Page 97 - 1961-10

CongresuluiPROLETARI D IS TOATE ŢĂRILE, DNITI-VA /
Anul Kill. Nr. 2130
Succese ale minerilor
. din Yalea Jiului -w
La Petrila toate sectoareie peste pian
Colectivul minei Petrila ocu­
pă în prezent un loc de frun­
te în întrecerea cu celelalte
exploatări miniere din Valea
Jiului. Măsurile tehnico-or-
ganizatorice aplicate, precum
şi munca entuziastă a brigă­
zilor din abataje au permis
minerilor petrileni să obţină
realizări de seamă. In inter­
valul 1-27 ocfombie ei au
extras peste sarcinile de plan
2.505 tone de cărbune. De re­
marcat faptul că în acest
timp toate sectoarele produc­
tive ale minei şi-au depăşit
Productivitate înaită
In angajamentele asumate
în întrecerea socialistă, mi­
nerii Văii Jiului au ca obiec­
tiv, printre altele, şi sporirea
continuă a productivităţii
muncii. In acest scop ci pun
în valoare noi rezerve inter­
ne, străduindu-se totodată să
folosească mai bine capacita­
tea utilajelor cu care sînt în­
zestrate exploatările miniere.
In cursul acestei luni pro­
ductivitatea muncii, exprima­
tă în tone pe post, a crescut
în medie pe întregul bazin
carbonifer la 1,110 tone. Creş­
însemnate economii
Zilele acestea la toate mi­
nele din Valea Jiului s-a în­
cheiat bilanţul economiilor
realizate la producţia marfă
pe primele 9 luni ale anului.
In acest interval de timp, în
urma eforturilor depuse de
mineri şi tehnicieni pentru re­
ducerea preţului de cost, s-au
obtinut economii în valoare
de 11.205.000 lei.
In fruntea luptei pentru
Consum redus la lemn de mină
în activitatea economică a
exploatărilor miniere din Va­
lea Jiului o sarcină impor­
tantă o constituie economisi­
rea lemnului de mină. Proce­
deele folosite în prezent, de
înlocuire a lemnului prin ar­
marea cu fier a abatajelor
frontale, cu fier şi inele de
bolţari în galerii, permit ex­
tinderea mecanizării şi ca u r­
mare, sporirea productivităţii
muncii Ia operaţiunile de ex­
tracţie. Totodată se economi-
> sesc cantităţi însemnate dc
v lemn dc mină.
M îsnea î nsilf 1eţi tă pe ogoare
Au terminat semănatul
Din situaţia operativă trans­
misă ieri secţiei agricole raio­
nale Uia, rezultă că 25 gospo­
dării agricole colective din acest
raion au terminat însămînţă-
rile de toamnă. Printre unităţile
care au executat în întregime
această lucrare se numără
G.A.C. din satele Fintoag, Ve-
ţel, Leşnic, Boz, Roşcani, Briz-
nic etc. Membrii acestor uni­
tăţi au semănat cu griu 1.429
ha.
Concomitent cu însăminţările,
colectiviştii din raionul Ilia au
recoltat porumbul de pe întrea­
ga suprafaţă (8.590 ha.) şi car­
tofii cultivaţi pe 1.389 ha.
Succese la G.A.C.
din Cirneşti
Hotăriţi să obţină chiar din
primul an de muncă în comun
(gospodăria a fost inaugurată
de curînd) recolte cit mai bo­
gate, colectiviştii din satul Cîr-
neşti, raionul Haţeg, dau în
aceste zile o adevărată bătălie
pentru terminarea insăminţări-
lor de toamnă.
Cu- sprijinul mecanizatorilor
şi in mare parte cu atelajele
proprii, ei au executat arături
pe aproape 150 ha. şi au însă-
mîfiţat peste 140 din cele 183
ha. planificate a fi însăminţate
cu griu.
Ritmul în care se lucrează
aici, asigură terminarea însă-
minţatului in cel mult 2 zile.
VASILE MAGHF.RU
corespondent
Cn toate forţele
Colectiviştii din Daia au ho­
rit ca in toamna aceasta să in-
Marţi 31 octombrie 1961
planul Ia extracţia cărbune­
lui.
