Page 99 - 1961-10
P. 99
N r 2130 ......... DRUMUL' SOCIALISMULUI paer .
«TOMira:aK
TEsaaax «
i pSiSîi li modiflcârile 1 Stalului P.C.D.1
Raport prezentat de F. R. KOZLOV, membru al Prezidiului
şi secretar al C. C. al P. C. U. I O
MOSCOVA 30 (Agerpres). — proclamă numai dreptul mem raportorul, a încercat să opună „Tovarăşul N. G. I-Iruşciov a
TASS transmite : o rezistenţă îndîrjită înfăptuirii
brului de partid de a se folosi liniei leniniste trasate de Con relatat fapte care arată că in
In şedinţa din dimineaţa zi liber de dreptul de a critica ultimele zile, chiar în timpul
lei de 28 octombrie a Congre pe oricare comunist, indiferent gresul al XX-lea al partidului. lucrărilor Congresului al XXII-
sului al XXH-lea al P.C.U.S., de funcţia ocupată de acesta, lea al P.C.U.S., Mehmet Shehu,
Frol Kozlov, membru al Prezi ci ii şi garantează acest drept. Participanţii la acest grup au Enver Hodja şi alţi conducă
diului şi secretar al C.C. al trăd at principiile leniniste ale tori albanezi au săvirşit acţiuni
„Comunistul trebuie să lupte vieţii de partid. Ei nu au ţinut
seama de faptul că linia leni
P.C.U.S., a prezentat raportul împotriva rămăşiţelor naţiona nistă a partidului nostru, adop care dovedesc că alunecă şi
cu privire la modificările în lismului şi şovinismului, să con tată de Congresul al XX-lea, a mai mult pe poziţiile naţiona
Statutul Partidului Comunist al fost aprobată cu căldură de în
Uniunii Sovietice. tribuie prin vorbă şi faptă la tregul partid, de întregul po lismului şi sectarismului, se de
întărirea prieteniei popoarelor por sovietic, de partidele mar- părtează şi mai mult de linia
Raportorul a constatat că U.R.S.S., a legăturilor frăţeşti xist-îeniniste frăţeşti. mişcării comuniste internaţio
„Congresul a aprobat întru to ale poporului sovietic cu po nale, stabilită de comun acord,
tul şi pe deplin linia politică poarele ţărilor lagărului socia Este o mare fericire pentru că au păşit pe calea calomniei
noi, a spus F. R. Kozlov, că
şi activitatea practică a C.C. al list, cu proletarii şi oamenii grupul antipartinic a fost fă făţişe împotriva P.C.U.S. şi a
P.C.U.S. în domeniul politicii muncii din toate ţările“. cut inofensiv şi că am putut, Comitetului său Central, pe ca
interne şi externe“, a aprobat Proiectul de Statut a fost urmînd cu stricteţe linia leni lea înşelării partidului şi po
în unanimitate noul Program completat cu o serie de preve nistă, să realizăm transformări porului lor. Este o ruşine, to
al P.C.U.S. — „rod al gîndirii deri care trebuie să ridice şi mai grandioase în ţară, să ridicăm varăşi, că conducătorii albanezi
creatoare colective a întregului mult răspunderea organizaţiilor la o înălţime fără precedent îi consideră drept duşmani ai
partid şi a Comitetului său Cen de partid pentru primirea în lor pe toţi cei care se pronun
prestigiul partidului nostru şi
tral leninist, în frunte cu to partid. al statului sovietic, pe arena in
ternaţională.
ţă azi pentru prietenia cu
varăşul Hruşciov“. „Datorită intensificării vieţii Faptele arată, a declarat Frol Uniunea Sovietică!“.
Discutarea la Congres a pro ideologice în partid, întăririi dis Kozlov, că organizatorii grupu „Trebuie să spunem răspicat Printre cei care luptă să execute numai reparaţii de bună calitate la locomotivele ce
blemei modificărilor în Statu ciplinei de partid, creşterii ni că adevărata unitate a parti sosesc în atelierele R.M.R. Simeria, se numără şi comunistul Io sif Dan. Lucrînd in comparti
tul P.C.U.S., a spus F. R. Koz velului de conştiinţă al comu lui antipartinic se mai strădu delor comuniste şi muncitoreşti mentul strunguri grele, pe lingă faptul că execută lucrări de calitate, el îşi depăşeşte zil
lov, este cu totul firească, „Noul niştilor, în ultimii ani s-a re iesc pînă în prezent să-şi apere frăţeşti este posibilă numai pe nic norma cu 20 la sută.
