Page 95 - 1961-10

Nr. 2129 DRUM UL SOCIALISM ULUI paf. 3

BE&ESBBKQ^frtKVKSjrj&CXri.-ó-^MOiA .

I

Ny ntruembuaii©încăumtaătsăurriezaodlmvainreisatr!ative IN ROD8 IM PRIETENIEIrA N'faa:i«MiirinwwriiJaaaCHMMffliJi KlNO-SOVIETICR««
Forfotă la spitalul unificat u
din Pui. A sosit autosalvarea de
rodaj; n-o poţi forţa să aler­
ge prea tare...

¦rÂnui acesta, în activitatea cu oamenii, organizaţia noastră tetului n-au participat la vre­ „Orologiul KremlinuW1 Manifestări bogate mult aşteptată. O maşină nou- — Hm ! Dar dacă...
minei Vulcan a existat o pe­ de partid a avut multe lipsuri. unui din cercurile noastre. în interpretarea nouţă, abia ieşită din fabrică. — Ce, dragă ?
rioadă cînd organizaţia de par­ Intr-o perioadă era un obicei artiştilor amatori In cadrul Lunii prieteniei. romîno- — Ştii, maşina nu poate fi
tid a obţinut rezultate bune în bun la mina noastră. Dacă un Vorbind despre aceste lipsuri, sov!etice, Ia căminul cultural din Bâi- — Ce bătaie de motor ! ex­ scoasă din raion, şi cu atit mai
mobilizarea colectivului la în ­ membru de partid sau de U.T.M. cei mai mulţi dintre delegaţii Cunoscuta piesă dedicată marelui ţa. raionul Brad, au Ioc în fiecare clamă admirativ magazionerul, puţin din regiune, fără aproba­
deplinirea sarcinilor de produc­ avea lipsuri în procesul de pro­ care s-au înscris la cuvint au Lenin „Orologiul Kremlinului" de Ro- seară conferinţe, emisiuni literare, care in perioada aceasta cumu­ rea preşedintelui sfatului popu­
ţie. La sfîrşitul lunii august, ducţie, era chemat în faţa or­ arătat că ele se datoresc faptu­ godin, este inclusă ca punct princi­ jurnale vorbite, programe artistice, Ia lează încă două funcţii : de lar raional, şi...
mina avea 32.000 tone de căr­ ganizaţiei respective, se discu­ lui că unii membri ai comite­ pal în repertoriul echipei de teatru a care cetăţenii participă cu mult inte­ contabil (titularul fiind în con­ — Ce-ţi faci atîta procese de
bune extrase peste plan. ta cu el, intărindu-i-se astfel tului, activişti scoşi din pro­ clubului constructorilor siderurgişti res. Pînă în prezent s-au ţinut două cediu) şi administrator (lipsă conştiinţă ? ! Doar avem apro­
răspunderea pentru îndeplinirea ducţie, şi-au neglijat multe din „Filimon Sîrbu“ din Hunedoara. (iu jurnale vorbite pe tema „Realizările barea tov. Inchim...
In ultimul timp însă, colec­ sarcinilor de plan. Acest bun sarcini, au început să se rupă sprijinul studioului amator înfiinţat în domeniul industriei energetice în din motive de boală). — Adevărat ! Să trecem
tivul minei a început să dea obicei a fost lăsat de o bună de mase. Cu multă asprime s-a aici, sub conducerea instructorului ar­ U .R .S .S .“ şi „Realizările în domeniul — Şi ce caroserie ! adaugă atunci la fa p te ! Cheamă pe
.înapoi. bucată de timp. Comuniştii de criticat faptul că tov. Aurel tistic 1Ion Văran, care este şi /inter- agriculturii in U .R.S.S.“ sora şefă, pe bucătăreasa şefă
la mina noastră sînt slab antre­ Mîrza, secretarul comitetului preţul rolului principal, spectacolul cu un felcer. şi pe magazioner.
Luna septembrie a fost în­ naţi în munca politică de ma­ de partid, Stelian Popescu, se­ această piesă este în curs de finisare, De asemenea, aici a avut loc sim­ O clipă se face linişte. Pe Cei trei se înfăţişează în faţa
