Page 94 - 1961-10

rv
ţm . 2
« a 27 iunie 1954 a fost da-
L , tă în exploatare prima
centrală electrică din lume
care funcţionează pe bază de
energie atomică, cu o putere
utilă de 5.000 kw. Pentru p ri­
ma dată o turbină industria­
lă a început să funcţioneze
nu prin arderea cărbunelui
sau a altor feluri de combus­
tibil, ci pe bază de energie
atomică pe baza dezagregării
nucleul"! atomului de uraniu.
Sn felul acesta oamenii de
şfiintă, inginerii şi muncito­
rii sovietici au făcut un pas
important în direcţia folosirii
inepuizabilei energii atom ice
în sconuri paşnice. în pre­
zent, în Uniunea Sovietică se
construiesc şi se proiectează
alte mari centrale atomoelec-
trice.
~k
L a 17 iulie 1956, în U niu­
nea Sovietică s-a înce­
put — potrivit hotărîrii celui
de-al X X -le a Congres al
P.C.U.S. — construirea p ri­
mului spărgător de gheaţă a-
tomic din lume.
In 1960 spărgătorul de
gheaţă „Lenin“ a făcut prima
cursă pe calea maritim ă de
nord. în prezent el se află
într-o nouă cursă în Ocea­
nul îngheţat.
n toamna anului 1956 în
! orăşelul Bubna din re­
giunea Moscovei, s-a deschis
institutul unificat de cerce-
Maşina de calculat dirijează şarja
La m in a m etalurgică clin
D n eprodzerjin sk (R.S.S. U crai­
n eană), au fost elaborate trei
şarje, care au fost d irijate de
la o d ista n ţă de 500 km .
D irijarea şarjelor s-a făcut
din K iev, de la cen tru l de c a l­
cul al A cadem iei de ştiin ţe a
R.S.S. U crainene.
îm preună cu m etalurgiştii,
savan ţii au p reg ă tit dirijarea
au tom ată a procesului de con-
Noi soiuri de orz de foamnă
Institutul unional de selecţie
şi genetică din Odesa a realizat
cinci soiuri noi de orz de toam­
nă care dau o producţie la
hectar de 55-62 chintale.
Aceste soiuri sînt foarte re­
zistente la temperaturi scăzute.
Ele rezistă la geruri pînă la
Cuptor electric uriaş
Inginerii sovietici au realizat
proiectul unui cuptor electric
trifazat cu trei electrozi care va
fi cel miai mare cuptor electric
din lume.
Cuptorul va produce aproxi­
mativ, 250.000 de tone de oţeî
F otoreporteru l ziarului nos­
tru a surprins de această dată
a sp e c te cu p rivire la g o sp o d ă ­
rirea şi păstrarea curăţeniei
în oraşul D eva.
In centru, m a i ales în parcu l
„ F iiim o n S îr b u “, p e s tr ă z ile
Or. P etru G roza, A u rel Viaicu,
în P ia ţa U nirii etc. e x istă în
general ordine şi curăţenie.
F otografia din stin gă re p r e ­
zin tă un asem en ea aspect.
D in p ă c a te însă, p e u n ele d in ­ C e-a r fi fă cu t însă dacă ar fi
tre străzile m ai în depărtate de
cen tru l oraşului, lucrurile se
schim bă. Aici lipseşte în m are
m ăsură buna gospodărire şi
w EEm
iiW M m w M m m .m .W E M . I %W arn W w Â
ţări nucleare. E l este în pre­
zent unul din cele mai mari
centre internaţionale de cer­
cetări ştiinţifice, în cadrul
căruia activează oameni de
ştiinţa din toate ţările socia­
liste. Guvernul sovietic a pus
la dispoziţia Institutului un
utiî~j ştiinţific unical, p rin ­
tre care unul dintre cele mai
r ari sincrofazotroane din lu ­
me.
