Page 1 - 1961-11

Congresul a! XXH-lea al P. C. U. S.PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. TJNIThVÂi
J Anul XIII. Np. 2131 j
Araturi de Isamu!*
pe suprafeţe cît mai mari!
r In faţa lucrătorilor de pe o-
goarele regiunii noastre, stau
sarcini importante şi de mare
răspundere. Ei trebuie să folo­
sească toate mijloacele şi cu
noştinţele agrotehnice pentru a
face pămlntul mai roditor în
scopul obţinerii unor recolte bo­
gate. Zilele de toamnă sînt sile
de muncă intensă, cînd trebuie
efectuate o serie întreagă de lu ­
crări agricole care nu pot fi a-
mînate.
In prezent se lucrează intens
la terminarea însăminţărilor
cerealelor păioase de toamnă, şi
la eliberarea ultimelor terenuri
de coceni.
O lucrare importantă care
trebuie efectuată în aceste zile
cu toată răspunderea în gospo­
dăriile agricole de stat, în gos­
podăriile colective şi în întovă­
răşiri este arătura adîncă de
toamnă. Experienţele efectuate
"de staţiunile experimentale cu
caracter agricol pe diferite t i ­
puri de sol şi condiţii de climă
au arătat că arăturile de toam­
nă pentru culturi de primăva
ră dau sporuri de recoltă de
citeva sute de kg. la ha. Dar nu
numai ştiinţa agrotehnică ci si
experienţa fruntaşilor a dovedit
an de an că plantele însămin -
tate primăvara, intr-un teren
arat din toamnă, rodesc mai
bine. Aşa de exemplu membrii
gospodăriei agricole colective
din satul Aurel Vlaicu au ob­
ţinut în acest an pe un lot de
6 ha. cultivat cu porumb — te­
renul fiind pregătit prin ară-
t ” ”ă de toamnă. — o producţie
de 5.380 kg. la h'a. Producţii de
porumb la fel de bune au obţi­
nut şi colectiviştii din Teiuş.
‘Miercurea, Sălciva şi toţi cei
care au cultivat porumbul pen­
tru boabe pe un teren arat din
toamnă.
Din rezultatele obţinute, re­
zultă că arătura de toamnă es­
te una din principalele mijloa­
ce pentru sporirea producţiei a-
gricole. Dar, să vedem mai pe
larg de ce pe terenurile arate din eforturile şi> prin folosirea tim ­
toam nă se obţin recolte bogate.
Arătura de toamnă constituie
una din metodele prin care se
îmbunătăţesc condiţiile fizice
ale solului, mărind rezerva de
ană Cu cit stratul de pămînt
răscolit de plug va îi mai ma ­
re. cu atît şi cantitatea de apă
înmagazinată va fi mai mare.
Dacă în primăvară, în uni­
tăţile agricole socialiste se iau
măsuri corespunzătoare pentru
păstrarea apei în sol, plantele
pu vor'suferi de pe urma sece­
tei. Rezervele de apă strînse în
solurile arate din toamnă se
'datoreze*1şi faptului că arătura
îiind lăsată negrăpată peste
iarnă, coamele brazdelor sînt
obstacole pentru oprirea zăpe­
zii care se topeşte treptat îmhi
bînd pămîntul. Prin arătură se
măreşte permeabilitatea solului
pentru aer. Creindu-se astfel un
regim de aer şi apă favorabil
microrganismelor existente în
sol, ele activează mai intens a-
supra substanţelor organice mi
neralizîndu-le şi eliberînd toto-
’dată azotul, fosforul potasiul şi
calciul sub formă asimilabilă
plantelor.
Pe lingă aceste avantaje, ară­
turile de toamnă au rol impor­
tant în distrugerea buruienilor
— duşmanul cel mai periculos al
T'niira Elena Prodea de la fabrica „Sebeş“ din Sebeş, îşi depăşeşte lunor noima cu
25 30 la sută.
In clişeu : Elena Prodea lucrînd la maşina circulară de ţesut ciorapi.