cheiată cu un minus de peste să. In luna septembrie preţul de cretarul comitetului U.T.M. şi fiind pregătit pentru ziua de 7 No­ pozionul „însemnătatea Marii Revo­ directorului.
6.000 tone. O bună parte din cost pe mină a fost depăşit cu alţii se mulţumeau să intre în iembrie. luţii Socialiste din Octombrie" şi sea­ treptele spitalului apare direc­ — Treburi urgente ne chea­
sectoare şi brigăzi nu-şi înde­ 620.000 lei. Organizaţiile de mină odată sau de două ori pe ra literară „Poeţii cîntă 7 Noiembrie”. torul, dr. Popovici Coriolan şi mă pe mine şi pe soţia mea
plinesc ritmic sarcinile de plan. bază nu şi-au axat însă mun­ lună, nu cunoşteau situaţia lo­ Simpoz'on soţia sa, Antonia, doctoriţă şi să părăsim pe cîteva zile spita­
In timp ce colectivul sectoru­ ca politică de masă pe proble­ curilor de muncă, nu participau ELENA ADAM ea aici. Grav, „şeful“ păşeşte lul.., Dumneavoastră rămîneţi
lui I I I a extras în plus 12.800 mele ce decurg din această si­ la adunările organizaţiilor de In ziua de 26 octombrie, în sala spre maşină. Se opreşte la cîţi- să răspundeţi de tot ce se va
tone cărbune, sectorul I a în ­ tuaţie : agitatorii n-au fost in­ bază. clubului A .S.l.T. din Petroşani a avut corespondentă va paşi de ea. înclină puţin ca­ petrece aici în lipsa noastră.
registrat o rămînere în urmă. struiţi cu aceste probleme, agi­ loc în faţa a 230 spectatori simpozio­ pul, privind-o printre gene. Des­ — Dar cei 17 bolnavi ? Dacă
Proporţia brigăzilor care nu-şi taţia vizuală nu este folosită Ţinîndu-se seamă de aceste nul „Totul pentru om" inspirat din • In sala cinematografului chide apoi brusc uşa din spa­ se ivesc complicaţii ? ! Ştiţi că
realizează planul de producţie decît în mică măsură. lipsuri, aceşti tovarăşi n-au mai prevederile măreţului Program al „Filim on Sîrbu“ din Deva va a- te, pipăie plasele, pinza tărgi- tovarăşa doctoriţă de la interne
lunar este de 33 la sută, ceea fost aleşi în noul comitet de P .6.U .S. Au luat cuvîntul in cadrul vea loc azi, la orele 11, simpo­ lor... Vine apoi lingă portieră, e şi ea bolnavă...
ce înseamnă că, în medie, din — Este adevărat, spunea în partid al minei. acestui simpozion profesorii Victor zionul pe tema „Totul pentru o deschide, ochii i se fixează pe — Lasă, soră, nu-ţi face a tî­
trei brigăzi, numai două îşi cuvîntul său si tov. Emeric Co- Bădău, director al Şcolii medii mixte om“ . Simpozionul va fi urmat de kilometraj, Faţa i se luminea­
realizează în întregime sarci­ Delegaţii la conferinţă au c ri­ din Petroşani şi prof. Dumitru Cru- film ul sovietic „Soarta unui om“ . ză./ II bate uşor pe umăr, pe tea g riji... Doar
nile lunare de plan. M ajorita­ Conferinfa de partid ticat de asemenea slaba preocu­ tarcluc. şofer :
tea sectoarelor au rămîneri în 0 Azi, în multe comune ale te pricepi dum­
urmă la lucrările de pregătire. de la mina Vulcan pare a comitetului de partid şi a regiunii noastre se va desfăşura — Fain ! Mai avem de făcut
Indicele de productivitate în comitetului de întreprindere neata, nu e p ri­
abataje este sub cel prevăzut. pentru educarea şi atragerea in ­ rodaj la peste ma dată cind
ginerilor şi tehnicienilor la ac­ rămîi singură. Dacă se iveşte un
Cum de a ajuns colectivul mi­ tivitatea ştiinţifică. E l au p ro­ 2.600 kilometri... caz urgent chemaţi pe dr.
nei Vulcan, care în mai multe pus ca în timpul liber să se or­ Radu, de la circumscripţie...
ganizeze cu ei la club şi la ca­ Se întoarce spre

