Page 96 - 1961-10
P. 96
pag. 4 mUMUD mcrALISMULUi Nr. 2129
||M — MBm m m — 1 ii i — ¦.¦—u...» «TOaroaroomtttfw .! y j m x & t
CONGRESUL AL X X I I - L E A AL P. C U.
Ciivîsitarea rostita de M» S. H ru şciov ŞEDINŢELE D i 21 OCTOMBRIE
99
(Urm are din pag. I-a ) După război, nici un guvern al N. S. Hruşciov a declarat in cind comuniştii albanezi, po acţiune bună în acelaşi iei şi Uniunii Sovietice. Acest proiect'
S.U.A., nici un preşedinte ame continuare: „Cuvintările dele porul albanez, îşi vor spune cu- să-i uşurăm situaţia. MOSCOVA 28 (Agerpres). —
dentale ameninţă făţiş să pună rican nu a declarat că bombar gaţilor şi reprezentanţilor parti vintul şi atunci conducătorii TASS transm ite : în şedinţa din relevă şi mai mult rolul con
mina pe arme. „Ameninţînd cu darea oraşelor Hiroşima şi Na- : delor frăţeşti, confirmă in mod albanezi vor trebui să dea so N. S. Hruşciov a arătat că dimineaţa de 28 octombrie a
războiul, ele vor să ne sileas gasaki ar fi fost o acţiune imo convingător că Comitetul Cen coteală pentru răul pe care l-au Voroşilov a trăit mulţi ani, a Congresului al X X II-ie a al ducător al partidului în perioa
că să acceptăm menţinerea pe rală. tral al partidului nostru a pro adus ţării lor, poporului lor, făcut multe lucruri bune pen P.C.U.S., care s-a deschis sub
vecie a drepturilor de ocupaţie cedat pe deplin just cînd a ra cauzei construirii socialismului tru partid şi popor. „Consider preşedinţia lui Ghennadi Voro- da construcţiei desfăşurate a
ale 'Americii, Angliei şi Franţei „E i se călăuzesc după mora portat în chip principial şi des în Albania“ . — a spus el — că faţă de to nov, delegaţii au ascultat r a
în Berlinul occidental“ . la imperialistă, potrivit căreia chis Congresului despre situ a varăşul Voroşilov trebuie să portul lui Fro l Kozlov, membru comunismului. In proiect, au
totul este îngăduit celui puter ţia anormală a relaţiilor sovie- Nikita Hruşciov a spus că procedăm cu atenţie, să fim al Prezidiului şi secretar al C C.
In această ordine de idei, nic. E i au socotit că monopolul to-albaneze“ . P.C.U.S. va lupta şi de acum mărinimoşi. Cred că el condam al P.C.U.S., „Cu privire la modi căpătat o nouă dezvoltare prin
Nikita Hruşciov a remarcat că asupra armei nucleare le va per înainte împotriva oricăror aba nă sincer faptele sale şi ie re ficările în istatutul Partidului
puterile occidentale prezintă lu mite să-şi instaureze dominaţia E l a amintit că, din păcate, teri de Ia marxism-Ieninism. E l gretă... Cred că Kliment Efre- Comunist al Uniunii Sovietice“ . cipiile leniniste ale construcţiei
crurile ca şi cum aceste drep asupra lumii întregi“ . repetatele încercări de a nor a declarat că partidul a criticat movici va lupta activ împreu
turi le-ar fi necesare „pentru maliza relaţiile cu Partidul şi va critica revizionismul iu nă cu noi pentru cauza parti Raportul a fost în repetate de partid.