Cele mai mari realizări le-
au dobîndit minerii din sec­
torul III, care au extras 1.G57
tone de cărbune peste plan.
Randamentul obţinut pe sec­
tor este cu peste 400 kg. căr­
bune pe post mai mare decît
cel planificat. La rîndul lor,
minerii sectorului I au extras
din abataje 343 tone de c ă r­
bune în plus. Aici, brigăzile
conduse de Gheorgîie Neagu,
Gheorghe Cucoş, Victor Pe-
ter au obţinut randamente de
peste 5 tone cărbune pe post.
teri mari au înregistrat mi­
nerii de Ia Uricani, care au
atins o productivitate medie
cu peste 14 la sută mai mare
decît cea planificată. îm bu­
nătăţirea condiţiilor de mun­
că în abataje a permis mine­
rilor de la Lupeni să lucreze
în prezent cu o productivita­
te de aproape 1.100 tone căr­
bune pe post. Rezultate ase­
mănătoare au obţinut în di­
recţia sporirii randamentelor
şi colectivele minelor 'Petrila
si Aninoasa.
economii sînt minerii de la
Uricani. Datorită sporirii pro­
ductivităţii muncii, îmbună­
tăţirii calităţii cărbunelui, re­
ducerii consumurilor specifi­
ce etc., ei au realizat o eco­
nomie totală de 1.054.000 lei.
Economii suplimentare de
722.000 lei a realizat în p ri­
mele 9 luni ale anului şi co­
lectivul exploatării miniere
Vulcan.
Succese frumoase în aceas­
tă direcţie au obţinut minerii
de la Lenea care au redus în
primele 9 luni ale anului con­
sumul de lemn la 1.000 tone
de cărbune cu aproape 3
m.c. Datorită înlocuirii lem­
nului prin diferite sisteme de
susţinere, minerii de la Lu­
peni au redus în primele 9
luni ale arului consumul de
lemn eu 2 m.c. pe 1.000 tone
de cărbune extras.
C. MATEE8CU
săminţeze griu pe 900 ha., orz
pe 93 ha. şi secară furajeră pc
17 ha. ., •*,; ..-!
Cu sprijinul mecanizatorilor
din Miercurea şi cu atelajele dc
care dispune gospodăria, ei au
însăminţat pină ieri peste 600
ha. cu griu şi, pină in urmă cu
două săptămini, toată suprafaţa
destinată culturii de orz şi se­
cară furajeră.
Paralel cu semănatul, colec­
tiviştii din Daia au recoltat
porumbul de pe întreaga supra­
faţă cultivată cu această plan­
tă, obţinind in medie la ha.
peste 2.000 kg. boabe.
In prezent, la această gospo­
dărie sint mobilizate toate for­
ţele pentru terminarea cit mai
grabnică a semănatului.
Comunistul Zalei Bodea, şofer la autobaza din Deva, este
de 3 ori sutamiist.
In fotografie : tov. Zalei Boclea, la volanul autobuzului pe
care îl conduce.
Cu prilejul dezvelirii
monumentului lui Karl M arx
Declaraţia tovarăşului Gheorghe Gheorghin-Dej
AiOSCOVA 30 (Agerpres). —
Ziarul „Pravda“ din 30 octombrie a publicat următoarea
declaraţie făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro-
mîn, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare
Romine, in legătură cu dezvelirea monumentului lui Karl
Alarx :
Monumentul în cinstea lui Karl Marx, înălţat în inima
Ţării Sovietelor, la Moscova, este un admirabil semn de recu­
noştinţă laţă de marele nostru învăţător, o expresie a devota­
mentului nemărginit al Partidului Comunist al Uniunii So-
\ !etice faţă de nemuritoarea învăţătură marxistă.
Este semnificativ faptul că monumentul în cinstea creato­
rului comunismului ştiinţific este dezvelit în zilele cînd Con­
gresul al XXll-lea al marelui partid al lui Lemn adoptă noul
Program care stabileşte calea Uniunii Sovietice spre con­
struirea societăţii comuniste.
flT T ttJ S .