soţia sa şi
ciipeşte semnificativ din ochi.
Ea îi zimbeşte. Se vede treaba
că a înţeles singură sensul as­

rînduri a fost fruntaş pe între­ vaci, că personalul tehnic de binetul tehnic conferinţe, sim­ B. MIHA1 faza intercomunală a concursu­ cuns al acestui „fa in “ , fiindcă — Cum să-l chemăm? Ştiţi
gul bazin carbonifer al Văii conducere este vinovat pentru pozioane, consfătuiri, schimburi lui de teatru „Aniversarea R e­ ceilalţi nu-s prea încintaţi de doar cit are de lucru... Poate
Jiului, într-o astfel de situaţie? rezultatele nemulţumitoare ob­ de experienţă şi alte manifes corespondent publicii“. La Vata şi Blăjeni, perspectiva de a mai aştepta dacă o să-i punem la dispozi­

Conferinţa de partid pe m i­ ţinute în procesul de producţie. ţări avînd ca obiectiv cunoaşte­ Conferinţă pentru studenţi din raionul Brad faza interco­ cine ştie cit timp pînă se va ţie autosalvarea !
nă, care a avut loc nu de mult, Dar comitetul de partid îşi are rea şi însuşirea celor mai noi munală de teatru se va ţine în termina rodajul maşinii. F ie ­ — Autosalvarea ? Nicidecum 1

a scos în evidenţă metodele partea lui de răspundere. E x ­ realizări în domeniul tehnicii In faţa a peste 200 studenţi şi ca­ sălile căminelor culturale din care ar vrea ca acest timp să Aţi uitat că e în rodaj ? ! Ro­
fie cit mai scurt, pentru ca dajul trebuie să-l facă şi o să
greşite folosite de fostul comi­ perienţa ne-a arătat de atîtea miniere. dre didactice de la Institutul de mine localităţile respective.
autosalvarea să poată fi folo­ urmărim personal, eu şi soţia,
tet de partid al minei, tendinţa ori că acolo unde slăbeşte mun­ Conferinţa de partid a minei „Gh. Gheorghiu-Dej" din Petroşani a • Teatrul de stat din O ra­ cum se va face aceasta, chiar
unora din membrii săi de a în ­ ca politică nu ne putem aştep­ a cerut noului comitet să ţină avut loc în ziua de 27 octombrie o dea prezintă azi la Brad pie­ sită în scopul pentru care a în zilele cit vom lipsi din spi­
locui munca politică cu meto­ ta la rezultate bune. Acest lu ­ seama de toate aceste lipsuri şi documentată conferinţă închinată ma­ sa „Ultim a oră“ de Mihail Se- tal... Aşa că vă luaţi gîndul de
de administrative. cru ne-a fost confirmat acum să lupte pentru ridicarea nive­ relui om de ştiinţă rus Lomonosov. bastian. fost creată. la maşină ! La revedere.
încă odată de practica noastră lului muncii de partid în aşa A vorbit cu acest prilej ing. Dumitru — De-acum, cazurile grave
Darea de seamă prezentată şi trebuie să ţinem seama de el. • Stadionul Corvinul din Hu­ Cei trei dădură să iasă din
de tovarăşul Aurel Mîrza, fos­ se vor reduce ! şopteşte o soră.