Miercuri 1 noiembrie 1961
culturilor. Prin arătură se în­
groapă adine seminţele de bu­
ruieni care nu mai pot ieşi la
suprafaţă, se îngroapă buruie­
nile care nu au apucat să facă
seminţe şi se scot la suprafaţă
expunîndu-se gerului, rizomii şl
rădăcinile cu muguri ale buru­
ienilor care se înmulţesc vege­
tativ. Prin arătura de toamnă se
distrug aproximativ 40 la sută
din numărul buruienilor.
Pentru ca arătura de toamnă
să dea rezultatele dorite, ea tre
buie să fie efectuată la un înalt
nivel agrotehnic.
Adincimea arăturii de toam ­
nă trebuie să varieze după tipul
de sol. Pe terenurile cu strat a-
rabil subţire şi pe cele sărătu-
roase, arăturile nu se fac prea
adinei. In fiecare an se va m ă­
ri adincimea cu 2-3 cm. pentru
a creşte stratul arabil, Nici pe
terenurile în pantă arătura nu
se va face ia adîncime mare
pentru a nu se produce ero­
ziune.
Odată cu arătura de toamnă,
trebuie să se ia măsuri şi pen­
tru fertilizare solului. Sub braz­
dă trebuie încorporate îngră­
şăminte organice pe suprafeţe
cît mai mari pentru a se putea
descompune pînă în primăvară.
Avînd în vedere că cea mai
mare parte din suprafaţa desti­
nată culturilor de primăvară a
fost eliberată, trebuie ca de u r­
genţă să fie începute arăturile
de toamnă.
In această perioadă o sarcină
de răspundere revine inginerilor
şi tehnicienilor agronomi. Ei
trebuie să urmărească perma­
nent - ’uncimea la care se efec­
tuează arătura. De asemenea, să
îndrume pe colectivişti ca tot
gunoiul existent în gospodărie
să fie cărat şi împrăştiat pe
cîmp pentru a fi încorporat.
Fiecare lucrător din sectorul
socialist al agriculturii trebuie
să înţeleagă că rodul bogat al
culturilor se asigură în primul
rînd prin pregătirea terenului.
De aceea, trebuie depuse toate
pului bun de lucru să fie arate
toate suprafeţele care nu se cul­
tivă cu culturi de toamnă.
Fier vechi pentru oţel nou
| Acţiunea de
I. F. S e b e ş colectare a fie -
!--------------- — rului vechi din
cadrul întreprinderii noastre arc
un caracter permanent. Colecti­
vul nostru a colectat şi trimis
oţelarilor cantitatea de 37.383
kg. fier vechi.
Cele mai mari cantităţi dc
fier vechi au fost strînse de că •
tre sectoarele industrializare,
exploatare Valea Sebeşului si
ZIatna. Dintre muncitori se evi­
denţiază tov. Francisc Zigmond.
Partenie Voinea, Dumitru Iesu,
îoan Vlad şi Alexandru Jiros.
CLEMENT BODEA
corespondent P e f r e s ts mobilizat în ac­
Tinerii din or-
| !. G. S. H. ganizaţia de ba-
I----------------- 1 ză U.T.M. de la
şantierul electro-tehnic au co­
lectat de la începutul anului şi
pînă în prezent peste 12.000 kg.
fier vechi.
'-ItiOII!!!!!L
TELEGRAMA
' Tovarăşul Walter Uibricht, prim -secretar al Comitetului
Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedin­
tele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane şi
tovarăşul Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniş­
tri al Republicii Democrate Germane, au trimis tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer
o telegramă de mulţumire pentru felicitările adresate cu oca­
zia celei de-a XIT-a aniversări a întemeierii Republicii Demo­
crate Germane. în telegramă se spune :
,,Populaţia Republicii Democrate Germane are certitu­
dinea fermă că, în lupta sa grea pentru înfrînarea miliiariş-
tilor şi revanşarzilor vest-germani. are în oamenii muncii ro-
mîni aliaţi şi prieteni credincioşi şi de nădejde. Mijlocul cel mai
important pentru rezolvarea acestei probleme hotărîtoare pen­
tru menţinerea păcii este încheierea Tratatului de pace german,
care constituie în acelaşi timp baza pentru transformarea
Berlinului Occidental într-un oraş liber, demilitarizat si neutru“.