Noi gospodării
agricole colective
Şi ţăranii muncitori clin satele Blan-
diana şi Ocoliş, raionul Orăştie, s-au
convins că drumul bunăstării mate­
riale şi culturale este cel arătat de
partid : drumul gospodăriei agricole
colective.
Urmînd exemplul şi îndemnul co­
muniştilor, 125 familii de ţărani mun­
citori din satul Ocoliş şi-au unit du­
minică, 29 octombrie a.c., cele 809
ha. în gospodăria agricolă colectivă
„Viaţă nonă".
L a fel au procedat şi cele 189 dc
familii din satul Blandiana, care tot
duminică, 29 octombrie a.c., şi-au
sărbătorit inaugurarea gospodăriei
agricole colective ..Octombrie Roşu".
Gospodăria arc acum 353 ha. de pă-
mint.
10AN CRISTIAN
corespondent tombrie, secţia locomotive de Ia
Acţiuni tinereşti
Tinerii de pc raza oraşului Hune­
doara, sub conducerea organizaţiilor
U.T.M., au înireprins în acest an nu­
meroase acţiuni de muncă patriotică
pentru colectarea fierului vechi, îm ­
păduriri, înfrumuseţarea oraşelor şi
satelor etc. Pină în prezent ci au
colectat mai mult dc 19.000 tone mc-
In sprijinul
colectiviştilor
Folosind cu multă chibzuinţă
fiecare zi bună de lucru, me­
canizatorii care deservesc gos­
podăria agricolă de stat din
Boz, raionul Sebeş, au reuşit să
termine de executat însămîn-
ţatul orzului pe 120 ha., a griu­
lui pe 50 ha. şi a secarei fu­
rajere pe 18 ha. (întreaga su­
prafaţă planificată).
De citeva zile, cu o parte din
tractoare, s-a început de zor la
efectuarea arăturilor adinei de
toamnă. Pină la 28 octombrie,
această lucrare a fost făcută pe
mai mult de 60 ha.
N1COLAE TIRCOB
corespondent
¦¦m
4 pagini 20 bani
tale vechi, au împădurit circa 4.000
ha. leren, au colectat 6.500 kg. ghin­
dă. Economiile realizate prin acţiu­
nile de muncă patriotică se ridică la
peste 1.000.000 lei. In prezent, în ora­
şul Hunedoara există 7.77-1 purtători
ai insignei de brigadier.
Mineri calificafi
In dorinţa de a-şi ridica me­
reu nivelul profesional, tot mai
mulţi mineri urmează cursurile
şcolii de calificare de pe lingă
E.M. Vulcan. De cînd a luat
fiinţă această şcoală, au fost
calificaţi 379 ajutori de mineri
şi aproape 200 de mineri. In
acest an au terminat cursurile
de calificare 21 artificieri şi ur­
mează să se califice încă 33 dc
mineri şi 42 ajutori de mineri.
Intr-o decadă
In decada a n -a a lunii oc­
Atelierele R.M.R. Simeria a rea­
lizat 42 ia sută din sarcinile
ce-i revin pe întreaga lună. In
această perioadă s-au redat cir­
culaţiei feroviare 6 locomotive,
din care două au necesitat re­
paraţii generale iar patru —
reparaţii cu ridicare.
De la începutul lunii şi pină
Ia 26 octombrie, au fost repa­
rate aici 9 locomotive şi mai
sînt pregătite alte 3 locomotive
pentru a fi redate circulaţiei.
La obţinerea acestor rezulta­
te se evidenţiază echipa de
montori condusă de tov. Zaha-
rie Scrîndiţă şi echipa de la
armături, în frunte cu tov. loan
Florea.
I N S T A L A T O R I I *i—' i—<r r^r r~*
— Am lucrat împreună la
bluming, la laminorul de 650
mm., La cuptorul Martin nr. 4.
Se spune că peste tot am fă ­
cut treabă bună... Să mergem
pe aici, la'stingă...