asigţurarea libertăţii“ Berlinu Dar Uniunea Sovietică, a con Muncii din Albania, nu au dat goslav, a criticat şi va critica dului nostru“ . rînduri subliniat de aplauze
lui occidental. tinuat Nikita Hruşciov, a creat nici un fel de rezultat. „Comi dogmatismul şi sectarismul. prelungite. Vorbitorul a arătat că în în
intr-un timp scurt o puternică tetul Central al partidului nos N. S. Hruşciov a declarat în
„Dar nici Uniunea Sovietică, armă termonucleară şi astfel tru a manifestat maximum de N. S. Hruşciov a subliniat că continuare : Congresul al X X IÎ- Apoi Congresul a fost salutat treprinderile şi instituţiile din
nici Republica Democrată Ger s-a pus capăt monopolului răbdare şi a făcut tot ce de Congresul al XXII-Iea al P.C.U.S. lea a confirmat cu toată tăria de reprezentanţi ai partidelor
mană, nici celelalte ţări socia S.U.A. în acest domeniu. In pre pindea de el pentru a stabili poate fi numit pe drept cuvînt că linia Congresului al X X -le a comuniste şi muncitoreşti de Moscova au fost create nume
liste, nimeni nu atentează la zent, chiar preşedintele Ken- relaţii bune între partidele noa Congresul unităţii de monolit, al partidului este singura linie peste hotare.
libertatea Berlinului occiden nedy a fost nevoit să recunoască stre“. al deplinei unanimităţi şi coezi justă. Congresul al X X II-ie a roase comisii care lucrează pb,K
tal“, că S.U.A. ,,se află în faţa sarci uni a partidului leninist. consolidează această linie justă. Hilding Hagbei'g, preşedintele
nii grele de a ajunge din urmă Conducătorii Partidului Mun Partidului Comunist din Suedia, principii obşteşti, în care acti
Nikita Hruşciov a subliniat Uniunea Sovietică în acest do cii din Albania, a spus N. S. „Pe duşmani îi înspăimîntă Nikita Hruşciov a arătat apoi a subliniat că viitorul poporu
că puterile occidentale vorbesc meniu“ . Hruşciov, folosesc orice mijloc unitatea crescîndă a rindurilor că în multe cuvîntări la Con lui suedez este întunecat de vează peste 100.000 de coinur
despre „libertate“, subinţele- pentru a ascunde poporului lor noastre. E i încearcă să specule gres, adeseori şi în presă, înarmarea m ilitariştilor vest-
gind regimul de ocupaţie din Dar, a remarcat N. S. H ru ş adevărul despre realizările ze faptul că Congresul nostru a atunci cînd se vorbeşte des germani şi de încercările de a se nişti.
Berlinul occidental. „E i vor ca ciov, în timp ce preşedinteie partidului nostru, ale poporului acordat o mare atenţie discută pre activitatea Comitetului atrage Suedia în piaţa comună
noi, aidoma unor agenţi de cir S.U.A. vorbeşte despre necesita nostru. Albania este singura rii consecinţelor dăunătoare ale Central al P.C.U.S., se pune un europeană. Comisiile obşteşti activează
culaţie, să asigurăm traficul tea de a ajunge din urmă ţară din lagărul socialist în care cultului personalităţii, precum şi
neîntrerupt în Berlinul occi U.R.S.S.. secretarul de stat Rusk ru a fost publicat integral demascării definitive a grupu accent deosebit pe persoana lui, Vorbitorul a arătat că comu nu numai in organizaţii
dental al transporturilor lor mi continuă să îndemne la promo proiectul Programului P.C.U.S. lui fracţionist antipartinic. Z a a lui Hruşciov, se subliniază niştii se pronunţă pentru pro
litare, al spionilor şi diversio- varea unei politici ,,de pe pozi darnice sint însă eforturile duş rolul său în legătură cu cele movarea unei politici de neutra le de partid, ci şi in sindicate
niştilor în scopul unor acţiuni ţii de forţă“ . „Reiese astfel că N. S. Hruşciov a subliniat că mai importante măsuri ale litate de către Suedia, întrucît
dreapta nu ştie ce face stînga“ . conducătorii albanezi ascund manilor comunismului, ei nu partidului şi guvernului. linia neutralităţii corespunde nu şi în organizaţiile comsomoliste.
subversive împotriva noastră şi partidului şi poporului lor Pro vor avea nimic de cîştigat de pe numai intereselor poporului sue
a aliaţilor noştri. Drept cine ne Uniunea Sovietică nici nu se gramul P.C.U.S., deoarece „ei urma acestora". „înţeleg sentimentele bune dez, ci şi cauzei păcii in întrea Oratorul a subliniat că co
iau aceşti domni ? Nu cumva gîndeşte să dicteze altor state se tem de adevăr ca de foc. care animă pe aceşti tovarăşi, ga lume.