Program impune partidului şi dus simţitor numărul cazurilor baza principială a marxism-le-
tuturor comuniştilor cerinţe noi, de excludere din P.C.U.S.“, a concepţiile dăunătoare. In acea ninismului şi nu prin trecerea In fotografie: Strungarul Iosif Dan la locul de muncă.
mai înalte“. comunicat Frol Kozlov. stă privinţă Molotov dă dovadă sub tăcere a liniei vicioase a
de un zel deosebit. El a mers conducerii albaneze. A ne situa La S.M.T. O ră ştie
Frol Kozlov a amintit că Sta Pentru a se crea garanţii îm în cazul de faţă pe poziţia tre
tutul în vigoare a fost adoptat în potriva unei aplicări nejustifi pînă acolo încît a caracterizat cerii sub tăcere înseamnă a-i
1952 la Congresul al XlX-lea al cate a măsurii extreme de sanc chiar şi noul Program al P.C.U.S. încuraja pe aceşti oameni să-şi
partidului, la care Nikita Hruş ţiune pe linie de partid — ex
ca antirevoluţionar în spiritul
său. El, Molotov, nu se sinchi
seşte de faptul că Programul,
în cursul discutării lui de că
tre întregul popor, a întrunit
ciov a prezentat raportul „Mo cluderea din partid — şi a se aprobarea generală a partidului continue acţiunile injuste, anti
dificări în Statutul P.C.(b) al ridica răspunderea organizaţii şi poporului, a partidelor m ar
xist-leniniste frăţeşti, că toţi leniniste. Partidul nostru nu
U.R.S.S.“. lor de partid pentru soarta co oamenii cinstiţi de pe pămînt îl poate urma această cale“.
numesc Manifestul comunist al
„Principiile organizatorice le munistului, în proiectul de Sta marii noastre epoci. „Noi comuniştii sovietici, vom In activitatea Staţiunii de ma cu o suprafaţă mecanizabilă şi conducerea staţiunii n-au ră
demasca şi de acum înainte cu şini şi tractoare din Orăştie se mai mare, au rămas un număr
niniste fundamentale ale struc tut a fost introdusă o nouă „împărtăşesc părerea delegaţi hotărîre pe oricine se abate de remarcă anul acesta depunerea de 70 tractoare; în raionul Ha mas deloc pasive în momentul
unor eforturi sporite faţă de ţeg (unde în ultimele luni sec în care au constatat unele de
turii şi activităţii partidului, în prevedere: „Hotărîrea unei or ficienţe în activitatea mecani
anii precedenţi, pentru realiza torul colectivist s-a dezvoltat zatorilor. Astfel, în raionul Ha
truchipate in Statutul aflat în ganizaţii de bază cu privire la lor, care au luat aci cuvîntul, că la leninism, pe revizionişti şi rea tuturor indicilor de plan. simţitor) s-au repartizat 38
tractoare, pe raza oraşului re ţeg, unde aminteam că lucrări
vigoare, rămîn imuabile, a ară excluderea din partid se consi pentru toate acţiunile lor anti dogmatici“, a spus F. R. Koz Aceasta o spune în primul gional Deva 35 tractoare, iar în le se desfăşoară mai anevoios,
G.A.C. şi întovărăşirile din ora
tat F. Kozlov. Proiectul de Sta deră adoptată dacă în favoarea partinice şi criminale Molotov. lov. rînd îndeplinirea planului de şul Hunedoara 22 tractoare. a fost trimis un atelier mobil
hantri în prima campanie a aprovizionat cu piesele de
tut supus spre examinare Con ei vor vota nu o simplă majo Kaganovici, Malenkov trebuie In următorul capital al rapor anului 1961 în proporţie de 105 De remarcat faptul că zilele schimb necesare. Pentru impul
să fie traşi cu severitate la răs tului său, F. R. Kozlov s-a oprit la sută, precum şi eforturile trecute, conducerea staţiunii a
gresului al XXH-Iea dezvoltă ritate, ci cel puţin două treimi pundere în faţa partidului şi în asupra caracterizării principa hotărît să retragă de la trans sionarea ritmului de lucru, o r