Şi omul îmi arată drumul
printre grămezile de grinzi
metalice, pămînt excavat, sem-
duri. Sus, la douăzeci şi ceva
de metri, ancorat de un stîlp,
un sudor împrăştie stele în
hala liniei de semifabricate. can îşi capătă înţelesul deplin. rite dimensiuni, vehiculate de fi făcute de îndată ce ne-o
— Buni băieţi. Tot unul şi Ca orice agregat similar, vii­ 3 ori în tunete numai prin for­ vor cere. Şi apoi, la altă
unul. Să tot munceşti cu ei — torul laminor de sirmă a Com­ ţa braţelor (n-a existat posi­ treabă.
—continuă vorba maistrul binatului siderurgic Hunedoa­ bilitatea folosirii cel puţin a — Toţi?
Gheorghe Bocan II. Aici la ra cuprinde pe lingă agrega­ unor scripeţi), sudurile de po­ — Toţi. Ne-am obişnuit unit
sirmă însă, a fost adevăratul
examen. Ce mai, intr-o lună
de zile să dăm gata tunelul
cel lung, e ceva...
Din vorbă in vorbă, am
ajuns in hala liniei de sirmă
a noului grup de laminoare.
Soarele tîrziu de toamnă îşi
strecura razele slabe prin sti­
cla armată, făcind jocuri de
lumini pe utilajele prinse in
fundaţii
— Aici, pe platformă, vom
face ultimele operaţii — legă­
turile pe maşini. Pină atunci
insă mai e ceva de muncit,
jos... experienţă, priceput, s-a în­ intre ele, apoi demontate şi le de sticlă armată ale halei
Coborim citeva trepte în spi­ trecut pe sine. 'Azi poate ve­ duse la decupare, apoi din nou laminorului, soarele tîrziu dc
rală, iată-ne repede ajunşi in
tunel. Becuri electrice lumi­
nează gălbui betonul şi ţevile
7 1—- I u J u J h a / h J *—J u / »__J V—/ ¦- - I V f 1___ t 1___t l. / l _ .. 11— t <— /<— ti— r »— 1 1— 11— / u J I— / 1— h > J b J U . J h J u J
Lucrările si XX
al P. G U. S.
Şedinţa din dimineaţa zilei de 30 octombrie
MOSCOVA 30 (Agerpres). — în cadrul unor mitinguri mun­ buie să stea alături de un om
TASS transmite :
citorii întreprinderilor din Mos­ care, deşi a avut merite faţă de
Şedinţa din dimineaţa zilei de cova au cerut ca sacrofagul cu partid, în ultimii ani i-a adus
30 octombrie a Congresului al rămăşiţele pămînteşti ale lui
Stalin să fie scos din Mausoleul insă multe suferinţe şi prejudi­
XXII-lea al P.C.U.S. a fost prezi­ cii, a declarat Lazurkina.
dată de Nikolai Şvernik. El a Iui Lenin. Propunerea delegaţiei Delegaţia Partidului Comunist
comunicat că Prezidiul Congre­ organizaţiei de partid şi a o a ­ din Ucraina sprijină întrutotui
sului a primit din partea unor menilor muncii din Leningrad, propunerile delegaţiilor organi­
delegaţii cererea de a li se acor­ a declarat Demicev, este şi pro­ zaţiilor de partid din Leningrad,
da cuvîntul. punerea tuturor comuniştilor şi Moscova şi Gruzia, a spus Ni •
oamenilor muncii din Moscova. kfdai Pcdgornîi, prim -secretar
Ivan Spiridonov, prim-secre- al C.C. al P.C. din Ucraina.
