Page 10 - 1961-11

me 2
H i PRIETENIEIMIl-SOVtilCEj A R TIŞ TI ÎN M U N C A , A R TIŞ TI PE S C E N A
OOOQOQQOOOOQOO
o o
o XENIN
o şi Marea Revoluţie*
Aşa se intitulează con­
cursul desfăşurat în ora­
şul Lupeni, între repre­
zentanţii claselor a Xl-a
la zi şi a XI-a seral, în ca­
drul manifestărilor închinate
Lunii prieteniei romîno-sovie-
tice. Bine pregătiţi, concu­
renţii s-au luptat de la egal
la egal de-a lungul celor 12
întrebări.
Leoveanu Vasile şi Proda
Traian, reprezentanţi ai cla­
sei a Xl-a seral, sînt lăcă­
tuşi. Prin răspunsurile lor si­
gure au demonstrat cunoaş­
oooo terea temeinică a temei. La
oooo fel şi tinerii utemişti din cla­
sa Xl-a la zi, Stamatoiu Ion
so şi Murgii Pompiliu care au
dat răspunsuri exacte.
ooooo
La sfirşitui concursului, ju ­
riul a atribuit concurenţilor
pentru răspunsurile bune
zooooooo
date, premii în cărţi.
EUGEN D. POPA
corespondent
Seară literară
îooooooooooo
De curînd în sala căminu­
lui cultural din Petreşti, ra­
ionul Sebeş, a fost organizată
o seară literară cu tema
„Poeţii ciută Marele octom­
brie“. Cu acest prilej, tov.
Mundiu Dumitru, directorul
şcolii de 7 ani din localitate, omenirii“.
oooocoooooooooooooooooo; v00000000000 vlCvvOvvO000o
Hunedoara este în plina construcţie. Aici, alături de măreţele obiective industriale,
se ridică noi construcţii social-culturale.
ÎN F O IO : Vedere pailială din cvartalul de locuinţe muncitoreşti din jurul Poştei noi.
Gospodăriile agricole colec­
tive din satele Vinerea şi Ba-
Icmir, raionul Orăştie, au fost
înfiinţate la date diferite. Am­
bele unităţi însă, luptă pentru
obţinerea unor rezultate tot
mai bune, pentru sporirea re­
coltelor la hectar, dezvoltarea
creşterii animalelor, creşterea
veniturilor şi îmbunătăţirea ni­
velului de trai al colectiviştilor.
!Tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej a arătat în Raportul
prezentat la plenara din 30 iu­
nie — 1 iulie a.c. că „întreaga
energie creatoare a ţărănimii
trebuie acum concentrată spre
consolidarea economică a gos­
podăriilor colectwe şi dezvol­
tarea lor multilaterală pe calea
îmbinării culturii cerealelor cu
alte ramuri ale producţiei agri-,
cole, mai ales cu crearea unor
puternice ferme de animale,
proprietate obştească, spre apli­
carea măsurilor agro-zootehni-
ce de sporire a producţiei la
lectar, spre ridicarea randamen­
tului animalelor, spre folosirea
deplină a condiţiilor pedocli­
matice şi economice favorabile
obţinerii unor recolte tot mai
bogate“.
îndrumaţi îndeaproape de or­
ganizaţiile de bază P.M.R.,
membri celor două gospodării
agricole colective au mărit su­
prafeţele însămânţate cu soiuri
de înaltă productivitate, au
mecanizat în cea mai mare par­
te lucrările agricole la cultura
mare.
Cînd anumite lucruri
sînt trecute cu vederea
Nu în acelaşi fel s-au preocu­
pat însă membrii celor cţouă
gospodări', colective de sporirea
producţiei agricole.
La Balomir, de pildă, consi­
oooooooooooooc
a vorbit despre Marea Revo- g
luţie Socialistă din Octom- g
brie ca izvor nesecat de in- o
spiraţie pentru creatorii de L
literatură, exemplificindu-şi g
expunerea cu cele mai izbu- g
tite versuri despre Lenin. %
despre revoluţie.
La această manifestare au g
participat peste 400 de co- g
lectivişti.
N. ACHI/V1
corespondent
O frumoase obţinute de aceştia.
Cic’u de conferinţe g
Comitetul de partid şi co-
miletul sindicatului de la g
E.M. „Gh. Doja“ din Zlatna, g
au organizat cu prilejul Lu- o
nii prieteniei romino-sovie- o
tice. un ciclu de conferinţe g
pe tem a : „Noul Program al
P.C.U.S.“. prezent în toate
Pină in
secţiile exploatării s-a ţinut g
conferinţa „Un Program mă- g
reţ de construire a comunis- o
mului“. Conferinţa a fost ur- ©
mată de discuţii in care mi- g
nerii şi-au manifestat dra- g
gostea lor neţărmurită faţă o
de marele nostru prieten, po- g
porul sovietic, care constru- g
ieşte cu succes comunismul, o
In aceste zile la secţiile o
Haneş şi uzina de prepa- o
rare s-a ţinut cea de-a doua g
conferinţă: „Cultura comu- g
nismului, o fază superioară o
în dezvoltarea culturală a o
TOATE G. A.