faţa poporului“. sporite depuse de mecanizatori porturi toate cele 18 tractoare, ganizaţia de partid a indicat
aceste principii“. din membrii de partid prezenţi în actuala campanie agricolă. dirijîndu-le spre gospodăriile directorului staţiunii şi ingine
rului agronom, să stea perma
In aceşti ani P.C.U.S. „a cres la adunare“. F. R. Kozlov s-a oprit în ra lelor îndatoriri ale organizaţii Bineînţeles că succesele obţi nent în mijlocul mecanizatori
cut sub raport numeric, s-a în In proiectul de Statut este portul său asupra acţiunilor lor locale de partid şi ale or
tărit sub raport ideologic şi or promovată consecvent ideea ex conducătorilor Partidului Mun ganelor lor conducătoare, aşa
cii din Albania, care au păşit cum sînt prevăzute în proiectul
ganizatoric. După ce a lichidat tinderii principiilor democratice de Statut.
pe calea înrăutăţirii considera
urmările cultului personalităţii în viaţa partidului, „ca o con bile a relaţiilor cu P.C.U.S., cu Una dintre cele mai impor nute pînă în prezent (la 28 ociom colective pentru grăbirea însă- lor, pentru a putea da indica
mînţărilor de toamnă. ţiile şi sprijinul necesar.
lui Stalin, partidul a restabilit diţie hotărîtoare pentru ridica Uniunea Sovietică, cu alte ţări brie a.c. planul pe campania de
Un sprijin preţios în activita Tractoriştii staţiunii au depus
pe de-a-ntregul normele leni rea continuă a activităţii şi ini socialiste. tante dintre aceste îndatoriri, a toamnă era îndeplinit în propor tea S.M.T. din Orăştie. îl con şi continuă să depună eforturi
ţie de 55 la sută) se datoresc stituie faptul că cei 25 elevi sporite pentru îndeplinirea pla
niste ale vieţii de partid şl prin ţiativei tuturor organizaţiilor de „Acţiunile conducătorilor Par arătat el, este „dezvoltarea prin în mare măsură şi faptului că tractorişti veniţi la practică de nului de hantri nu numai în
de la începutul anului staţiu curînd, au fost repartizaţi pe campania de toamnă, ci şi pe
cipiul conducerii colective, s-a partid şi atragerea tuturor co tidului Muncii din Albania, în toate mijloacele a producţiei nea a fost dotată cu încă 3î lingă cei mai buni tractorişti, întregul an. Merită a fi scoase
tractoare noi. De asemenea, uni organizîndu-se astfel cîte două în evidenţă în acest sens succe
unit şi mai strîns în jurul Co muniştilor la o muncă de partid primul rînd ale lui Mehmet industriale şi agricole, grija tăţile socialiste deservite de schimburi, fapt care asigură sele deosebite înregistrate de
Shehu, şi Enver Hodja — a spus pentru ridicarea necontenită a această staţiune solicită de la realizarea pînă la 1 noiembrie, brigăzile a X a de la Sîntandrei
mitetului Central leninist“. vie, creatoare“. el — arată în mod grăitor unde bunăstării materiale şi a nive o campanie la alta un volum a cel puţin 60 la sută din to ta şi a VI a de la Pricaz conduse
lului cultural al oamenilor sporit de lucrări, ceea ce deno lul lucrărilor campaniei agrico de comuniştii Nicolae Cristea şl
P.C.U.S. — partidul clasei „Baza de neclintit a structu pot duce recidivele cultului per tă încrederea pe care cole'cti- le de toamnă. :* respectiv Roman Suciu. Aceştia,
sonalităţii, încălcarea principi viştii şi întovărăşiţii din raioa împreună cu tractorişti vrednici
muncitoare — a devenit parti rii organizatorice a partidului nele Orăştie, Haţeg, oraşele re In actuala campanie, S. M. T. ca Valentin Chintoveanu, Wer-
dul întregului popor sovietic. o constituie principiul leninist gionale Hunedoara şi Deva Orăştie trebuie să realizeze del Hantz, Dumitru Şandru,
