. Şi asemenea exemple D e la în c e p u tu l dusă de ş te fa n condusă de loan
5 zile. pot ti date de la fiecare echipă şi bri­ Bria în u ltim e le
gadă. pe fiecare lot în parte. anului şi pîn ă la 'N icolae care a dat trei luni a extras
Chemarea lă întrecere ă brigăzii tov. 892 ton e cărbune
Ştefan Roşianu a trezit un viu inte­ Există garanţia ca o serie de blocuri 25 o c to m b rie , m i ­ in u ltim e le 3 luni, peste plan, reali-
res în rîridul tuturor constructorilor. cum sînt „D ", „ I i " şi „ R " să se ter­ zind to to d a tă un
Urm îndu-i exemplul zidarii din brigadă mine cu 15-30 zile mai devreme dccit na U ricani a e x ­ p e ste sarcina de r a n d a m e n t de
condusă de S. Cristea şi-au luat an­ prevede graficul. 5,900 to n e că rb u ­
gajamentul să execute zidăria fiecărui tras 45.160 to n e p la n , 605 tone.
palier Ia blocurile unde lucrează cu o Explicaţia clanului cu care lucrea­ ne p e post.
ŞJ mai devreme, iar brigada condusă de ză în aceste zile toii constructorii gru­ cărbune p e ste cărbune şi a o b ţi­
tov. Vaier Susa şi-a îuat angajamentul pului IV al EG.S. Hunedoara, constă şi nut un randam ent
să execute în fiecare săptămînă 50 tn.c. în faptul că întrecerea socialistă are olan. L a a cest
de zidărie peste sarcinile de plan. la bază angajamente mobilizatoare,
î " betoniştii din brigada condusă de concrete, că ea a cuprins marea majo­ succes a contri­ de 6 ton e cărbune
tov. Simion Năpău şi-au luat angaja­ ritate a constructorilor.
mentul să monteze fierul-betoh la blocu­ buit. şi b rig a d a d e ve post. La secto­
rile tip „ 0 “ în 4 zile în loc de 5 zile GRIGORE BOIERU
la secto ru l I c o n ­ ru l II, b rig a d a
preşedintele comitetului sindicatului
grupului IV EG.S.H. Infr- o singură zi lui „F ilim on S irbu “ . din

Muncind cu insullelire, harnicii D eva, v a avea loc p rem iera
mineri din Lupeni au extras peste spectacolului cu com edia
plan îu ziua dc 26 octombrie „S u flete de hîrtie“, de a u ­
1.335 tone cărbune cocsificabil de torii so vietici D îiiovicinîi şi
cca mai bună calitate. Slobodski, p reg ă tită de un
colectiv de cadre sanitare de
In această zi cele mai frumoase la S p ita lu l u n ific a t din oraş.

realizări au fost obţinute de brigă­ Piesa a fo st pu să in scen ă

Au terminai însăm înfările zile conduse de Sabin Ghionncă, cu concursul T eatrului de In tr-u n a din p a u ze la al X X I I-le a C on gres al P.C.U .S. &
Nicolae Gligor, şi Andrei Nagy.
Membrii celor 13 gospodarii te. Printre gospodăriile agricole sta t „V alea Jiului“ din P e ­ In fo to :, T ov. G h. G h eorgh iu -D ej discută cu p reşed in tele 'A cadem iei de ş tiin ţe din
agricole colective de pe raza colective care au terminat in- Prem ieră R . S . S . U c r a i n e a n ă , a c a d . 'A. V . P a l a d i n .
oraşului Deva au însămînţat sămînţările se numără acelea In ziua de 30 octom brie tr o şa n i.
pînă la 28 octombrie cereale pă- \ a.c., in sa la cin em a to g ra fii-: m ii 1 l e 1 ş u g u l u
din satele Timpa, Biscaria, r ii
ioasc pe o suprafaţă de 2.430
ha. clin cele 2.740 ha. p lanifica­ Carpiniş, Uroi, Rapolţel şi Po­
peşti.

Cîr.d cu aproape doi ani în urma să fie însâmînlate. Ogorul a fost în­ kg. zahăr, multe alte produse şi ce mecanizate, după reguli agroteh­
grăşat şi apoi semănat. Dar, cu 2.978 lei. Nicolae Grişan a primit nice înaintate este singura cale spre
103 tainilii din satul Sălciva şi-au aceasta nu s-a terminat lotul. A ur­ pentru 259 zile muncă 907 kg. grîu, belşug şi bunăstare.