m ® Mm
asg
Pentru deservirea
p o p u la ţie i
Prin grija U.îî.C.M. Deva şi a
cooperativelor meşteşugăreşti
din oraşele regiunii noastre au
fost create, în scopul unei cit
mai bune deserviri a populaţiei,
noi unităţi prestatoare de ser­
viciu. Dc la începutul anului
s au înfiinţat în întreaga regiu­
ne 53 noi unităţi ale cooperati­
velor meşteşugăreşti. Astfel, în
oraşul Alba lulia, s-au deschis
încă 6 noi unităţi printre care
o ceasornicărie, o tîmplărie, o
croitorie şi altele, iar în oraşul
Lupeni s-au creat 5 noi unităţi
printre care o secţie mecanică, o
ceasornicărie, o secţie de reparat
obiecte de uz casnic, o spălăio
rie şi altele.
Noi uniaţi s-au creat şi în
oraşele Sebeş, Drastic. Petro­
şani, Hunedoara, Brad şi altele.
Venituri m ^ri
de la le g u m e
Paralel cu cultura mare. co­
lectiviştii din satui Aurel Vlai­
cu. raionul Orăştie, an extins
şi cultura- legumelor. îngrijite
cu deosebită atenţie legumele
au dat producţii ridicate. Aşa
Printre tinerii care s-au evi­
denţiat în a-castă acţiune sc
numără cei din brigăzile de
muncă patriotică conduse de
Manole Dan, Ioan Anglielina şi
Filaret Dăsăudeanu.
VASILE POP
corespondent
C o m itetu l
U.T.M. din a-
„7 M ai" ceastă fabrică a
ţiunea de colec
tare a fierului vechi pe toţi ti
nerii din întreprindere. Ca ur
mare a muncii depuse, tinerii
din fabrica de hîrtie ,,1 Mai“
Petreşti au colectai şi predat
I.C.M. cantitatea de 18.500 kg.
fier vechi.
FILARET CHIRUŢA
corespondent ţii.
4 pagini 20 bani
® âf%
dc pildă roşiile au produs la ha.
15.700 kg. Valorificînd legumele,
colectiviştii au realizat venituri
de peste 63.000 lei.
Un nou
cinem atograf
sătesc
De curînd, în satul Luncoiul
de Sus, raionul Brad, a luat fiin­
ţă un nou cinematograf sătesc.
Deşi existenţa acestui cinemato­
graf însumează doar cîteva zile.
datorită muncii de populariza­
re a filmelor desfăşurată de
conducerea, căminului cultural
şi operatorul Feier Pasc, numă
nil spectatorilor sc ridică Sn
prezent la aproximativ 550 şi
este în continuă creştere.
Stadion sportiv
ia T eliu c
Întreprinderile de explorări
miniere ..Ardealul“ şi exploa­
tarea minieră Teliuc au ame­
najat in localitate un stadiosi
sportiv.
In ur.est sens. s-au întrebuin­
ţat materiale feroase recupe­
rate. realizindu-se la acest ca­
pitol economii de 3.600 lei. De
asemenea, manopera s-a execu­
tat prin 800 orc muncă patrio­
tică. economisindu-se încă 3.200
lei.
Datorită acestui fapt. incepind
cu etapa viitoare, meciurile
echipei Ardealul Teliuc progra­
mate acasă, se vor putea des­
făşura pe acest stadion.
I. ANGHEL
corespondent de Revizie a Partidului Co­
Prin muncă pafriofică
Zilele trecute utemiştii din
Şoimuş, raionul Ilia, au efec­
tuat un număr însemnat de ore
de muncă voluntară la acoperi­
rea grajdului gospodăriei agri­
cole colective.
In această acţiune s-au evi­
denţiat tinerii Maria Becsa, Vio
rel Bordean. Maria Maier, Do
rica Bodea, Maria Florea si al­
AURELIA CERCEA
corespondentă
Pentru viitorii
muncitori morari
s»i brutari
In zece centre şcolare situate gres marchează una dintre cele steagul luptei pentru construi­ ţumesc din inimă tuturor co­
in regiuni cu industria de pani­ mai importante etape in viaţa rea societăţii comuniste în ţara lectivelor, tuturor tovarăşilor
ficaţie şi morărit mai dezvolta­
te, printre care Bucureşti, OJte
nia, Hunedoara, Bacău, Banat,
Galaţi, Ploieşti şi altele au înce­
put cursurile şcolilor profesio­
nale serale care pregătesc mun­
citori calificaţi în meseriile de
morar şi brutar. La aceste şcoli
s-au înscris 335 de muncitori.