ilor leniniste ale conducerii de muncii“. (unde lucrează tractoare ale 35.693 ha. arătură normală. In
„Acesta este cel mai măreţ re al centralismului democratic“ S.M.T. Orăştie) au căpătat-o in general, majoritatea unităţilor Cornel Andean, ioan Gaşpar ori
către partid, introducerea în In prezent, în partid există ultimul timp faţă de mecaniza agricole socialiste deservite de
zultat al dezvoltării istorice a — a subliniat raportorul. „O partid şi în .ţar,ă a unor rîndu- aproximativ 300.000 de orga tori, faţă de calitatea şi opera staţiune (excepţie fac cele din Viorel Murgoi, au reuşit să de
partidului nostru, al victoriei importanţă excepţională are teza raionul Haţeg unde lucrările
depline şi definitive a socialis din proiectul de Statut, potrivit ieli, antidemocratice“, ................. nizaţii de bază ale partidului; a tivitatea cu care lucrările agri sînt mai in urmă) au înţeles păşească planul de hantri în
mului în U.R.S.S.“. „Conducătorii albanezi, a con spus F. R. Kozlov. „Capitolul cole sînt executate. importanţa efectuării la tim
căreia principiul suprem al con din proiectul de Statut cu pri pul optim a însămînţărilor. De fiecare campanie agricolă în
P.C.U.S. este o parte compo ducerii de către partid îl con tinuat Kozlov, au uitat ce a în vire la organizaţiile de bază a medie cu circa 20-30 la sută.
nentă, de nedespărţit, a miş stituie conducerea, colectivă semnat pentru ţara lor ajutorul fost în, mare măsură modificat
cării comuniste şi muncitoreşti care fereşte partidul, toate or şi sprijinul Uniunii Sovietice şi in lumina sarcinilor trasate în *
internaţionale. celorlalte ţări socialiste. Conti- Programul P.C.U.S.“.
ganele sale, de adoptarea unor nuînd să vorbească cu făţărni
întreaga lui istorie este „în hotărîri şi acţiuni unilaterale, cie despre prietenia sovieto-al Frol Kozlov a subliniat c ă :
baneză, ei încalcă de fapt aceas „Partidul îşi va putea îndeplini
deplinirea de către partid, în subiective“. tă prietenie, supun represalii măreţele sarcini numai cu con
fapt, a datoriei sale internaţio „Procesul de înnoire a orga lor pe adevăraţii prieteni ai diţia ca el să educe pe toţi
naliste, faţă de mişcarea comu nelor de conducere trebuie să Uniunii Sovietice. Conducătorii membrii săi şi pe toţi oamenii aceea, conducerile gospodăriilor
nistă şi muncitorească interna devină o normă a vieţii de albanezi au mers atit de de sovietici în spiritul moralei co Pentru a satisface într-o mă La S.M.T. Orăştie există posi
ţională. P.C.U.S. contribuie ac partid“, a declarat raportorul. muniste, al înaltei conştiinţe sură tot mai mare cerinţele me colective au mobilizat pe colec bilităţi reale de îndeplinirea pla
tiv la întărirea unităţii mişcă El a subliniat că justeţea parte în acţiunile lor, încît ata şi principialităţi, al hărniciei reu crescînde, la indicaţia or tivişti la eliberarea terenului de nului de hantri. O spune destul
rii comuniste internaţionale, a acestui sistem este evidentă. că făţiş partidul nostru şi Co şi disciplinei, devotamentului ganizaţiei de partid, conduce culturile tîrzii, au pregătit să- de concludent ritmul intens in
mitetul său Central leninist, faţă de interesele obşteşti. Un rea staţiunii a repartizat în fie vnînţa necesară, dînd în acest fel care se desfăşoară în aceste zile
legăturilor frăţeşti cu marea ar „In munci de conducere trebuie conducerea partidelor frăţeşti rol uriaş în această privinţă va care raion tractoare şi maşini un sprijin real mecanizatorilor.