Dar nici „şeful“ , nici soţia

tul secretar al comitetului, n-a Mai mulţi delegaţi au com­ fel îneît să se asigure îndeplini­ Todericiu din Bucureşti, din cadrul nedoara va găzdui azi întîlnirea lui n-o bagă în seamă. In ca­ cabinet.
vorbit decît în trecere despre bătut tendinţa care s-a mani­ rea cu succes a sarcinilor pla­ Ministerului Chimiei şi Petrolului. de fotbal din cadrul categoriei zul lor se adaugă acum alte — A... da... Era să uit... Ve­
metodele politice folosite de ve­ festat în unele sectoare de a nului de producţie — simţitor B între echipa locală şi C.F.K. gînduri. cu totul departe de in­
chiul comitet şi de birourile or­ rezuma măsurile împotriva ac­ sporite din anul viitor. MIMAI BENIŞEK Arad. Meciul va începe în ju- teresele spitalului, ale bolnavi­ deţi, spuneţi şoferului să insta­
ganizaţiilor de bază în mobili­ telor de indisciplină, numai la r T orei 15. lor. leze şi unul dintre aragazurile
zarea colectivului la îndeplini­ sancţiuni. Vorbitorii au arătat C. MAG DAU N corespondent spitalului, cu o butelie, în ma­
rea sarcinilor de producţie. Ea că sancţiunile administrative mm — Fain ! mai spune odată ,ca şină. O să ne trebuiască pe...
a căutat să explice cauzele ce­ sînt necesare în multe cazuri pentru sine, doctorul, şi irltră teren, mai ales că ne-am cum­
lor mai multe din lipsuri prin dar că ele nu pot înlocui mun­ în spital, urmat ca de o umbră părat şi o jumătate de porc...
deficienţele de ordin tehnico- ca politică, de educare, de con­ de soţie.
organizatoric, răspunderii scă­ vingere. — Nu ni-1 luaţi 1 Ne vom
zute a unor cadre de conduce­ „Şeful“ s-a Închis în cabine­ descurca greu numai cu unul.
re, manifestărilor de indiscipli­ — A devenit un obicei, spu­ tul său. Telefonează la Haţeg, Ştiţi că avem butelii puţine...
nă etc. fără să analizeze aceste nea tovarăşul Ludovic Antal, doctorului Inchim Vespasian, Ne trebuie şi la gătit mînca-
cauze prin prisma muncii de ca indisciplinaţii din alte sec­ rea, şi la dezinfectat instru­
partid; toare să fie transferaţi in secto­ - ¦j şeful secţiei sănătate a sfatu­ mentele medicale, şi la încăl­
rul de transporturi. De ce oare? lui popular raional. După pu- zit apa pentru spălat...
Âtiîftc •frămîntaţi de soarta Ce foloase avem dacă ne mul
producţiei, majoritatea delega­ ţumim să mutăm pe aceşti oa­ ..i;,ine cuvinte, se vede că a ob- — Descurcaţi-vă şi voi, cum
ţilor care au luat cuvîntul în meni dintr-un sector în altul ? . ţinut cele dorite, fiindcă faţa ştiţi, ce naiba ! Noi plecăm
conferinţă au criticat cu toată Se întăreşte oare în felul aces­ chiar azi... Nu mai încap dis­
asprimea slaba preocupare a ta munca în sectorul de trans­ îi străluceşte de bucurie. Se cuţii I
comitetului pentru ridicarea ni­ porturi ? Socotesc că e bine ca întoarce spre soţie.
velului activităţii organizaţiilor cel sancţionat să-şi ispăşească Zis şi făcut. Fără nici un pic
de bază, pentru îmbunătăţirea pedeapsa în sectorul lui şi să — Pînă la C luj ne dă voie... de remuşcare, cei doi „doctori“
muncii politice de masă, pen­ fie ajutat acolo să se îndrepte, ..pentru a afla care-s rezultate­ şi-au părăsit în voia soartei
tru legarea strînsă a acestei să existe acolo preocupare pen­ le examenelor“ . Atîta încuviin­ bolnavii, uitînd de angajamen­
munci de activitatea de pro­ tru educarea lui. ţare am vrut să şi am ! Dacă tul luat la obţinerea diplomei,
ducţie. o să ne abatem şi pe la mama de a nu precupeţi nici un efort
Analizînd activitatea de par­ pentru îndeplinirea datoriei de
— Sectorul nostru — a ară­ tid, conferinţa a acordat o la Bucureşti şi pe la Braşov, a alina durerile celor sufe­
tat tov. Profir Cuciuc, secre­ atenţie deosebită şi muncii de rinzi. „Ş efii“ au plecat în „ro­
tarul organizaţiei de bază nr. 1 propagandă, legării acestei n-o să ne taie nimeni capul... daj“ , lipsind 10 zile pe cei 17
— este sub plan. Ne dăm sea­ munci de sarcinile de produc­ bolnavi internaţi în spital, de
ma că răspunderea pentru acea­ ţie, întăririi eficienţei ei. Tova­ Pe drum se mai poate întîmpia îngrijirile necesare.