M 3 ) l < 5 - » 0 i O #<»* «E- ¦ O ¦ O ¦
3-ndoua unităţi oeeint
liul de conducere a urmărit în­
deaproape felul cum s-au des­
făşurat lucrările de arături pen­
tru însămînţările de primăvară,
prăşitul culturilor etc. Acelaşi
lucru l-a făcut în campania de
recoltare, treieriş, precum şi
la pregătirile pentru campania
de toamnă. Şi rezultatele sînt
din cele mai bune, deoarece la
culturile de grîu şi orz, colec­
tiviştii au obţinut recolte de
două ori mai mari decît în anul
trecut şi de circa 3 ori mai mari
decît atunci cînd lucrau in­
dividual pământul cu animalele
proprii.
Preocuparea, permanentă pen­
tru întreţinerea culturilor la
timpul optim, pentru aplicarea
îngrăşămintelor pe terenurile
slab productive şi executarea
arăturilor adinei cu maşinile
S.M.T. au avut o influenţă po­
zitivă şi asupra culturii de po­
rumb care de asemenea, a dat
producţii bune.
La Vinerea însă, consiliul de
conducere al gospodăriei colec­
tive n-a ştiut să organizeze bine
munca oamenilor. Cultura de
porumb pentru boabe nu s-a
prăşit la t.imn. plivitul păioa-
selor nu s-a făcut in întregi­
me, îngrăşămintele organice,
cu toate că au existat în can­
tităţi suficiente, n-au fost
aplicate pe terenurile cu fer­
tilitate scăzută. Aşa se face că
recoltele obţinute de colecti­
viştii din Vinerea, sint sub ni­
velul posibilităţilor şi bineînţe­
les mai mici ca acele obţinute
Faldurile cortinei au mingîiat
pentru ultima oară în ziua
aceea obrajii tineri, îmbujoraţi,
ai fetelor şi flăcăilor îmbrăcaţi
în frumoase costume naţionale.
Spectatorii aplaudau pe cei din
spatele cortinei, fără a se putea
despărţi atit de uşor de ei. Se
terminase concursul formaţiilor
artistice de amatori a coopera­
tivelor meşteşugăreşti din re­
giune.
Ore întregi, pe scena clubului
U.R.C.M. din Deva, meşteşuga-
L publicul, ci şi juriul concursu­
rii-artişti amatori şi-uu demon­
strat măiestria. Brigăzile artis­
tice de agitaţie au transpus pe
o spectatori la locurile lor de
muncă, le-au făcut cunoştinţă
o cu cei mai harnici din atelierele
g sionistă. Cu multă căldură şi
cooperativelor, cu rezultatele
In cuplete şi scenete satirice
reuşite, brigăzile artistice de
agitaţie au criticat birocraţia şi
pe cei ce nu execută lucrările
la timp.
Fie că erau din Brad ori din
Deva, din Sebeş, Alba Iulia. Pe­
troşani sau Orăştie, meşteşuga­
rii s-au dovedit a fi şi pe sce­
nă talentaţi. Dacă motoarele re­
parate de Cornel Isac, mecani­
oooo9 cul din Sebeş, merg „ceas“ —
cum spun clienţii, dacă clien­
tela din Sebeş deservită de coa­
feza Marta Mureşo.n, .sau cea
din Deva, deservită de Elisabeta
Drăghici, pleacă întotdeauna
mulţumită şi, în sfirşit, dacă cei
g Glazunov ; 23,15 Muzică de dans.
C. I A NIVELUL CELOR
¦ <L* ¦ ¦ 4B> OO <-<B5>*¦ <XI»¦ <S>¦ <S5>OO ¦ O
de colectiviştii din Balomir, cu
toate că condiţiile de climă şi
sol sînt asemănătoare.
Acestea sînt — în aparenţă —
lucruri mărunte, dar care, tre ­
cute cu vederea. au influenţă
negativă asupra dezvoltării şi
întăririi gospodăriei, asupra ve­
niturilor ei şi a membrilor co­
lectivişti.
„Tinerii“ îi ajung din
urmă pe „ vîrstnici“
Nimeni nu poate spune că
vinerenii n-ar fi oameni har­
nici şi pricepuţi. Este drept că
şi aici, în primii ani, treburile
au mers cam şchiopătînd. Din
1959 însă, de cînd mai bine de
trei sferturi din locuitorii sa­
tului s-au înscris in colectivă,
puterea ei economică a cres­
cut, iar rezultatele au început
să fie tot mai bune.