Durata studiilor este de doi ani.
Dimineaţa elevii lucrează în
fabrică, după un program redus
şi seara merg Ia cursuri unde,
in afara cunoştinţelor de cultu­
ră generală. îşi însuşesc noţiuni
de tehnologia industriei, moră-
ritului şi panificaţiei, de fizică
şi chimia cerealelor şi făinuri­
lor, precum şi de microbiologic. Aceasta înseamnă că ţelul lui
Muncitori, maiştri şi tehnicieni este construirea comunismului.
cu experienţă îndelungată în fa Comuniştii, întregul popor mun­ i
briearea plinii şi a produselor citor, au avut o încredere fer­
de panificaţie şi-au dat con­ mă în Lenin, în partid. Multo­
cursul la întocmirea programei ra, însă comunismul li se părea
analitice şi Ia elaborarea manu­ pe atunci un.vis, un vis atră­
alelor pentru aceste cursuri.
'(Agerpres). J părtat.
şi-a încheiat lucrările
MOSCOVA 31 (Agerpres) — supus apoi spre examinare Con­ închis Congresul al XXII-lea.-
gresului proiectul de rezoluţie Delegaţii şi invitaţii la Con­
TASS transmite : gres intonează imnul clasei
muncitoare „Internaţionala".
în şedinţa din dimineaţa din cu privire la Programul P.C.U.S.
31 octombrie, Congresul ai El a amintit că la 30 iulie pro­ Din toate colturile sălii ră­
sună aclamaţii: „Pentru Con­
XXII-le a al P.C.U.S. a ascultat iectul de Program al P.C.U.S. a gresul al XXII-lea al P.C.U.S.
comunicarea lui P. N. Demicev, fost publicat in presă pentru a — Ura !“; „Slavă Partidului le­
preşedintele Comisiei pentru ninist!“ ; „Trăiască Programul
numărătoarea voturilor, cu fi dezbătut de întregul popor. leninist al partidului. Ura !“ ;
Poporul sovietic, a subliniat „Pentru partidele marxist-le-
privire la rezultatele ale­ Boris Ponomariov, a aprobat în niniste frăţeşti — Ura !“ ; „Pen­
gerilor în organele centrale ale unanimitate noul Program al tru lagărul socialist — U ra !“ ;
partidului. Delegaţii la Con­ P.C.U.S., ca program marxist-
gres au întîmpinat prin aplauze
furtunoase, prelungite, inform a­ leninist de luptă pentru crea­
rea primei societăţi comuniste
rea despre alegerea unanimă a din lume.
membrilor Comitetului Central Comisia a examinat toate „Trăiască Comitetul Central le­
al P.C.U.S., a membrilor su­ propunerile şi completările la ninist ! Ura I“ ; „Pentru po­
pleanţi ai C.C., a membrilor Co­ proiectul de Program şi supune porul sovietic — U ra l" ; Sala
misiei Centrale de revizie. scandează: „Leninism — co­
spre aprobare Congresului p ro ­ munism !, Leninism — comu­
Tovarăşul N. S. Hruşciov a nism. Ura !“ ; „Prietenie între
subliniat că votul unanim în a- iectul de rezoluţie cu privire la popoare !, Prietenie între po­
legerea organelor centrale ale Programul P.C.U.S. poare!“ ; „Pace!“ ; „U ra!“.
partidului dovedeşte încă o dată
în rezoluţie se spune: Con­ Tovarăşul Hruşciov exclamă:
unitatea şi coeziunea de mono­ — Pentru partidele marxist-
lit a partidului. în numele to ­ gresul al XXII-lea al P.C.U.S., leniniste frăţeşti, u r a !
Ca tunetul răsună din nou
varăşilor aleşi, el mulţumeşte după audierea raportului lui ovaţiile, sc aud aclamaţii în
delegaţilor la Congres pentru cinstea mişcării comuniste şt
înalta lor încredere. Nikita Hruşciov cu privire la muncitoreşti internaţionale, in
cinstea marxism-leninismului.
Marţi după-amiază, sub p re­ Proiectul de Program al P.C.U.S.