din ţările socialiste. Pe ei în reveni codului moral al con agricole, care să acopere între lucrările agricole. O spune vo
mată a comuniştilor din toate să ajungă permanent forţe noi, şişi, conducătorii Partidului structorului comunismului, for Un exemplu concludent îl con
ţările, îşi coordonează acţiunile activişti care cresc, cu iniţia Muncii din Albania se prezintă mulat în Programul P.C.U.S. şi stituie faptul că la 28 octombrie
cu eforturile celorlalte detaşa tivă“. însă aproape ca singurii mar- inclus in Statut. Acest cod va
mente ale mişcării comuniste xişti-leninişti consecvenţi“. deveni o normă de comportare gul volum de lucrări pentru în raionul Orăştie se însămîn- inţa cu care fiecare mecaniza
mondiale în lupta comună pen Totodată proiectul de Statut a membrului de partid, acel care s-a încheiat contract cu ţase deja peste 90 la sută din tor îşi îndeplineşte sarcinile ce
tru pace, democraţie şi socia prevede că diferiţi activişti ai „Politica dăunătoare a condu etalon în baza căruia comunis unităţile socialiste ale agricul suprafaţa planificată. îi revin.
lism“. F. R. Kozlov a arătat că partidului, lucrători de partid, cătorilor albanezi poate duce tul însuşi şi organizaţia de
în virtutea prestigiului lor re la ruperea Albaniei de lagărul partid vor verifica şi aprecia turii. Astfel, în raionul Orăştie, Organizaţia de bază P. M. R. A. DAV1D
cunoscut, a înaltelor lor însu socialist, la izolarea politică a calităţile morale ale tovarăşilor
Partidului Muncii din Albania
„în condiţiile actuale creşte şiri politice şi organizatorice, faţă de mişcarea comunistă in lor de partid“.
ternaţională. In acelaşi timp, F. R. Kozlov a comunicat că
nemăsurat de mult rolul fiecă pot fi aleşi pe un termen mai această cale antileninistă poa
îndelungat în organele condu te aduce grave prejudicii cau proiectul de Statut a fost dez
rui comunist şi răspunderea sa cătoare. zei construirii socialismului în bătut pe larg în rîndurile co Folosirea schitelor si hărţilor schematice
faţă de partid şi popor, creşte muniştilor din Uniunea Sovie
importanţa titlului de membru In proiectul de Statut se sub Albania, care a cerut atitea tică. La această dezbatere au
liniază — a arătat Frol Kozlov eforturi şi muncă din partea luat parte peste 9 milioane de
de partid“. — că, cu cît este mai înaltă eroicului ei popor, poate înrău comunişti.
tăţi situaţia acestei ţări pe
„Partidul îşi va completa şi funcţia de partid pe care o ocu arena internaţională“. Raportorul s-a oprit în conti ff *
de acum înainte rîndurile cu cei pă un comunist, cu atit mai nuare asupra diferitelor pro
mai conştienţi şi activi membri mare este răspunderea sa. După cum se ştie, a subliniat puneri şi observaţii ale comu în predarea lecţiilor de geografie
F. R. Kozlov a subliniat că niştilor la proiectul de Statut
ai societăţii“. ¦„centralismul nu se opune de raportorul, pe istorica Decla
raţie a Consfătuirii reprezen al ’ P.C.U.S.