cred ei intr-adevăr că totul le voinţa şi condiţiile sale — a Programul partidului este un N. S. Hruşciov a relevat că a spus Nikita Hruşciov. Ingă- muniştii din Moscova aprobă in
este îngăduit, că ne pot sili să spus Nikita Hruşciov. El a adău lucru sfînt pentru noi, este în anumite perioade de activi duiţi-mi însă să subliniez cu Congresul al X X II- ie a al
acţionăm contrar intereselor g a t: „In faţa ameninţărilor d i steaua călăuzitoare în construi tate a partidului, îndeosebi în P.C.U.S. deschide o eră nouă in unanimitate Programul P a rti
recte şi a pericolului izbucnirii rea comunismului“ . etapele de cotitură, este posibil toată tăria că tot ceea ce se spu istoria omenirii, a spus Jiraldo
noastre vitale, contrar intere unui război, Uniunea Sovietică ca în sinul partidului să apa ne despre mine trebuie atribuit Rodrigues, membru al conduce dului Comunist al Uniunii So
selor păcii şi securităţii gene „Dacă ei l-ar fi publicat în ră păreri diferite. „Cum trebuie Comitetului Central ai partidu rii naţionale a Partidului Comu
ra le ? “ — a spus Nikita Hruş a fost silită să ia măsurile ne întregime, oamenii muncii din să se procedeze faţă de cei care lui nostru leninist, Prezidiului nist din Brazilia. vietice.
ciov. cesare pentru întărirea capaci Albania ar fi văzut unde este îşi exprimă o părere proprie di
tăţii sale de apărare, pentru calomnie şi unde este adevăr, C.C., deoarece nici o măsură Sintem solidari cu tovarăşii In şedinţa de după-ămiazS a
A sosit de mult timpul ca ei apărarea poporului sovietic, a ar fi văzut că întreaga activi ferită de a celorlalţi ? Conside importantă, nici o acţiune de sovietici, a spus el, care si-au Congresului primul care a luat
să înţeleagă un adevăr simplu popoarelor întregii mari comu tate a partidului nostru, pla răm că în asemenea cazuri nu răspundere nu s-a efectuat la reafirm at fidelitatea fată de cuvîntul a fost Vasili Tolstikov,
şl anume că astăzi cu Uniu nităţi a ţărilor socialiste“ . trebuie să se recurgă la repre noi potrivit indicaţiei personale Congresul al XX-lea. Sprijinim al doilea secretar al Comitetu
nea Sovietică, cu întregul lagăr nurile lui, corespund intereselor salii ci la metodele leniniste de a cuiva, ci este rezultatul unor întrutotul poziţia P.C.U.S. faţă lui rcclonal Leningrad al
socialist, nu se poate vorbi de- N. S. Hruşciov a subliniat că vitale ale popoarelor, inclusiv convingere şi lăm urire“ , a dezbateri colective, al unei ho- de conducătorii Partidului P.C.U.S., care in numele celor
cît de pe poziţiile raţiunii şl oamenii de ştiinţă sovietici fac intereselor poporului albanez — spus el. tărîri colective. Muncii din Albania, a declarat 350.000 de membri ai organiza
nicidecum de pe poziţii de for tot ce este necesar pentru a re prieten nouă“ , a declarat N. S. Jiraldo Rodrigues. ţiei de partid Leningrad, s-a
ţă, a declarat Nikita Hruşciov. duce la minim consecinţele dău Hruşciov. N. S. Hruşciov a vorbit în con In conducerea colectivă, in pronunţat pentru aorobarea
Or, raţiunea şl dreptatea nu nătoare ale experienţelor nu tinuare despre denaturarea nor Jiraldo Rodrigues a dat citi noului Statut al P.C.U.S. în tru
sint de partea lor, ci de partea cleare. Marele nostru partid, a con melor leniniste ale vieţii de rezolvarea ifi mod colectiv a re mesajului comuniştilor bra cît acesta ţine seama întrutotul
noastră. tinuat N. S. Hruşciov, a fost partid în condiţiile cultului per tuturor problemelor principia zilieni adresat Congresului a! de cerinţele Program ului şi co
„Noi nu putem însă să nu supus nu o dată unor atacuri sonalităţii lui Stalin. Unele res- X X II-ie a al P.C.U.S., semnat de respunde noilor sarcini ale con
„Politica puterilor occidentale efectuăm aceste experienţe în învei-şunate şi murdare din trîngeri ale democraţiei interne le rezidă marea noastră forţă“ . l_.ii îs Carlos Prestes. struirii societăţii comuniste.