— Trăiască popoarele care
şedinţia lui N. S. Hruşciov a avut hotărăşte : să fie adoptat Pro­ luptă pentru libertate şi inde­
loc şedinţa de închidere a Con­ gramul Partidului Comunist al pendenţă, împotriva jugului co­
gresului al XXIT-lea al P.C.U.S. Uniunii Sovietice. lonialismului şi imperialismului!
Ura !
Din partea Comisiei pentru e- Timp de citeva minute sala
laborarea rezoluţiei cu privire la răsună de puternice ovaţii. De­ Miile de delegaţi şi oaspeţi
raportul de activitate al Comi­ legaţii şi invitaţii la Congres se la Congres ovaţionează cu căl­
ridică în picioare. Se aud urale. dură pe reprezentanţii, popoare­
tetului Central a luat cuvîntul lor Asiei. 'Africii, ’Americii La­
în continuare Congresul a! tine, care luptă pentru liber­
delegatul Leonid Uicev, care a XXII-lea a aprobat în unanimi­
tate noul Statut al Partidului tate şi independenţă.
supus Congresului spre dezba­ Comunist al Uniunii Sovietice
prezentat spre examinare de Oaspeţii de peste hotare aclă-
tere şi aprobare proiectul de re­ Comitetul Central al partidului. mă Uniunea Sovietică, marele
Partid al lui Lenin, unitatea Şl
zoluţie. A luat cuvintul N. S. Hruş­ înfrăţirea popoarelor in lupta
ciov. Din însărcinarea Prezidiu pentru pace şi un viitor lumi­
Rezoluţia cu privire la rapor­ iui C.C. el a informat pe dele­ nos.
gaţii la Congres că a avut loc o
tul de activitate al Comitetului plenară a Comitetului Central
care a ales organele de condu­
Central a fost adoptată în una­ cere.
nimitate. Rezoluţia aprobă în N. S. Hruşciov a rostit cu-
vintarea de închidere a Congre­
întregime linia politică şi acti­ sului, care a fost primită cu pu­
ternice şi îndelungi aplauze. A-
vitatea practică a C.C. al poi N. S. Hruşciov a declarat
P.C.U.S. in domeniul politicii
interne şi externe.
Delegatul Boris Ponomariov a
^ COMUNICAT
€*11 ps#ivin»e I a P le n a r a C o m ite tu lu i C e n tr a i
a l P a rtid u lu i Com unist a l U n iu n ii Sovietice
MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS trans­ MEMBRI SUPLEANŢI AI PREZIDIULUI:
mite : GRISIN V. V., RASIDOV S. R., MAZUROV
K. T.', MJ AVANADZE V. P., ŞCERBIŢKl V. V.
La 31 octombrie 1961 a avut loc Plenara Co­
mitetului Central al P.C.U.S., ales de Congre­ Plenara a ales SECRETARIATUL’ C.C. AL
sul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniu­ P.C.U.S. în următoarea componenţă: HRUŞ­
nii Sovietice. CIOV N. S. — prim-secretar al C. C. al
P.C.U.S., KOZLOV F. R., DEMICEV P. N.,
Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în ILICEV L. F„ KUUSINEN O. V„ PONOMA­
următoarea componentă : RIOV B. N., SPIRIDONOV I. V., SUSLOV
AU A., SF.LF.P1N A. N.
M E M B R I A l P R E Z I D I U L U I : 15RLIMA
L. I„ HRUŞCIOV N. S„ KOSIGHIN A. N., Plenara l-a ales pe SVERNIK N. M.. preşe­
KOZLOV F. R.. KUUSINLN O. V., MlKOLAN dinte al Comitetului Controlului de Partid de pe
lingă C.C. al P.C.U.S., iar pe SERDIUK Z. T„
A. L, POD.GO.RNtl N. V., POLLANSKl D. S.,
prim-viceoreşedinte al "Comitetului Controlului
SUSLOV M. A., SVERNIK N. AU, VORONOV de Partid.
O. I.
Biroul C. C. al P. C. U. S. pentru R. S. F. S. R.