vreo pană de cauciuc, se mai SI DON IA BAR BU
blochează motorul...
IRIMIE STRAIJŢ
— Şi chiar dacă am sta cî-

teva zile în plus, n-o să se facă

C onstrucţii noi pe b u leva rd u l Lenin din B raşov (C a rtie ru l P rim ăverii). gaură în cer... Doar maşina-i în1*

sta ne revine în primul rînd răşii Nicolae Mărgineanu, Flo-
nouă, comuniştilor. Organizaţia rian Olteanu şi alţi vorbitori au
de bază n-a reuşit să mobili­ arătat că deşi s-au obţinut re­
zeze pe membrii săi în aşa fel
incit fiecare să militeze cu toa­ zultate în îmbunătăţirea frec­ r In sala Congresului, in rin- OAMENI GENEROŞI m u lte produse ci şi p reo cu p a ­
tă răspunderea pentru realiza­ venţei, există cercuri în care
nivelul expunerilor şi discuţii­
rea sarcinilor de producţie. B i­ lor e scăzut. Mulţi propagan­
durile m em brilor Prezidiului rea de a perfecţiona producţia

roul organizaţiei de bază a fost dişti — s-a arătat în conferinţă , pot fi văzu ţi oam eni ai m un- spirit practic csie plină de de PETRUS BROVKA D om nule U iurciov, trim iteţi pen tru ca ziua de m iine să
descomplectat, a intim pinat — nu participă la instruire. Pe învăţăm inte. oam en ii dv., am să -i in văţ fie şi m ai rodnică. Iată ce
greutăţi în activitatea sa. S-a de altă parte, comitetul de par­ 7 cii. D e fiecare d a tă cîn d se şlivleţi de porum b. Im ediat, cum poate un om să îngri­ spu n e M aria R o jn eva : M unci­
simţit de multe ori nevoie de ţ deschide şed in ţa se vă d ală- Tractoristul G hitalov este nu ca răspuns, N. S. H ruşcîov jea scă 100 de h ectare cu ltiv a ­ torii fabricii îm preu n ă cu In ­
sprijin, de îndrumare, de con­ tid n-a ţinut cont de indicaţia n u m a i u n o m al m u n c ii ci şi a ia tă lui G h ita lo v şi C ongres- te cu porum b. stitu tu l en ergetic din Iva n o ­
trol din partea comitetului de ) tu ri de conducătorii partidului un o m de ştiin ţă . El nu se vo rezolvă în m o m e n tu l de
de a nu încărca propagandiştii
ţ oam en i ai m u n cii din oraşele
partid al minei. Dar acest spri­ cu prea multe sarcini. Unii / şi sa tele ţării, la t-o p e V alen- sului doi ştiu leţi de porum b
jin nu s-a făcut simţit. Mem­ propagandişti sint încărcaţi şi A ft iirn a G a g a n o v a . m u lţu m eşte cu o sim plă m u n ­ şi m ai grei, cu ltiva ţi de elevii
/Í Ea poartă o că conştiincioasă ci se preo­ A lexanăr G hitalov a poves­ faţă problem a reglem entării
rochie sim plă, tit : au tom ate a vitezei m aşinilor
chipul ei este
brii comitetului de partid al in prezent cu tot felul de sar­ ' d e s c h i s ş i p r i v i r e a s i n c e r ă ; E v ­ c u p ă î n p e r m a n e n ţ ă d e p e r ­ ş c o l i i m e d i i d i n O lg in s lc , R e ­
In anul 1958 am obţin u t cea de filat.

minei au participat doar în cini. gh en ia Doliniulc — cu n oscu ta fecţionarea m ecanizării, pentru publica A utonom ă O setină de m a i m are recoltă din via ţa M aria R o jn eva se preocupă

foarte mică măsură la adună­ — Conţinutul slab al învăţă- cu ltivatoare de porum b, este ca p ă m în tu l so vietic să poată nord. Sala răsună de aplauze m e a : 64 c h in ta le c e r e a le W nu num ai de calitatea produ c­
rile organizaţiei de bază. mîntului de partid la mina noa­ o fem eie voinică cu trăsături da ţării cit m ai m ulte produ ­ c î n d a f l ă d e la N. S. H r u ş c îo v hectar. A nul acesta însă am ţiei ci şi de aspectu l ei exterior.
stră — a arătat tov. Profir Cu- calde, m aterne, p o a rtă un fru ­ se. P e n im en i n u -l su rprin de că acesta este rezu ltatu l m u n ­ obţin u t 75 de chintale. B riga­ A m a v u t ocazia in r e p e ta te
— Anul acesta, a arătat tov. m os costu m naţional. E x e m ­ fa p tu l că de m u lte ori tr a c ­ cii elevilor în tim p u l practicii dierul G h italov s-a strădu it nu rînduri, declară ea, să m erg
Iosif Cotoţ, în multe privinţe