Colectivul Institutului, for­
mat din oameni de ştiinţă
din toate ţările socialiste, a
făcut 'ti această perioadă cer­
cetări teoretice şi experimen­
tale, care prezintă o mare im ­
portanţă pentru ştiinţă.
I n Uniunea Sovietică exis-
• tă în prezent peste 2.500
de organizaţii de cercetări,
medicale şi industriale, care
folosesc izotopi. Industria so­
vietică produce în prezent
peste 300 de diferiţi izotopi
radioactivi şi stabili, din ca­
re prepară peste 700 de com­
puşi chimici.
? funcţioneze aici o centrală elec-
g j nul după altul întră în
funcţiune reactoare ato­
mice de cercetări în institu­
ţiile ştiinţifice ale academiilor
de ştiinţă ale republicilor u-
nionale. Reactoare de acest
fel funcţionează deja în Uz-
bekistan, Gvuzia şi Ucraina.
Recent a fost pus în funcţiu­
ne reactorul de cercetări ştiin­
ţifice din Letonia.
verU zare cu aju toru l unei m a ­
şini. e le c tr o n ic e d e c a lc u la t. A
fost stabilită o legătură direc­
tă in tre atelieru l din D n cpro-
dzerjinslc şi cen tru l d e calcul
din K iev.
Chiar din p rim ele clipe ale
ş a r j e i a u î n c e p u t s ă f i e ’t r a n s ­ care deseori produ ce som nul.
m ise sem n ale la m aşin a elec­
tronică de calculat. E xact cină
şarja a fost gata, m aşina a dat
com an da pen tru turnare.
—26°C, rezistă la cădere şi la
boli criptogamice. Dintre aceste
soiuri două pot fi însămînţate
atlt toamna cit şi primăvara.
Noile soiuri au fost create de
selecţionării uorainieni Garka-
vii şi Daniiciuk.
de calitate superioară pe an.
Prin productivitatea sa, el va
depăşi cuptorul Martin de 400
tone.
Cuptorul electric gigantic ur­
mează să fie dat în exploatare
în anul 1965.
rire şi pasfrarea
curăţenia. Pe alocuri, p e străzi
se m a i îutîlnesc chiar h irtoa-
p e şi gropi. Şoferul de p e m i­
crobuzul 51.009 HD, ar p u te a
spune de exem plu, ce greutăţi
intîm pină străbătînd uneori
aceste străzi. F otoreporterul
nostru l-a întîlnit p e acest şo­
fer ( fotografia din dreapta),
in tr-u n a din zilele trecu te p e
strada G. Coşbuc. Bine cu se
găseşte la volan, în m aşină.
m ers p e jo s? Greu de străbă­
tu t drum ul prin asem enea băl­
toace l
Ânul acesta navigaţia în Arctica s-a prelungit considerabil.!
L Pe sectoarele mai greu de străbătut, caravanele de nave au fost!
t conduse de către spărgătorul de gheaţă atomic „V. I. Lenin“ .-j
ţ In prezent acest vas-am iral se a flă în Arctica.
,xfţ. #1|>‘./.
Şosele de culori difer
R evista „Tehnica M oloăiojv1
se ocupă in tr-u n articol apă-
rv\t în u ltim u l n u m ă r d e s p r e
n ecesita tea şi p o sib ilita tea c o n ­
struirii d s şosele d iferit colo­
rate.
Şoseaua — se arată în a rti­
col — v a a v e a a ltă cu loare la
fiecare 50 de km ., ea fiin d su c­
cesiv galbenă, bleu, verde,, m ov
etc. In tre alte a va n ta je, şose­
lele c o lo ra te în d iferite culori,
v o r e v ita a u to m o b iliştilo r, în
cursele lungi, oboseala ca efect
al desfăşurării m onotone a p a n ­
glicii cenuşii a şoselei, fa p t
In revistă se arată ăe a sem e­
nea, că autom obiliştli vor tra ­
versa pe traseu num eroase
„oraşe albastre
C onstruirea unor astfel de
oraşe pare destu l de posibilă,
revista am in tin d fa p tu l că ed i­
ficiile ridicate d e -a lungul c a ­ bile.
n a l u l u i V o l g a —- D o n . c a ş i P a ­
latu l Ş tiin ţei şi C ulturii din
V arşovia sin t în în treg im e con ­ colorate şi a oraşelor albastre,
stru ite din b e to n alb.