in problema germană nu este timp ce im perialiştii din Statele partea unor duşmani direcţi de partid şi ale democraţiei so
determinată de interesele păcii Unite, Anglia, Franţa. Germania sau camuflaţi ai comunismu vietice, inevitabile în condiţiile Acţionind cu liotărîre împo Partidul Comunist şi masele „Comuniştii din forţele arma
ci în primul rînd de interesele occidentală se pregătesc să n i lui. Nu ne amintim insă, ca ci luptei ascuţite împotriva duş triva tuturor fenomenelor res de oameni ai muncii din Sudan, te sp rijină întrutotul şi pe de
forţelor militariste şi revanşar micească nu numai cuceririle pingătoare ale cultului perso a declarat Ibraliim Mustafa, plin toate tezele noului Statul:
de din Germania occidentală. socialiste, ci şl popoarele ţărilor neva...Să. f i. trecut vreodată cu manilor interni şi externi, au nalităţii, m arxist-leniniştii au membru al Biroului Politic ai al P.C.U.S. şi votează în unani
Cancelarul Adenauer este prin noastre. Or. ei nu ameninţă nu Q- vitejZă atît. de. ameţitoare de fost ridicate de Stalin la ran recunoscut şi vor recunoaşte în Comitetului Central al Partidu mitate pentru ele“ — a declarat'
cipalul demon ăi acestei po mai cu infectarea atmosferei, la m ărturisiri şi jurăminte de gul de norme ale vieţii interne totdeauna autoritatea conducă lui Comunist din Sudan, vad în mareşalul Filip Golikov, şeful
litici“. dar vor să răpească viaţa a m i prietenie veşnică, Ia calomnii de partid şi de stat. E l a călcat torilor. Uniunea Sovietică „forţa viito Direcţiei generale politice a a r
lioane de oameni“ . antisovietice, deşănţate, aşa cum brutal principiile leniniste ale rului lor luminos“ . matei şi flotei maritime m ili
Subliniind că cercurile m ili au făcut o conducătorii alba conducerii, a admis arbitrariul „D ar ar fi greşit să prezen tare sovietice.
tariste, agresive, nu-şi ascund N. S. Hruşciov a atras încă o nezi. şi abuzul de putere. tăm separat un conducător sau Reprezentantul P.C. din Sudan
ura faţă de statul sovietic, faţă dată atenţia conducătorilor altul, să-l desprindem oarecum a criticat pe conducătorii P a rti Vorbitorul a subliniat că Co
de politica sa de pace, Nikita S.U.A., Angliei. Franţei. Germa „Probabil că prin aceasta ei N. S. Hruşciov a arătat că re de colectivul de conducere, să-l dului Muncii din Albania. mitetul Central al P.C.U.S. a a-
Hruşciov a spus: „Oricare ar niei occidentale şi altor ţări că vor să pregătească terenul pen presaliile de masă au început elogiem peste măsură. Aceasta jutat la însănătoşirea situaţiei
fi sentimentele lor faţă de so „cel mai raţional este-să arun- tru a-şi cîştiga dreptul la po după asasinarea lui Kirov. Ap contrazice principiile marxism- Vorbitorul a declarat ca do- in arm ată, înlăturîndu-1 pe Ju-
cialism, ei trebuie să renunţe la c6 peste bord politica ,,d e p e menile imperialiştilor. Imperia căzut victimă represaliilor acti leninismului“ . bîndirea de către Sudan a in kov din funcţia de m inistru al
speranţa de a impune cîndva liştii sint întotdeauna dispuşi vişti de frunte de partid dependenţei naţionale a devenit Apărării, în urma măsurilor lua
ţărilor socialiste rinduielile lor poziţii de forţă" şi a „războiului să plătească cei treizeci de a r „Adevăraţilor marxişti-leni- posibilă nu numai ca urmare a te de C.C., a crescut sim ţitor
capitaliste“ . rece“ . „In treburile internaţio ginţi acelora care provoacă sci şi de stat, precum şi co nişti le sint profund străine în luptei ponorului din această ţa rolul organizaţiilor de partid şî
nale trebuie să se promoveze o ziune în rîndurile comuniştilor. clinaţii ea lauda de sine, cit şi ră, ci „în primul rînd datorită ele s-au în tă rit din punct de ve
Nikita Hruşciov a continuat: politică realistă de coexistenţă Dar arginţii n-au adus nici o mandanţi m ilitari. Se crea sublinierea specială, exagerată existentei lagărului socialist“ . dere ideologic şi organizatoric.