unit pămînturile intrînd în marea Făcînd un succint bilanţ al dez­
voltării tinerei gospodării în decursul
familie a colectiviştilor, s-au mai gă­ mat o muncă atentă şi permanenta 1.813 kg. porumb boabe, 388 kg. car­ celor mai puţini de doi ani consta­
tăm că numărul familiilor a ajuns
sit unii, ce-i drept puţini la număr, de întreţinere a culturilor. tofi, 518 kg. fîu-trifoi, 52 kg. zahăr la 109 (în afara gospodăriei mai sînt
doar 18 fam ilii), suprafaţa la aproa­
care să puiiă la îndoială succesele pe 300 ha., iar fondul de bază a spo­
rit de aproape 8 ori. Sectorul zooteh­
gospodăriei ce se înfiripase. Este ade­ A venit vremea cînd colectiviştii şi 2.2-18 Ici. nic numără acum 34 de vaci şi ju-
ninci, 4 viţele, 16 boi pentru mun­
vărat că şi aici, ca de alttet peste au ajuns să culeagă roadele muncii Printre cei care sc bucură din plin că, 6 capete tineret bovin la îngră­
şat, 30 capete porcine, din care IU
iot; au existat greutăţile inerente ori­ lor. In condiţii climaterice nu prea de rezultatele muncii în marea fami­ scrofiţe pentru prăsilâ şi 273 de oi.
Pentru anul viitor colectiviştii şi-au
cărui început. Atelaje erau puţine, favorabile, ei au reuşit să obţină to­ lie a colectiviştilor se află şi rtîaria propus să sporească efectivul de ani­
male cu peste 100 la sută. S-a mărit
sectorul zootehnic cuprindea doar tuşi o producţie de 1.900 kg. gnu la Rău. Niciodată în cei peste 50 de şi numărul construcţiilor în gospodă­
rie. Numai în acest an s-a construit
cîţiva boi pentru muncă şi cîteva ha. Destul de puţin, sîntem tentaţi ani din viaţa ei n-a avut atîta bogă­ un pătai pentru 10 vagoane porumb,
un adăpost pentru 20 de porci şi o
vaci care nu dădeau lapte mai mult remiză pentru atelaje, iar zilele aces­
tea, colectiviştii au dat în folosinţa
decit o capră, iar fondul de bază se să spunem la prima citire a aces­ ţie în casă. Niciodată n-a avut pri- şi un grajd în care pot li adăpos­
tei cifre. Compa- lejul să aibă în tite 80 de vite mart.
ridica la abia 43.625 lei.
G.A.G. din Sălciva, raionul llia, sc
Dar colectiviştii mai aveau ceva : rîud-o însă cu cele Toate G. A, C, mîriă atilia bani cit apropie de sfîrşitul celui de-al doilea
elanul şi încrederea iu torţa lor, do­ 1.100 kg. obţinu­ la nivelul a primit pentru zi­ an de activitate rodnică. Realizările
rinţa de a-şi făuri o viaţă nouă, mai te de către ţăranii lele muncă clectua- obţinute de colectivişti în această pe­
îmbelşugată. cu gospodărie indi­ celor fruntaşe te în gospodăria rioadă scurtă, sînt rezultatul hărni­
ciei, voinţei lor de a-şi făuri o viaţă
In adunarea generală de constitui­ viduală din sat, ne a m colectivă. Si mulţi mai bună. De acest lucru au început
re, toţi au hotărit ca gospodăria să dăm seama cit de oine au muncit au fost colectiviştii care au încercat să se convingă şi ţăranii muncitori
lie condusă de cei mai pricepuţi gos­ colectiviştii. Dar nu numai la grîu pentru prima dată asemenea bucurie. din sat care încă nu fac parle din
podari, de un consiliu de nădejde, au realizat producţii mari. Cu peste gospodăria colectivă. Aceasta o do­
în fruntea căruia t-au ales pe Gheor- 800kg. la porumb, cu 300 kg. la Realizările obţinute de către gos­ vedeşte faptul că unii dintre ei s-au
ghe Duma, unul din cei care cu am iioarea-soarelui şî cu aproape 2.000 podărie au avut ca rezultate studie­
iu urmă pusese serios „umărul" la kg. la cartofi, în medie la ha., a lost rea tot mai atentă din partea ţă­ şi hotărît să intre în marea familie
înfiinţarea întovărăşirii şi care mili­ mai mare producţia colectiviştilor ranilor cu gospodării individuale dm a colectiviştilor.
tase apoi activ pentru transformarea faţă decea a ţăranilor muncitori cu sat, a realizărilor colectiviştilor. Au
întovărăşirii în gospodărie colectivă. gospodărie individuală. început să urmărească cu mai mare V, PIŢAN •
Atunci, Gheorghe Duma şi alţi cîţiva interes felul în care se munceşte în
au spus puţine cuvinte, dar tiecare
dintre ei au înţeles că in viaţa lor Hambarele colectiviştilor s-au um­ colectivă, să-i viziteze din ce în ce
s-a schimbat ceva, că au tăcut pasul plut cu rodul muncii lor înfrăţite. In mai des pe colectivişti şi să se in­
hotărîtor spre bunăstare şi belşug.
primul au de activitate în comun, ei tereseze de munca, de traiul lor. Ur­

au primit pentru fiecare zi-muncâ cîte marea a fost că în ultimul timp

3,5 kg. grîu, 7 kg. porumb, 1,5 kg. gospodăria şi-a sporit forţele prin
cartofi, 2 kg. lîn-trifoi, 0,200 kg. za­ primirea de noi membri.
Munca colectiviştilor a devenit tot
Aspect (Ie Ia laminorul de 650 ni.iii. de: Ia C. S. Hunedoara. IN CLIŞEU7 Hala laminorului. mai organizată. E a se tace cu aju­ hăr, 8,68 lei şi multe alte produse. Printre cei mai nehotăriţi erau şi
torul tehnicii noi. Bămîiilul a înce­ Colectivistul Matei Orişan, pentru zi- Elena Anca şi ţăranul cu gospodărie
put să fie lucrat după cele mai îna­ lele-muncă efectuate anul trecut în mijlocie V irg il Brînda. D ar faptul,
intate reguli agrotehnice. Toamna, cu gospodăria colectivă a dus acasă 1.200 realizările colectiviştilor i-au convins
tractoarele S.M .T. s-au făcut arături kg. grîu, 2.400 kg. porumb boabe, şi pe eî. Şi-au dat seama că numai
adînci pe toate suprafeţele ce urmau 514 kg. cartofi, 6S6 kg. lîn-trifoi, 09 munca în comun, făcută cu mijloa­