R e v is ta so v ie tic ă ex p u n e in o re a lita te .
Staţiune ştiinţifică 9a o înălţime
Academia de Ştiinţe a U .R.S.S.
creează, lingă Irkntsk, Ia o în ă l­
ţime de peste 2.000 metri dea­
supra nivelului m ării, o staţiune
ştiinţifică pentru studierea u n ­
delor radio ale soarelui.
In D eva m ai există şi un alt
obicei. P e u n ele străzi, p o r­
ţile curţilor sînt plin e cu fel
de fel de anunţuri, a fiş e :
„M are b a l“, „ V izio n a ţi f il­
m ul...“, „S îm b ă tă seara...“ etc.
S e mai. in tîln esc şi a lte a s p e c ­
te. Pe g eam u rile u n or clădiri
din oraşul D eva se găsesc de
asem enea a v iz e : „C um păraţi
m o to cicletă “, „Se vin d e un
p ia n !“, „A ven it iarna — v in ­
d e m u n g o d i n !“ e tc .
A cest „gen“ de afişaj, ăe
pu blicitate dă aspect destul de
u rit oraşului. D c aceea, ar tr e ­
bui ca Sfatul popular oraşe-
B E J ' M V 1, S O C I A I . l S ' 1 / I U L U l
........
M ; -y m '
- K: ' 'S .
mm mm ¦
/¦ h—h ti I !
am ănunţim e procedeele care
p e rm it ob ţin erea cim en tu lu i alb
sau colorat, elaborate ăe sp e­
cialiştii sovietici conduşi de sa ­
v a n ţii P. P. B u dn ikov, K . K . Ce-
r e tk o v şi P. I. B o je n o v a . R e v is ­
ta publică, de asem enea, o
sch em ă in culori a m aşin ii de
fabricat cim en t colorat, sub
care se află un peisaj tra ver­
sat ăe o şosea galbenă şi roză.
In revistă se arată că proce­
deul de colorare a cim entului,
p u s la p u n ct de că tre sp e c ia ­
liştii sovietici, îi asigură a c e s­
tuia o p erfectă im p e rm e a b ilita ­
te. Nici soarele, n ic i.in te m p e ­
riile nu a lterea ză cu loarea c i­
m entului. De altfel, acest ci­
m en t fiind folosit pentru con ­
stru irea caselor, nu v a m a i fi
necesară zu grăvirea în fiecare
an, ceea ce va perm ite econo­
m isirea unor sum e con sidera­
In încheierea articolului se
arată că construirea drum urilor
va deveni nu peste m ult tim p
;ît :
Savanţii vor studia infuenţa
radiaţiei solare asupra ionosfe-
rei terestre şi asupra propagării
undelor radio pe pămînt. E i vor
face, de asemenea, observaţii a-
supra razelor cosmice şi câmpu­
lui magnetic terestru.
nesc să se îngrijească de a
fixa locurile p en tru afişai, de
a face tabele de afişaj şi n u ­
m a i aici să se a d m ită afişaju l.
C on clu zia: preocuparea m a ­
n ifestată de către C om itetul
executiv al Sfatului popu lar
orăşenesc D eva pentru buna
gospodărire a străzilor din c e n ­
tru să se extin dă şi asupra
străzilor din u n ele cartiere
m ai în depărtate, să se pună
ordine în afişaju l pu blic e t c .
a stfel in cit oraşul D eva să
devină şi m ai frum os, m ai
îngrijit, m at bine gospodărit.
'X+sföss'ss&yy&.-yyy-.