MOSCOVA 3l (Agerpres). — HRUŞCIOV N. S. - preşe­ Membri ai Biroului : ABRA­
TASS transmite ;
dinte MOV G. G., CI URAEV V. M.,
Prezidiul C.C. al P.C.U.S a VORONOV G. I. — prim- EFREMOV L. N., IASNOV
confirmat Biroul C. C. al vicepresedinte M. A., KIRILENKO A. P., OR-
P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. în
următoarea componenţă : LOMAKO P. F. — vicepre­ GANOV N. N„ POLEANSKI
şedinte. D. S., ROMANOV A. V.
Din partea Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S.
MOSCOVA 31 (Agerpres). — munist al Uniunii Sovietice: munist al Uniunii Sovietice.
TASS transmite : La 31 octombrie 1961, a avut Comisia Centrală de Revizie
Din partea Comisiei Centrale loc şedinţa Comisiei Centrale a ales pe MURAVIOVA N. A.
de Revizie a Partidului Co- preşedinte al comisiei.
M i t ! « tus I S . Hruşciov
o închiderea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.
Dragi tovarăşi, De atunci am străbătut o cale telegrame şi scrisori conţinînd
imensă. Poporul sovietic a con­ saluturi călduroase şi urări de
Lucrările Congresului al XXII- struit socialismul, a înfăptuit activitate rodnică pentru Con­
lea s-au încheiat. Ordinea de zi grandioase transformări în via­ gresul partidului. Au sosit peste
a fost epuizată. Congresul a ţa economică, politică şi de stat 10.000 de rapoarte din partea
adoptat rezoluţia cu privire la a ţării şi a păşit pe drumul larg unor colective de muncitori, col­
raportul Comitetului Central, a ai construcţiei comuniste. hoznici, lucrători din sovhozuri,
adoptat noul Program al parti­
dului, Statutul partidului, a Adoptînd noul Program, Con­ oameni de ştiinţă, cultură şi
aprobat raportul Comisiei Cen­ gresul al XXII-lea a proclamat artă cu privire la îndeplinirea
trale de Revizie şi a ales orga­ în faţa întregii lumi că popoa­ angajamentelor luate în cins­
nele conducătoare ale parti­ rele Uniunii Sovietice, în frun­ tea Congresului al XXII-lea al
dului.
te cu Partidul Comunist, că- partidului.
Se poate spune cu deplin te ­ iăuzindu-se după învăţătura Permiteţi-mi ca, in numele
mei că cel de-al XXII-lea Con­ marxist-leninistă, ridică sus delegaţilor la Congres, să mul­
partidului şi a ţării noastre, in noastră. Construirea societăţii care au trimis saluturi Congre­
lupta pentru triumful comunis­ comuniste a devenit o sarcină sului al XXII-lea şi să le urez
mului. (Aplauze furtunoase). practică a partidului şi poporu­ noi şi mari succese în muncă.
lui. (Aplauze). (Aplauze furtunoase).
Calea luptei pentru construi­
rea societăţii comuniste a fost Pentru instaurarea comunis­ In numele delegaţilor la Con­
fundamentată ştiinţific de marii mului este nevoie de o bază m a­ gres, în numele întregului nos­
dascăli ai clasei muncitoare, terială trainică şi de un belşug tru partid şi al poporului sovie­
Marx, Engels, Lenin. Conducă­ de bunuri materiale şi spiritua­ tic, permiteţi-mi să mulţumesc
torul nostru nemuritor, Vladi­ le. A.cest lucru nu se poate ob­ încă o dată călduros partidelor
mir Ilici Lenin, a creat parti­ ţine prin descîntece şi îndem­ marxist-leninlste frăţeşti pentru
dul revoluţionar al bolşevicilor nuri. Comunismul poate fi con­ participarea la lucrările Con­
care a condus clasa muncitoa­ struit prin muncă, prin munca gresului, pentru bunele lor urări.
re, poporul muncitor, la victo­ a milioane de oameni şi numai (Aplauze prelungite).
ria Marii Revoluţii Socialiste prin munca lor. (Aplauze pre­
din Octombrie. După Octombrie, lungite). (Continuare in pag. 4-a)
partidul nostru a început să se
numească partid comunist. Tovarăşi, pe adresa Congre­
sului au sosit zeci de mii de
VWWVWWV
IN PAGINA IV-A
I Rezoluţia Congresului
al XXII-lea al P. C. U, S.
J•
gător, dorit, dar foarte înde­