s-au obţinut rezultate mai sla­ eiuc — se datoreşte în cea mai to r istu l in o v a to r dezm in te lor şcolare şi al unei întreceri in a v a n ta ju l său personal, ci în stră in ă ta te . P o t să afirm
plu l d a t de Doliniulc şi G a g a -
afirm aţiile unor oam eni de şti
be decît în anul trecut. Oare, mare măsură slabei preocupări nova este u rm at astăzi de pen tru întregul popor. Este im ­ cu tărie că ţesătu rile noastre

de ce ? Mina este aceeaşi. a comitetului de partid. Comi- m u lţi oam eni, nu num ai din inţă, prin m u n ca sa practică portan t că aceasta este ca ­ sînt su perioare in ceea ce p r i­
Condiţiile de zăcămînt sînt ace-' tetul n-a controlat niciodată din adu cin d elem en te n oi in ş ti­
leaşi. Oamenii, în marea lor conţinutul învăţămîntului de U niunea S ovietică, ci şi inţă. Note de la Congresul racteristic nu num ai pentru v e şte ca lita tea şi durabilitatea
majoritate sînt şi ei aceeaşi, in partid în organizaţia noastră de al X X II-lea al P.C.U.S.
direcţia aceasta însă, în munca bază, niciodată membrii corni- a lte ţări. S em n ificativ la C ongresul G h ita lo v ci p e n tr u m a jo r ita ­ celor pe care le-a m văzu t, dar
nostru este u n itatea deplină a in te r e s a n te . I n f e b r u a r ie a. c.
tu tu ro r p a rticip a n ţilo r lui — ei au c h e m a t la în trecere tea covirşitoare a oam enilor finisarea ţesăturilor noastre,

A tm o sfe ra ca re d o m n e ş te la com u n itatea ideilor, dorinţelor „B rigada bătrinilor“ şi au în ­ sovietici. aspectu l lor e x terio r şi colori­
C ongres iţi dă im presia că te
afli într-o m are fam ilie. M e m ­ d elegaţilor de rină cu cele ale vins-o ! S-au an gajat ca pe D upă G h italov, la tribuna tul, din p ă cate, răm în uneori
brii acestei m ari fam ilii îm ­ con du cătorilor partidu lu i. Nici 50 de h ectare să obţină o re­
pă rtă şesc a celea şi bucurii şi o barieră nu desparte pe oa­ coltă de c ite 90 ch in ta le boaoe C ongresului a u rm at M aria in u rm ă fa ţă de cele m a i b u n e
griji. A lături de un m are om m enii sim pli de oam enii care de porum b şi au obţinut cite
de ştiin ţă se află un m uncitor deţin înalte postu ri de con­ R ojn eva, a ju to r de m aistru la m o d ele din stră in ă ta te . şi,
sau un colhoznic, în rîn d cu ducere. E ste caracteristic fa p ­ 121 d e c h i n t a l e ! î n s u f l e ţ i ţ i d e
| Te A. Pe L. P etroşan i. m areşalul şi cu generalul se tu l că atunci cînd a luat cu ­ fabrica de postav din K u pava. M aria R o jn eva fa ce p ro p u ­
află un sim plu soldat, alături v în tu l A le x a n ă r G h ita lo v , N. succesul lor elevii s-a u a n g a ­
anunţă că sîmhătă 28 octombrie s-a redeschis de un cunoscut scriitor se află S. H r u ş c îo v l-a. a j u t a t c u s f a ­ ja t ca anul viitor să reco lteze Şi ea se preocupă de c re şte ­ neri practice cum . trebuie re­
cite 170-180 ch in tale la h e c ­
turile sale să dezvălu ie* esen­ tar. rea p ro d u ctivită ţii m uncii, să zolvată această problem ă.