...... ........
v,C*7C-.«'w.OMK-Xv loane cu gaz pentru far.
i;
" &W ; Y' •
Macara pentru construcţii,
dirijată prin radio
La catedra de maşini de rid i­
cat şi transportat a Şcolii teh­
nice superioare „N. E. Bauman"
din Moscova a fost construit un
nou tip de macara pentru con­
strucţii — „M S K “ — care poate
fi d irijată p rin radio fără a avea
macaragiu în cabină.
Aceasta este a doua maşină
de ridicat, d irijată prin radio.
Prim a maşină construită de
Şcoala tehnică superioară „N.E.
Bauman“ — o macara electro ­
K D I C &L
Grefe ale membrelor
Cu cîteva luni în urmă a fă ­
cut senzaţie in lumea medicală
experienţă încununată de suc­
ces efectuată de profesorul A.
Lapci-nski, de la Institutul cen­
tral de traumatologie din Mos­
cova. Cîineiui Slavka i s-a am­
putat un membru posterior, du­
pă ce în cursul operaţiei i-a
fost zdrobit intenţionat osul şi
ţesuturile. Două ore după aceea,
membrul a fost grefat cu suc­
Artere „tricotate“
Un laborator din R. S. Ceho­
slovacă experimentează artere
artificiale „tricotate“ , ale căror
ochiuri permit ţesăturilor or­
ganismului receptor să se re­
constituie in mod normal. Aces­
te proteze de artere sînt din
tergal care nu se descompune
sub acţiunea enzimelor.
Se tricotează un tub lung, ca­
30 Ş I 31 OCTOM BRIE 1961
D E V A : D ouă v ie ţi — seria
I l- a ; H U N E D O A R A : C avalerii
te u to n i: P E T R O Ş A N I: „V izita
delegaţiei de p a rtid şi gu ver­
n a m e n ta le a R .P. R o m in e in
U niunea S ovietică“ şi „P rim ul
raid spre stele“ ; L O N E A : Ju-
cătoarea ăe b a sc h e t; SEBEŞ :
Fii bun p în ă la m o a r te ; A LB A
IU LI A : R o m e o , J u lie ta şi în tu ­
nericul ; M o m en t p e ric u lo s;
O RĂŞTIE : A lba R egia ; P iticul
vrăjitor ; H A ŢE G : Pescuitori
in a p e tu lb u r i: B R A D : A e ro ­
portul nu prim eşte ; SIM ERIA :
S tra d a Seiller nr. 8 ; T E I U Ş :
D oam na m inistru ; ZLA TN A :
T rei fe te la tim o n ă ; ILIA :
In um bra le g ii; APO LDU L DE
S U S : N o p ţi albe.
PEN TRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
mult noros după-amiază. Temperatura
staţionară va fi cuprinsă ziua între
16 şi 21 grade, iar noaptea între -1 şi
7 grade. Vîntul va sufla potrivit cu in­
tensificări locale din sud şi sud-est.
PENTRU URMĂTOARELE
T R E I ZILE
Vreme nestabilă, favorabilă ploilor
locale ’ cu temperatura la început sta­
ţionară apoi în uşoară scădere.
„Sirius" la înălţimea
de 3 0 0 meîri
„S iriu s“ despre care este vor­
ba aici nu este cunoscuta stea
luminoasă, ci o sursă de lumină
realizată de lucrătorii Uzinei de
becuri electrice din Moscova. Ea
are o putere de 300 kw., ceea
ce înseamnă că această stea-bec
trifazic de xenon — poate ilu ­
mina seara o vastă suprafaţă
de 100.000 m.p. Instalată la o
înălţime de 300 metri, noua sur­
să de lum ină va scălda intr-o
lumină uniformă bulevardele
oraşelor.
Un pod gigantic
L a Gorki se apropie de sfir-
şit construirea podului peste
Oka. Corpul dc beton-armat a!
podului, care leagă cele două
maluri ale fluviului economiseş­
te un drum de ocol de 300 km.
în curînd, deasupra fluviului
vor trece primele garnituri de
tren.