Propunerea ca rămăşiţele pă­
lar al Comitetului regional Le­ Din însărcinarea delegaţiilor
ningrad al P.C.U.S., a propus, mînteşti ale lui Stalin să fie din Leningrad şi Moscova, a de­
in numele delegaţiei organiza­ mutate din Mausoleul lui Lenin legaţiilor partidelor comuniste
ţiei de partid Leningrad, ca ră ­ intr-un alt loc, a fost sprijinită din Ucraina şi Gruzia, N. Pod •
de Giiivi Djavahişvili, reprezen­ gornîi a prezentat un proiect de
măşiţele pămînteşti ale Iul Sta­ tantul delegaţiei Partidului Co­ rezoluţie a Congresului al XXII-
lin să fie mutate din Mausoleul munist din Gruzia. lea al P. C. U. S. cu privire la
din Piaţa Roşie intr-un alt loc Mausoleul lui Lenin. In hotări-
şi aceasta cit mai curînd. Spiri­ Djavahişvili, preşedintele Con­ re se propune ca de-acum îna­
donov a comunicat că această siliului de Miniştri din Gruzia, inte Mausoleul din Piaţa. Roşie
cerere a fost prezentată şi spri­ a declarat că organizaţia de de lingă zidul Kremlinului să
jinită în unanimitate în cadrul partid din Gruzia şi delegaţia fie numit Mausoleul iui Vladi­
a numeroase mitinguri ale oa­ gruzină la Congres aprobă şi mir Ilici Lenin. Tn rezoluţie se
menilor muncii din Leningrad. sprijină pe deplin pronunerea consideră nepotrivită rămînerea
ca rămăşiţele pămînteşti ale lui mai departe în mausoleu a si­
Prezenţa în mausoleu a tru ­ Stalin să fie duse din Mausoleul criului cu corpul lui Stalin.
pului lui Stalin alături de tru ­ din Piaţa Roşie în alt loc.
pul lui Lenin, a subliniat Spi­ Delegaţii la Congres au apro­
ridonov, este incompatibilă cu Propunerea ca trupul lui bat în unanimitate această re­
fărădelegile comise de Stalin în Stalin să fie mutat din m auso­ zoluţie.
perioada cultului personalităţii leu intr-un alt loc a fost spri­
jinită de-Dora Lazurkina, mem­ Congresul a continuat apoi
lui. bră a P.C.U.S. din anul 1902. dezbaterile pe marginea rapor­
tului cu privire la modificările
Piotr Demicev, prim-secretar Această veche comunistă, care în Statutul P.C.U.S., prezentai
în tinereţe a activat sub condu­ de Frol Kozlov.
al Comitetului orăşenesc Mos­ cerea lui Lenin, a fost arestată
cova al P.C.U.S. a subliniat că, in 1937 ca şi numeroşi alţi ac­ Alcxamlr Gheorghiev, prim -se­
deşi fărădelegile şi samavolnici­ tivişti de frunte ai statului şl cretar al Comitetului de ţinut
ile care au dominat in perioada partidului. Ea a stat mult timp ’Altai al P.C.U.S., a declarat că
cultului lui Stalin constituie o în închisoare şi In deportare. organizaţia pe care o reprezin­
etapă depăşită, ele nu pot fi tă sprijină în unanimitate toa­
trecute sub tăcere. ,,De acum întregul regim, întreaga si­ te prevederile şi concluziile cu-
înainte şi pentru totdeauna tuaţie din partid de pe atunci
principiile leniniste triumfă şi nu corespundeau spiritului lui ( Continuare in pag. 4-a -
vor triumfa în întreaga noastră Lenin, a subliniat Lazurkina.
Minunatul nostru Lenin nu tre-
viaţă“.
Piotr Demicev a comunicat că
R e z o lu ţia . C o n g re ssiIu S a l X X II« le a a l P .C .U .$ .
ţ9€ a p g °iv is Be I a M a u s o l e u l I u i Y Ia d IIa M s a *38 I l i c i L e s s la i46
MOSCOVA 30 (Agerpres). — 1. — Mausoleul din Piaţa vită menţinerea pe viitor în
TASS transmite : Roşie, de lingă zidurile Kremli­ Mausoleu a sarcofagului cu si­
nului, creat pentru, eternizarea criul lui I. V. Stalin, întrucît
In şedinţa din dimineaţa zi­ memoriei lui Vladimir Ilici gravele încălcări de către Stalin
lei de 30 octombrie, Congresul Lenin, nemuritorul întemeietor a perceptelor leniniste, abuzul
al XXII-lea al P.C.U.S. a adop­ al partidului comunist şi a! sta­ ele putere, represiunile în masă
tat următoarea rezoluţie „Cu tului sovietic, conducătorul şi împotriva unor oameni sovie­
privire la Mausoleul lui Vladi­ învăţătorul oamenilor muncii tici cinstiţi şi alte acţiuni din
mir Ilici Lenin“. din întreaga lume, se va numi perioada cultului personalităţii
pe viitor Mausoleul lui Vladi­ fac cu neputinţă rămînerea si­
„Congresul al XXII-lea al mir Ilici Lenin. criului cu corpul lui în Mauso­
leul lui V, I. Lenin“.