„'Astăzi le mai putem spune paşnică“ . dată şi nimănui altceva decit a rolului unor personalităţi.
încă o d a tă : nu vă pierdeţi dezonoare şi ruşine“ . se o astfel de situaţie incit Pentru ei este pur şi simpiu Oscar .Vargas, secretar al Co Subliniind marea importantă
minţile domnilor, nu puneţi la „Coexistenţa paşnică a state mitetului Naţional al partidului a prevederii din Statutul
încercare forţa şi tăria orîndui- lor cu orînduiri sociale şi poli N. S. Hruşciov a declarat în Sergo Ordjonikidze nu a mai jignitor cînd cineva încearcă cu P C.U.S., cu privire la îantul că
rii noastre. Se ştie că în trecut tice diferite este cea mai im continuare: „Noi împărtăşim putut lucra normal şi pentru a insistenţă să-i Îndepărteze, să-i „Avangarda populară“ din Cos orice manifestare de îractio -
duşmanii au făcut nu o dată portantă problemă a zilelor neliniştea prietenilor noştri chi nu avea ciocniri cu Stalin, a izoleze de nucleul conducător al nism şi spirit de grup este in
noastre, a declarat N. S. Hruş nezi, apreciem grija lor pentru nu îm părţi răspunderea pentru tovarăşilor“ . ta Rica, a declarat că noul Pro compatibilă cu partinitatea
astfel de încercări, dar este cu ciov. întărirea unităţii. Dacă tovară abuzurile lui de putere, a hotă m arxist-leninistă, cu ră™ îne-
noscut tuturor cum s-au sfirşit şii chinezi ar dori să depună rit să se sinucidă. Tragică a fost In partea finală a cuvîntării gram al P.C.U.S. reprezintă rea in ¦partid, Salceak Toka.
aceste încercări“. Unii, a continuat el, ne acuză eforturi in vederea normaliză şi soarta lui Aiioşa Svanidze, sale, N. S. Hruşciov a subliniat prim-secretar al Comitetului
că noi am aprecia în mod prea rii relaţiilor dintre Partidul fratele primei soţii a lui Stalin. că primul şi cel de-al doilea pentru costaricani un „stim u regional al P.C.U.S. din BIS S I :
Primul secretar al C.C. al simpiu sau atenuat situaţia in Program al partidului au fost Tuvină, a declarat că el consia
P.C.U.S. a declarat din nou că, ternaţională atunci cînd subli Muncii din Albania şi partidele „In condiţiile cultului perso îndeplinite cu succes. lent însufleţitor şi un ajutor de deră imposibilă rănii nerea în
dacă puterile occidentale se vor niem necesitatea coexistenţei frăţeşti, este puţin probabil ca nalităţii, partidul a fost lipsit partid a fractioniştilor din gru
arăta dispuse să reglementeze paşnice în condiţiile actuale. Ni altcineva să poată contribui de o viaţă normală. Cei care Acum am intrat în a treia nepreţuit“ . pul antipartinic.