Lumină în ocean
Pe întinderile nesfirşite ale
Mării Siberiei de est, învăluită
în ceaţă, doar farul de pe insu­
la Aion indică navigatorilor dru­
mul just. Insu la aceasta — cîţi-
va kilom etri de tundră — era
vizitată numai de două ori pe
an de o navă care aducea ba­
Dar nu de mult a început să
magnetică — a dat Ia probă ce­
le mai bune rezultate. Comple­
xul de aparate de comandă,
construit cu titlu l experimental
de specialiştii şcolii, funcţio­
nează de cîteva luni într-una din
secţii. Operatorul care a ieşit
din cabina platformei de lucru
nu mai are nevoie acum de a ju ­
toare. E I dirijează şi coordonea­
ză de la distanţă toate mecanis­
mele macaralei cu o mare pre­
cizie.
¦............¦¦¦¦¦¦ ' ' '---------
ces. E l funcţionează în prezent
complet normal.
Continuînd experienţele sale,
savantul sovietic a reuşit să
grefeze la doi cîini — Vetka şi
Galeta — membre care, după
operaţie, au fost conservate
timp de 24 de ore într-un apa­
rat special construit de ingine­
rul Gherman Tarasov.
Savantul sovietic a reuşit de
asemenea să grefeze cu succes
rinichi care au fost extraşi de la
pacienţi cu 24 de ore înainte.
re este supus la o spălare spe­
cială pentru a strimta ochiurile.
Tubul este apoi supus Ia un al
doilea tratament pentru a fi cu­
răţat de substanţele care ar
putea irita ţesuturile organis­
mului. „A rtera“ este apoi „pii-
sată“ pentru a o împiedica de
a se strînge atunci cînd se in ­
troduce la locul respectiv din or­
ganism.
30 O C T O M B R IE 1961
P r o g r a m u l 1 : 5,40 Melodii
populare rom îneşti; 7,30 S fa ­
tul m edicului: Scoaterea la aer
a copilului în anotimpul re c e ;
8.00 Din presa de a stă zi; 9,30
Tinereţea ne e dragă; 10,08
Din cîntecele şi dansurile po­
poarelor ; 12,00 Muzică uşoară
interpretată la c h ita ră ; 12,15
Să citim îm preună; Fragmente
din noi lucrări ale scriitorilor
n o ştri; 14,00 Muzică uşoară;
16.15 Note de lector; 17,15 Din
creaţia de cîntece a compozi­
torilor so vie tici; 17,30 Vreau
să ş t iu ; 19,00 Almanah ştiin­
ţific ; 20,50 Tribuna R a d io :
Unde duce aventurismul în po­
litica internaţională — de Cris­
tian Popişteanu ; 23,15 Melodii
de dragoste.
P r o g r a m u l I I : 12,15 Cintece rii şi consolidarea alianţei mun-
şi jocuri populare rom îneşti;
13.00 Laureaţi ai celui de-al
Il-le a Concurs internaţional
„George Enescu“ — 1961 ; 15,00
Scene şi arii din operele lui
M ozart; 16,30 Vorbeşte Mosco­
va ! ; 17,35 Orchestre sovietice
de instrumente populare ; 19,40
Melodii populare rom îneşti;
20,30 Carnet de reporter: In
vizită la Casa prieteniei romîno-
sovietice ; 21,30 Lectură drama­
tizată ; 22,30 Muzică uşoară
23.15 Simfonia a V U I-a de Gla-
zunov.
31 O C T O M B R IE 1961
T j o g r a m u l F i i 5,40 Muzică
Nr. 2129
trică comandată de la distanţă1.!
Odată cu electricitatea a apă-:
rut pe insulă şl colhozul crescă­
torilor de reni „E rm ita şi“ , unul
din cele mai bune colhozuri din
districtul naţional Ciukotka.-
Staţiunea polară experimentală1
model, ca şi puternicul far elec­
tric au adus o viaţă nouă pe
insula Aion.