Odată cu mărirea suprafeţei
de teren la 949 ha,, o creştere
însemnată s-a înregistrat şi în
sectorul zootehnic, care cuprin­
de în prezent 94 vaci şi juninei,
73 capete tineret bovin, 93 ani­
male de muncă, 126 porcine,
876 ovine şi un însemnat nu­
măr de păsări.
Sporirea efectivului de anima­
le a avut influenţă şi asupra
veniturilor obţinute de colecti­
viştii din Vinerea. Din totalul
de 403.236 iei, realizaţi pină la
31 octombrie a.c., 150.797 lei
sint proveniţi numai din valori­
ficarea produselor animaliere.
Colectiviştii din Balomir, mai
DRUMUL' SOCIALISMULUI
care îmbracă un costum cusut
la cooperativa „Solidaritatea“
din Deva de către Octavian Poe-
nar şi admiră linia elegantă
a acestui produs al muncii,
alunei, privindu-i acum pe sce­
nă cu cită naturaleţe interpre­
tează rolurile în programul bri­
găzilor artistice de agitaţie res­
pective, spectatorii nu pot să
nu exclame : „Minunat!“.
Evoluţia artiştilor amatori din
cadrul cooperativelor meşteşu­
găreşti a satisfăcut nu numai
lui, a cărui specialişti au avut
nevoie de dezbateri serioase
pină să se pontă decide care
brigadă artistică dc agitaţie,
echipă de dansuri sau solişti
vocali au meritat primele locuri.
In aşteptarea rezultatului,
grupuri, grupuri, concurenţi şi
spectatori discutau cu înflăcă­
rare.
— Nu-i solist vocal mai bun
ca Trandafir Bisoarcă! Cred că
al lui va fi primul loc — spu­
se cineva.
— Dar ce meserie are — în­
treabă interlocutorul acestuia.
Cel care a anticipat succesul
tovarăşului său de muncă, răs­
punse la întrebare puţin con­
trariat de faptul că există ci­
neva — chiar dacă acela lo­
cuieşte în Sebeş — care să nu
fi auzit de Bisoarcă, unul dintre
cei mai buni cismari ai coope­
rativei „Moţul“ din Brad.
In sfirşit juriul s-a decis. (!).
Emoţii.
— Haideţi că se anunţă...!
Aşteptarea face ca inimile să
palpite.
Cea mai bună brigadă artisti­
că de agitaţie a fost declarată
aceea a cooperativei „Moţul"
din Brad. In sală se aud excla­
maţii aprobative. Pe locul II
s-au clasat cei de la „Solida­
ritatea“ din Deva, iar al IlI-lea
loc l-au cucerit meşteşugarii
din Sebeş. Felicitări reciproce.
Concursul actorilor am atori
Zilele trecute, in, sala căminului
nul Brad, formaţiile de teatru ale
artiştilor amatori din Harţăgam,
Ormindea, Sălişte, Bai ţa şi Cră-
ciunesti s-au întrecut în cadrul
Construiesc un grajd
Gospodăria agricolă colectivă
din satul Sălişte, comuna Băl­
ţa, a luat fiinţă în acest an.
Pentru a-şi putea dezvolta şep-
telul de animale, colectiviştii
au hotărît să-şi construiască uh
grajd încăpător. Hotârîrea lor
s-a transpus în fapte. Astfel,
au fost confecţionate 80.000 de
cărămizi, au fost procurate
4.000 kg. var, precum şi cea mai
FRUNTAŞE
¦ O ¦ 4 <E»¦ -O <
tineri decît coi din Vinerea, au
obţinut şi ei rezultate bune. in
unele sectoare de activitate,
i-au chiar întrecut pe „vîrst­
nici“. Numărul animalelor co­
lectiviştilor din Balomir a ajuns
aproape egal cu numărul ani­
malelor colectiviştilor din Vi­
nerea. In schimb balomire-
nii i-au întrecut pe primii
în ceea ce priveşte ridica-
lea construcţiilor. Ei au con­
struit un grajd pentru 100 ca­
pete vite mari, o m aternitate
pentru 24 scroafe, o îngrăşăto-
rie de porci pentru 80 capete,
un saivan încăpător, o uscătorie
pentru tutun, iar un alt grajd
pentru 50 capete este aproape
terminat.
De asemenea, colectiviştii din
Balomir au înregistrat o creşte­
re rapidă şi chiar o depăşire a
veniturilor băneşti şi a fondului
de bază în comparaţie cu cei
din Vinerea.
La Vinerea, in schimb, s-au
construit pină în prezent doar
un saivan, un pătul, o mater­
nitate pentru 10 scroafe, şi un
grajd pentru 100 capete vite
mari, care va fi dat în folosinţă
în toamna aceasta.