problema germană, problema se spune că cei care pun accen mai bine la rezolvarea acestei uzurpă puterea nu mai dau so etapă a măreţei noastre lupte
termenelor nu va mai avea ati- tul pe coexistenţa paşnică ar sarcini decit Partidul Comunist coteală partidului pentru acti Adoptăm al treilea Program al Subliniind în continuare im Vorbind în continuare despre
ta importanţă. „In acest caz nu manifesta o anumită subapre vitatea lor, ei se sustrag contro partidului leninist — Programul portanţa unităţii şi coeziunii dezvoltarea R.S.S.A. Tuvină,
vom insista asupra semnării ciere a esenţei imperialismului Chinez. Aceasta ar fi intr-ade lului lui. Acesta este principa construirii comunismului, a spus ţărilor lagărului socialist, a vorbitorul a arătat că niciodată
Tratatului pînă la 31 decem şi că ar ajunge chiar în contra văr în folosul Partidului Mun Iul pericol al cultului persona N. S. Hruşciov. partidelor comuniste şi munci în istoria ei Tuva nu a avut p ii-t
brie. Noi nu sintem supersti dicţie cu aprecierea dată de Le- cii din 'Albania, ar corespun lităţii“. toreşti, vorbitorul şi-a exprimat ne proprie. în ultim ii ani s-au
ţioşi şi considerăm că şi 31 şi nin imperialismului. de intereselor întregii comuni El a subliniat că „economia regretul în legătură cu poziţia valorificat peste 200.000 de hec
13 pot fi date la fel de noro tăţi a ţărilor socialiste“ . Congresul al X X -lea al parti socialistă a acumulat asemenea conducătorilor Partidului Mun tare de păm înturi virgine şi în-
coase. Important nu este o dată N. S. Hruşciov a subliniat că dului, a spus N. S. Hruşciov a forţe şi atita energie incit, de cii din Albania. ţelenite. Anul acesta tuvinii au si
sau alta, ci soluţionarea con aprecierea dată de Lenin esen Relevînd în continuare că in condamnat cultul personalită pe culmile pe care le-am atins, putut să vîndă statului cereale.
structivă şi cinstită a proble ţei im perialismului îşi menţine Partidul Muncii din Albania se ţii, a restabilit dreptatea şi a putem lansa o chemare directă Partidul „Avangarda popu
mei“ . şi acum întreaga valabilitate. manifestă, în forma sa cea mai cerut să se lichideze denatură la întrecere economică paşni Olga Kolcina, al doilea secre
Esenţa imperialismului, carac negativă, tot ceea ce s-a pe rile comise. Grupul antipartinic ca celei mai puternice ţări capi lară“ şi poporul din Costa Rica, tar al Comitetului regional
Sintem gata să ne întîlnim terul său agresiv nu s-au schim trecut în U.R.S.S. în perioada Molotov, Kaganovici, Malen- taliste — Statele Unite ale Ame Moscova al P.C.U.S., s-a alătu
cu reprezentanţii ţărilor occi bat. cultului personalităţii, N. S. kov şi a lţii s-a opus prin ricii. a spus Oscar Vargas, sint de
dentale, să procedăm cu ei la Hruşciov a declarat: „Nu mai toate mijloacele aplicării a- rat propunerilor făcute de de
un schimb de păreri pentru a N. S., Hruşciov a subliniat că este acum pentru nimeni un cestor măsuri. Fracţioniştii Acum, a declarat N. S. Hruş votate cauzei păcii. E l a de
pregăti tratative rodnice — a acum imperialismul nu mai secret faptul că conducătorii au încercat să pună mina pe ciov, lupta dintre cele două legaţii care au luat cuvintul la
spus N . S. Hruşciov. Dar, a sub dispune de aceleaşi posibilităţi albanezi se menţin la putere conducere, să abată partidul de ideologii are un caracter cu t.n clarat că se apropie ceasul cînd
liniat el, Uniunea Sovietică nu ca în perioada dominaţiei sale prin violenţă şi samavolnicie“ . Ia calea leninistă. E i pregăteau tul diferit decit la începuturile Congres, în legătură cu exclu
poate admite ca tratativele să exclusive. „In prezent situaţia In prezent, în Albania, oameni răfuiala cu acei care apărau l i marxismului. Ideile socialismu ţările din America centrală,
fie duse de dragul tratativelor, este de aşa natură incit impe cinstiţi sint urmăriţi numai nia trasată de Congresul al lui ştiinţific au pus stăpînire pe derea din partid a lui Molotov,
ca, profitind de ele, reprezen rialism ul nu mai poate dicta pentru că s-au încumetat să XX-Iea. mase şi s-au transform at într-o care au cunoscut o îndelungată
tanţii ţărilor occidentale să tă tuturor voinţa sa şi să promo ia poziţie de apărare a priete mare forţă materială. Socialis Kaganovici, Malenkov, „care
răgăneze reglementarea paşni veze fără piedici politica sa niei sovieto-albaneze. Cine se Mulţi delegaţi la Congresul al mul acţionează în prezent nu înapoiere şi asuprire, se vor r i
că în Europa. Dacă cineva îşi agresivă“ . pronunţă astăzi pentru priete X X II-ie a au vorbit cu indignare numai ca o idee pentru a că prin acţiunile lor au pătat nu
face asemenea socoteli, să ştie nia cu Uniunea Sovietică, cu despre membrii grupului anti rei înfăptuire partidul a che dica Ia o luptă revoluţionară
dinainte că aceste socoteli nu In calea tendinţelor de aca P.C .U .S, este considerat drept partinic. mat la luptă pe oamenii mun- mele sacru de comunist“ .