Raportorul a dat citire primu mocraţiei interne de partid. El tanţilor partidelor comuniste şi In partea finală a raportului Geografia, ca disciplină de face ca lecţia să fie mai atrac cheierea lecţiei cînd are loc fi
lui paragraf al proiectului de presupune dezvoltarea pe toate muncitoreşti, care a avut loc cultură generală, are un rol xarea cunoştinţelor. Desenarea
Statut. „Membru al P.C.U.S. căile a iniţiativei şi creaţiei lo în noiembrie 1960 la Moscova, său, F. R. Kozlov a subliniat că important în educaţia patrio tivă şi mai variată. ei în timpul expunerii prezintă
figurează şi semnătura Partidu puternicul avînt a.1 energiei tică, cultivarea internaţionalis Dar, din punct de vedere meto avantajul că atenţia elevilor nu
poate să fie orice cetăţean al cale, o disciplină înaltă şi con lui Muncii din Albania. Or, creatoare şi iniţiativei pe care mului proletar, combaterea mai este distrasă de numeroa
Uniunii Sovietice care recunoaş ştientă“. toate acţiunile întreprinse în oamenii sovietici l-au manifes misticismului şi a superstiţiilor, dic, se pune întrebarea: cînd este sele amănunte de pe harta mu
ultima vreme de conducătorii tat în zilele pregătirii şi desfă lupta împotriva concepţiilor rală sau din atlas ce sînt străi
te Programul şi Statutul parti O normă a vieţii de partid, a lui, vădesc că „ei au început să şurării lucrărilor Congresului al mai bine să se deseneze schiţa şi ne lecţiei.
continuat raportorul, o consti se îndepărteze de la linia ge XXH-lea al P.C.U.S., vădeşte burgheze şi formarea noii ati harta schematică, în timpul sau
dului, participă activ la con tuie libertatea de opinii, liber nerală a mişcării comuniste in hotărîrea poporului ca sub con tudini faţă de muncă a tinerei Desenarea hărţilor după ex
struirea comunismului, activea ternaţionale în cele mai impor ducerea partidului, să traducă generaţii. la sfîrşitul expunerii noilor cu punere, cînd are ioc fixarea cu
ză într-una din organizaţiile de tatea discutării oricăror proble tante probleme ale contempo cu succes în viaţă măreţele pla noştinţe ? Cred că, avînd în ve noştinţelor, permite folosirea
partid, îndeplineşte hotărîrile me ale politicii şi activităţii raneităţii, stabilită de comun nuri prevăzute de noul Pro In şcoala noastră, ca şi la ce raţională a tablei şi face ca a-
practice a partidului. Tocmai în gram al P.C.U.S. lelalte materii, la predarea geo dere importanţa mare ce o are tenţia elevilor să fie concentra
partidului şi plăteşte cotizaţia“. cursul schimbului de opinii se acord“. grafiei am folosit un bogat ma schiţa şi hartă schematică in tă numai asupra hărţii şi ex
„Mai mult decit atit, condu terial didactic, dintre care hăr predarea geografiei, desenarea plicaţiilor date de profesori. In
Acest paragraf, a arătat el, elaborează un punct de vedere ţile şi atlasele le-am considerat lor, în orice moment s-ar face, acest caz elevii vor avea timpul
păstrează pe deplin principiul just, unic, care este consfiinţit cele mai necesare şi obligatorii este bine venită. Există însă şi necesar copierii cu grijă in ca
leninist al calităţii de membru prin hotărîrea de partid, obli oricăror lecţii. Pentru o uşoară iete a hărţii schematice. Ei se o-
de partid. In această formu gatorie pentru toţi. şi temeinică însuşire a cunoş aici procedee verificate în prac bişnuiesc să citească harta, îşi
lare, elementul nou constă în tinţelor noi predate, lecţiile de tica predării lecţiei care au dat .dezvoltă gândirea geografică.