Alo, cum mă vedeţi?
Nu, nu este o greşeală. în-’
tr-adevăr acestea sînt, desigur
primele cuvinte rostite de un 1g -î
cuitor din Moscova care chea-:
mă la videotelefonul interur­
ban o cunoştinţă din Leningrad!
sau Kiev. In stalaţia de Videote­
lefon, recent montată la Mosco­
va sub conducerea inginerului
N. G. Timoîeev, dă posibilita­
tea celor care o folosesc să sâ
vadă cum văd crainica la un te­
levizor şi în acelaşi timp să con­
verseze cu persoana chemată.
Nu e departe timpul cînd vi-
deotelefonul va pătrunde şi în
apartamente.
Un pa’af pe ţărmul mării
O clădire albă ca zăpada s-a
ridicat în m ijlocul bogatei ve­
getaţii subtropicale. Este un nou
palat al sănătăţii, cel mai mare
din Orimeea, recent construit
printre chiparoşii, magnoliile şi
palm ierii vechiului parc Si-'
meizsk.
Arhitectura noii clădiri a fost
rezolvată în forme simple, so­
bre. Dormitoarele şi spaţioasele
terase sînt orien ate spre mare.
Cabinetele medicale şi de tra ta ­
ment sînt înzestrate cu u tilaju l
cel mai modern. _sJ
inima unei man nave
Pe bancul secţiei de montaj
şi probă al Uzinei constructoa­
re de maşini din B rian sk se află
un motor uriaş, de înălţim ea
unei case cu două etaje, desti­
nat marilor nave maritime. Noul
motor Diesel de 9.000 c.p. va fi
pus în curînd în funcţiune.
Un motor Diesel de o aseme­
nea putere — sigur şi economi­
cos, care funcţionează pe bază
de carburanţi şi lu b rifianţi ie f­
tini — a fost construit pentru
prima oară în U.R.S.S.
Constructorii de motoare din
Briansk nu se opresc însă aici—
ei construiesc motoare şi mai.
puternice. Unul din acestea, de
12.000 c.p., este pregătit pentru
a fi supus probelor.
Din faimoasele sculpturi în fil­
deş, lucrate în oraşul Canton ( K .K
Chineză). IN C L I Ş E U : O paguch
cu 9 etaje, înaltă de 76 cm.
uşoară; 7,30 Sfatul m edicului:!
Apa, ca factor de călire a or­
ganismului ; 9,15 Muzică uşoară
interpretată Ia diferite instru­
mente ; 11,45 Radio Prichin­
del : „Cormoranul“ , povestire
de Tudor George ; 12,30 In faţa
h ă rţii: Calabria, Sicilia, Sar­
dinia ; 15,10 Form aţii de muzi­
că uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova ! ; 18,30 Limba noastră —
Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ;
19.00 Revista Economică Radio ;
20,20 Noapte bună, copii: „Năz­
drăvanul“ , basm popular cazah;
21,40 Romanţe ruse ; 22,30 Mu­
zică uşoară.
P r o g r a m u l I I : 12,15 Din mu­
zica popoarelor; 14,03 Muzică
populară romînească; 14,53
Carnet de reporter: Maeştrii
artei populare; 16,50 Tribuna
Radio : încheierea colectiviză­
citoreşti-îĂrăneşti ; 18,05 Muzi­
că uşoară romînească; 18,45
Emisiune lite ra ră ; 21,45 S crii­
torii noştri despre Marea R e­
voluţie Socialistă din Octom­
brie ; 22,30 Trio în re minor
de Mendelssohn-Bartholdy: 23,15
Concert de muzică uşoară.
B u l e t i n e d e ş t i r i : 5,00 ; 6,00;
7,00; 10,00; 11,00; 13,00;
15.00 ; 17,00 ; 20,00 ; 22,00 ;
23,52 (programul I) ; 12,00 ;
14,00; 16,00 i 18,00; 21,00;)
23.00 '(programul I I ) .