se vor împlini niciodată. parare ale im perialiştilor, de duşman de către conducătorii c " . socialism ul a devenit reali hotărltă.
împărţire a lumii, de înrobire a albanezi. Această indignare este ju stifi tate. Vasilii Cernîşev, prim-secre
„Iată poziţia noastră. Pe altor popoare, a declarat N. S. cată şi lesne de înţeles. In cuvîntarea sa, Jorgc del tar al Comitetului de ţinut P ri-
această poziţie am stat şi vom Hruşciov, se ridică forţele de Iată de ce conducătorii alba Socialismul nu mai este o Prado, secretar al C.C. al P.C.
sta cu fermitate“ , a declarat nezdruncinat ale sistemului nezi se opun cursului leninist Referindu-se la Voroşilov, N. chestiune de viitor, ci oferă în din Peru, a declarat că P a rti morie al P.C.U.S. (Extremul
Nikita Hruşciov. mondial socialist şi, în primul al Congresului al X X -Iea al S. Hruşciov a subliniat că gru că de pe acum mari bunuri ma
rînd ale Uniunii Sovietice. Ace partidului. Pentru Shehu, Hodja pul antipartinic l-a folosit în teriale şi spirituale popoarelor dul Comunist al Uniunii So Orient), a declarat că noul Sta
Primul secretar al C.C. al ste Torţe pun stavilă poftelor şi alţii, a pune capăt cultului lupta sa împotriva Comitetului cr»-e au pornit pe calea constru
P.C.U.S. a subliniat din nou că sălbatice ale im perialiştilor. personalităţii ar însemna de Central. irii vieţii noi. Exemplul ţărilor vietice şi poporul sovietic, „au tut al Partidului Comunist al
Uniunea Sovietică a fost silită Uniunii Sovietice va constitui o
N. S. Hruşciov a subliniat că fapt să renunţe la posturile de Tovarăşul Voroşilov, a spus socialiste devine tot mai atră dat omenirii cea mai dreaptă
să reia experienţele cu arma în epoca noastră forţa sistemu N. S. Hruşciov, a comis greşeii puternică armă cu ajutorul că
lui mondial socialist a sporit conducere în partid şi în stat. grave, dar’ consider că faţă de gător pentru oamenii muncii societate“ .
nucleară. fără precedent. Acest sistem el trebuie să avem o altă atitu reia partidul va perfecţiona şî
este marele reazem al păcii în Or, ei fireşte, nu vor face aceas dine decit faţă de ceilalţi mem din toate ţările. Ideile comu Del Prado a declarat că P a rti
Referindu-se la zarva făcută întreaga lume. Principiul coe bri activi ai grupului antiparti pe viitor stilul şi metodele de
xistenţei paşnice între state cu ta niciodată de bună voie, a nic, de pildă, Molotov, Kagano nismului se răspindesc tot mai dul Comunist din Peru m ani
de propaganda burgheză şi de sisteme sociale diferite capătă vici, Malenkov. In timpul luptei conducere. Vorbitorul a arătat
în condiţiile actuale o impor declarat Nikita Hruşciov. ascuţite cu fracţioniştii, la în larg şi mai profund ridicind su festă un devotament nestrămu
cei care susţin că aceste expe tanţă vitală. ceputul plenarei din iunie a C.C. că dezvoltarea industriei a de
„D ar, a continuat el, noi sîn- (1957), Voroşilov a înţeles că se te de milioane de oameni la tat faţă de principiile marxism-
rienţe ar contraveni principiilor „Numai dogmaticii iremedia tem convinşi că va sosi timpul alăturase acelora care acţionau vansat considerabil cifrele de
împotriva partidului, a con creaţie istorica“ . leninismului şi a condamnat pe
moralei, Nikita Hruşciov a spus: bili, care învăţînd pe de rost damnat acţiunile grupului anti N. S. Hruşciov a declarat că control ale septenalului (1959-
formule generale despre impe acei care, asemenea conducăto