„Se înţelege, a arătat rapor geografie le-am însoţit de ta rezultate mai bune. Astfel, pro Fixarea lecţiei se face cu mai
torul, că nu trebuie să se admi blouri colorate, fotografii şi, fesorii cu mai multă experienţă multă uşurinţă şi mai temeinic
definiţia că membru de partid tă ca din capriciul unui grup in special, de desene pe tablă. întrebuinţează desenul pe tablă cînd harta schematică apare ca
Prezentarea unei fotografii sau şi în timpul expunerii noului o ilustrare a celor expuse de
poate să fie orice cetăţean al restrîns de oameni lipsiţi de desenarea unei schiţe pe tablă profesor mai înainte. Ţinînd
orientare şi de maturitate, p a r a fost mai uşor şl mai clar în material şi la sfîrşitul lecţiei cont de importanţa schiţelor şi
U.R.S.S. care „participă activ la tidul să poată fi atras în dis cerea Partidului Muncii din Al „Şi nu est.e departe timpul ţeleasă de elevi decît dacă aş cînd recapitulează şi fixează cu hărţilor schematice, am căutat
construirea comunismului“. cuţii sterile pentru ca anumite fi expus neilustrat. noştinţele predate. Insă, în pri să ie desenez la tablă cît mai
elemente antipartinice să poată mul caz, aceştia folosesc dese exact şi fără prea multe com
In proiectul de Statut al întreprinde acţiuni care să ducă Desenul pe tablă este necesar plicaţii, pentru a nu pierde prea
P.C.U.S. „se pun pe prim plan atit pentru schiţele schematice narea schiţelor schematice, iar mult timp şi pentru a nu în
care lămuresc mai bine formele în al doilea caz desenarea h ăr greuna elevilor înţelegerea şi
îndatoririle membrului de partid la subminarea unităţii partidu bania a respins repetatele de cînd sub conducerea partidului, şi structura reliefului, ori dina ţilor schematice. Din practica copierea lor în caiete.
lui“. mica unui proces geografic, personală am ajuns la conclu
în ceea ce priveşte munca ob „In Statut, a spus Frol Koz mersuri ale C.C. al P.C.U.S., ale sub steagul marxism-leninismu- cît şi pentru hărţile schematice zia că schiţa schematică e mai Folosind la orele de geografie
ştească, producţia, crearea ba altor partide frăţeşti, avînd lui, poporul sovietic va construi ale ţărilor sau continentelor. Din bine să o facem în timpul ex şi în acest an şcolar schiţele şi
zei tehnico-materiale a comu lov, se menţin garanţii împotri drept scop înlăturarea princi societatea comunistă, cînd se va experienţa anilor trecuţi am ob punerii, cînd explicăm prin de hărţile schematice, lecţiile vor
nismului“. înfăptui măreţul principiu „de
va încercărilor unei minorităţi palelor divergenţe“. servat că desenarea schiţelor şi sen unele fenomene fizico-geo- fi însuşite mai uşor şi mai te
Una din cele mai importante neînsemnate de a-şi impune vo „In această situaţie o con Ja fiecare — după capacităţi, hărţilor schematice la oră uşu g'rafice şi economice, la lecţiile
inţa majorităţii, precum şi îm rează memorarea lecţiei de că de geografie fizică şi la unele meinic de către elevii noştri.
îndatoriri ale membrului de potriva încercărilor de a se for damnare principială a compor fiecăruia — după nevoi“, cînd tre elevi şi le dă orientarea spa lecţii de geografie a ţărilor şi
tării antileniniste a liderilor al soarele comunismului va înce continentelor, cînd explicăm di ANTON ŢURCAŞIU
partid, a declarat în continuare ma grupări fracţioniste şi a în ţială necesară. Ea introduce
cercărilor de scindare a parti ferite forme de relief, structura profesor la Şcoala elementară de
F. R. Kozlov, este „dezvoltarea dului“. banezi, chemarea sinceră de a pe să strălucească deasupra multă precizie în predare şi lor etc.
criticii şi autocriticii, lupta îm căuta căi spre înlăturarea di pămîntului nostru. Comunismul 7 ani Apoldul de Jos
potriva atitudinii de paradă, a Grupul antipartinic fracţio- vergenţelor ivite a constituit va instaura pe întreg pămîntul In ceea ce priveşte harta
înfumurării, autoliniştirii, biro nist din care făceau parte Mo- schematică, mai ales la lecţiile
cratismului, a tendinţelor îngust lotov, Kaganovici, Malenkov, unica abordare marxist-leninistă Pacea, Munca, Libertatea, Ega
locale“. Proiectul de Statut nu de geografie a continentelor şi
Voroşilov, Bulganin, Pervuhin, justă şi serioasă a acestei pro litatea, Frăţia şi Fericirea pen a ţărilor, ea se poate face fie
Saburov şi Şepilov, a declarat
bleme“, a declarat Frol Kozlov. tru toate popoarele“. în timpul expunerii, fie la în