ţa practicii sale. F iecare din A lexanăr G hitalov a arătat dea to t m ai m ulte produse ţă ­ T o a te realizările noi ale oa­
noi a pu tu t vedea că condu­ la C on gres c u m a în v ă ţa t d e la
cătorul partidului şi p oporu ­ vestitu l ferm ier am erican rii şi poporu lu i. In a cest scop m en ilo r m u n cii se fac în n u ­
lui cu n o a şte la p erfecţie m e ­ G arst şi ca o dovadă că noi
seria renum itului m ecanizator. nu n e în con ju răm de restul sint folosite to a te posibilităţi­ m ele om ului sovietic. In viaţă
lum ii cu o cortină de fier aşa
i i i „tur i cercetătorul adîncim ilor neex­ La Congres dom neşte o a t­ cum afirm ă propaganda occi­ le şi în p rim u l rîn d în v ă ţă tu ­ trebuie să te bucuri nu num ai
plorate ale bogatu lu i subsol m osferă de prietenie, de lu ­ d en ta lă , N. s . H ru şcîov în
complect r e n o v a t sovietic. In P alatu l Congrese­ cru şi de sim plitate. tim p u l cu vîn tă rii lui G h italov ra, ridicarea m ăiestriei. M u n ­ de belşug, de bogăţie, ci şi de
lor din K rem lin d o m n eşte o a e x p lic a t: N u to ţi delegaţii
n permanentă aici se găsesc diferite atm osferă creatoare şi con ­ ’A l e x a n ă r G h i t a l o v a s t r i n s ştim că tovarăşul G hitalov a c ito rii în va ţă . In u ltim ii 10- frum os.
specialităţi de artă culinară şi grătare. stru c tiv ă . fost in anul 1958 in A m erica 11 a n i c u r s u r i l e s e r a l e a l e ş c o ­
Q recoltă bogată: de pe 429 la ferm a lui G arst. în să şi L a C ongresul nostru iau c u ­
Cu prilejul redeschiderii resfauranfului Se dezbate noul Program al G arst ne-a propus a c e a sta :
P artidului C om unist al U niu­ H ectare p ă m în t — cite 75 lii m e d ii te h n ic e d e p e U ngă v în tu l n u m ero şi . o a m e n i ai
s-a organizai şi o frumoasă expoziţie nii S o v ie tic e care desch ide in ch in ta le cereale la hectar.
fa ţa ţării noastre perspective Pentru a confirm a bogata r e ­ fabrică au fost u rm ate de 369 m uncii. Eu i-a m au zit pe G h i­
de a r t ă culinară cu vinzare. m ăreţe. co ltă a colhozului său, el ofe-
ră lui N. s. H ruşcîov cîţiva de specialişti, 36 de persoane talov, R ojneva, G agan ova /
Lumină fluorescentă şi în călzire centrală. La tribună urcă cunoscutul
brigadier tractorist Alexanăr au absolvit Institutul fără frec­ am asistat la o convorbire în ­
i ViZiTAŢi Cil ÎNCREDERE NOUL RESTAURANT. G hitalov, de la colhozul „Al
X X -le a C ongres al P.C.U .S.“ venţă, su te de m uncitori au tre cu ltivatoarea ucraineană
din regiunea K irovograd. C u-
absolvit şcoala tin e re tu lu i d e p o ru m b E vg h en ia Doliniulc

m uncitor. In prezen t, fiecare şi K irii O rlovski, p reşed in tele

al patru lea salariat din fa b ri­ colhozului „ R a ssv e t“ din Ble-

că are studii m edii, m edii te h ­ lorusia şi m i-a m d a t bin e se a ­

nice sau superioare. m a că ei sint oam eni gen e­

C e-l caracterizează pe om ul roşi ; fericirea poporului, o

m uncii sovietic ? Nu num ai viaţă plină de bucurii pentru

dorin ţa de a m u n ci în aşa fel to ţi oam enii din lum e — a c e a ­

v în ta re a sa p ă tr u n să de m u lt in c it să re a lize ze a stă zi m a i sta este d orin ţa lor sfîntă.

(? V W W W n/ V W V v W W W W W V \ vV V N A A rW W V W V V s \s \s \/'