partinic, şi-a recunoscut gre mişcarea tot mai puternică şi 1965). Actualul ţinut Primorie
rialism , nu înţeleg aceasta şi ig rilor Partidului Muncii din A l
norează cu încăpăţînare viaţa. şelile. In felul acesta, el a aju tot mai rapidă spre comunism este un ţinut al noilor con
bania, vor să submineze uni
Pe asemenea poziţii continuă să tat într-o oarecare măsură Co va mătura toate obstacolele strucţii. Numai in prim ii ani ai
tatea rindurilor mişcării comu septenalului, au fost construite
rămînă cu încăpăţînare Molo- mitetul Central. Acest pas al din calea spra ţelul scump —
niste şi muncitoreşti mondiale. peste 100 de noi întreprinderi
tov. El şi cei de teapa lui nu lui nu trebuie subapreciat, de construirea celei mai drepte so
După cuvintările reprezentan industriale.
înţeleg schimbările în situaţia oarece a fost atunci un sprijin cietăţi de pe pămînt.
ţilor partidelor frăţeşti, a în Aleksandr Basov, prim-secre
internaţională, fenomenele noi dat partidului. N. S. Hruşciov a subliniat că tar ai Comitetului regional de
ceput discutarea raportului pre
ale vieţii, ei se tîrăsc în coada ieşind din grupul antiparti există tot ce este necesar pen partid Rostov (pe Don), a cali
zentat de Frol Kozlov, secretar
evenimentelor, s-au transformat nic, a spus în continuare N. S. tru ca cei de-al IlI-Ie a Pro ficat noul Statut al P.C.U.S.
al C.C. al P.C.U.S., cu privire
de mult într-o frină, în balast“ , Hruşciov, Voroşilov a ajutat gram al partidului să fie înde drept o mare contribuţie la în
la modificările în Statutul
a spus N, S. Hruşciov. . . Comitetul Central in lupta sa plinit. văţătura leninistă despre partid.
Partidului Comunist al Uniunii
împotrivă fracţioniştilor. Să Aleksandr Basov a sprijinit
Sovietice. propunerea de a trage în mod
răspundem şi noi la această sever la răspundere pe linie d«
După cum a declarat Ivan partid, pe fracţioniştii Molotd-v,-
Kazaneţ, al doilea secretar al Kaganovici, Malenkov.
C.C. al P.C. din Ucraina, co
Congresul a fost in continua
muniştii din această republi re salutat de reprezentări*ii
partidelor frăţeşti de peste h o
că au aprobat în unanimitate tare :
proiectul de Statut al P.C.U.S. Paul Verges, prim-secretar al
Partidului Comunist din Reu
E l a arătat că în Ucraina, la nim:), Hudmundur Vigfusson,
membru al Biroului Politic al
discutarea proiectului de Statut C.C. al Partidului Socialist Unit
din Islanda, Jose Sancliez Verdi»,
al partidului, au luat parte secretar al Comitetului Central
al Partidului Comunist din S a l
235.000 membri de partid. vador, Juan JJucoudrai, secretar
al Comitetului Central al P a rti
Ivan Kazaneţ a subliniat ma dului socialist popular domini
can, îluben Castelianos, secre
rea importanţă pe care o are tar al Comitetului Central al
Partidului Popular din Panama.
instituţia instructorilor volun
Şedinţa următoare a Congre
tari şi a diferitelor comisii ob sului al X X II-ie a al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice se
şteşti de pe lingă organizaţiile va deschide luni 30 octombrie la
orele 10.
de partid.
Nikolai Egorîcev, secretar al
Comitetului orăşenesc Moscova
al P.C.U.S., a declarat că pro
iectul de Statut al partidului
oglindeşte noua etapă în dez
voltarea Partidului Comunist al
* Redacţia şi administraţia zia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: IS8; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai" — Deva