Partidului Comunist al Uniu­ 2. — Se consideră nepotri­
nii Sovietice hotărăşte :
¦ !!!IS *
In curînd minerii din Vulcan vor primi încă un bloc cu 24 apartamente,
in fotografie : Noul bloc la care se execută ultimele lucrări de finisaj.
1
de diametre diferite prinse in­ 220 m. S-a muncit cu dăruire, siune. La cel de-al treilea a 1
tr-o simetrie ciudată pe su­ fără a se ţine seama de timp
porţi. Din loc în loc continui­ (de cite ori n-au fost surprinşi început montarea pentru de- 1
tatea lor e întreruptă de pro­ normatorit văzind planul zilnic capare. Cu alte cuvinte, insta­ 1
tuberantele flanşelor, de filtre, depăşit cu zeci şi zeci de pro­
manometre, debitmetre. Cu cente?), pe bază de grafice
oarecare greutate, lipiţi aproa­ de lucru, în care sarcinile erau latorii lui Bocan şi-au înde­
pe cu spatele de beton, îna­ defalcate pină la om. S-a
intăm către subsolul de ungere. muncit in condiţii grele, deter­ plinit in mare misiunea ce le
Aici, lumină din belşug, spaţiu. minate de spaţiul extrem de
Strinsoarea tunelului a dispă­ îngust al tunetelor. Inchipuiţi- revenea la acest agregat. 1
rut, cuvintele tovarăşului Bo­ v ă : 16 tone ţeavă de dife­
— In ce ne priveşte, spune 1
Intr-un tîrziu comunistul Bo­ 1
can, putem asigura pe mon­ }
tori că din partea noastră nu 1
vor avea de întîmpinat greu­ 1
tăţi. Legăturile pe maşini pot
..
tele de suprafaţă, ca să spu­ ziţie care au necesitat 1.000 cu alţii, ne cunoaştem, oame­
kg. electrozi, faptul că fiecare nii din brigadă sînt chiar prie­
nem aşa, complexul unei in­ sudură trebuia curăţită, pilită, teni. De altfel acest lucru ex­
stalaţii subterane — instalaţia pină la dispariţia celor mai plică in bună măsură realiză­
de ungere, a cărui scop este mici asperităţi, zecile de fil­ rile noastre. Cum să spun, după
de a asigura funcţionarea in tre, redactoare de presiune, ani de zile, muncind împreu­
bune condiţiuni a laminorului. manometre, debitmetre, încas­ nă, simţi că ai o nouă fami­
trate in metalul rotund al ţe ­ lie, trăieşti o nouă viaţă. Bucu­
Sarcina executării ei au prl- vilor, inchipuiţî-vă toate aces­ riile unuia sint şi ale celuilalt,
mit-o brigăzile de instalatori necazurile la fel. E vorba dacă
ale lui Gaşpar Linie, Alexan­ tea şi veţi avea imaginea a nu mă înşel, şi dacă spun bine,
dru Şaramet, Aurel Moţ şi lo- ceea ce au făcut oamenii lui de şcoala muncii. Şi oamenii
Bocan. au înţeles acest lucru, au în­
nuţ Moise, maistrul Gheorghe văţat multe la această şcoală.
Bocan II. Acest colectiv, pu­ Numai cu ţevile acelea cită
ternic, sudat in focul bătăliei bătaie de cap a fost. Intii au ’Am plecat împreună din sub­
pentru înălţarea altor instala­ fost montate, tronson cu tron­ solul de ungere. Prin ferestre­
ţii similare din Hunedoara, cu son, prinse provizoriu flanşele
dea oricine subsolul de ungere
cu cele trei cazane uriaşe, tu- montate. S-au făcut toate. La toamnă îmbrăca utilajele li­
nelele in lungime totală de două tunele instalaţiile de un­ niei ăe sînnă In aur.
gere aşteaptă probele de pre-
A. JURGA