Producţia de fapte
este mică
Dacă in ceea ce priveşte nu­
mărul de animale s-au obţinut
unele realizări, apoi în privinţa
productivităţii acestora mai tre­
buie făcut încă mult în ambele
gospodării. La 15 octombrie, spre
exemplu, media producţiei de
lapte pe cap de vacă furajată
Zîmbete. „La concursul viitor,
vă vom î n t r e c e î ş i spun unii
altora.
Vine rindul dansatorilor. Cei
mai buni s-au dovedit a fi cei
din Haţeg. Anunţul este însoţit
de aceleaşi exclamaţii de sa­
tisfacţie şi aprobare. Locurile
II şi 111 U s-au cuvenit celor
din Petroşani şi respectiv gaz­
delor.
...Minunate cîntece populare
au răsunat la acest concurs.
Frumoase jocuri s-au jucat şl
antrenante au fost programele
de brigadă. Dacă aţi fi ascul­
tat-o pe Ecaterina Marca din
Petroşani cîntînd şi i-aţi fi ur­
mărit interpretarea cu adevărat
actoricească, aproape că nu a-ţi
fi crezut că tînăra fată este
coafeză şi nu cîntăreaţă profe­
simţire au cintat şi radiofonis-
tul Viorel Buzdugan din Alba
Iulia, cismarul Mircea Radovici
din Brad. croitoreasa Ana Lupa
din Hunedoara, şi alţii, care au
fost distinşi în această întrece­
re. După fiecare nume — in
sală comentarii. Nume de cis­
mari., timplari, coafeze sau me­
canici, nume ce pot fi des în-
tîlnite pe panourile de onoare
ale fruntaşilor din cooperativele
meşteşugăreşti sint acum pome­
nite alături de cuvintele: ta­
lent, degajare scenică, artist,
interpretare naturală...
¦ir
încercarea în artă a devenit
astăzi o pasiune colectivă.
Mulţi, foarte mulţi oameni al
muncii, colectivişti, strungari
sau ingineri, meşteşugari sau
funcţionari, îndrăgesc arta şi se
bucură in zilele noastre in ega­
lă măsură de binefacerile ei.
Acesta este dreptul de a cinta
bucuria vieţii noastre fericite,
bucurie născută prin lupta par­
tidului, căruia ii sint închinate
toate aceste cîntece.
D. CRICOVEANU
. fazei.. comunale .a...concursului, co-,
nmnaL de-,teatru „Aniversare,] Re-,
publicîi . ¦
Primul loc in aceasta întrecere
,.a ocupat formaţia de teatru din
Băiţa, care va reprezenta comuna
în faza următoare a concursului.
mare parte a materialului iem-
nos necesar construcţiei.
De curînd grajdul a fost ri­
dicat în roşu, urmînd ca în a-
ceste zile să fie acoperit. P ri­
ma clădire ridicată de colecti­
viştii din Sălişte va putea adă­
posti in această iarnă 100 ca­
pete vite mari.
C. Mi HAI
corespondent
nu ajunsese încă nici măcar la
L I00 litri.
La Vinerea ar exista o cauză,
explicată prin aceea că în pe-
rioada de stabulaţie n-au existat
adăposturi corespunzătoare. Pen­
tru vară însă, în tabăra orga­
nizată, vacile au fost adunate
la un loc, aşa că această jus­
tificare nu mai poate rămîne
valabilă.
Cauza pentru care producţia
de lapte este încă scăzută Ia
colectiva din Balomir, constă
în aceea că schimbarea animale­
lor slab productive nu a fost
privită cu toată răspunderea,
iar brigadierul zootehnic, Toma
Istrate, nu urmăreşte îndea­
proape respectarea cu stricteţe
a programului de grajd, nu are
o evidenţă precisă a producţiei
de lapte.
Cîteva cuvinte
despre fondul de bază
Organizaţiile de partid din
cele două gospodării agri­
cole colective au militat in per­
manenţă pentru dezvoltarea şi
mărirea fondului de bază.
La G.A.C. din Balomir, acesta
a ajuns, de Ia 248.300 lei, cit
a fost în 1959, la 471.012 lei
anul trecut, pentru ca la sfirşi­
tui anului 1961, să atingă circa
900.000 lei.
Prin plantările de vii şi li­
vezi, prin construcţiile ce se vor
ridica, prin creşterea efectivului
de animale şi prin importantele
sume ce se vor repartiza din
veniturile obţinute in acest an,
şi colectiviştii din Vinerea voi­
aj unge la sfirşitui anului 1961
la un fond de bază care va
însuma circa 900.000 lei, faţă
de 61.200 lei cit au avut Ia în­
fiinţare.
A. DAVID
Hr. 2133
In librării1'>--'/--U---------- /--!/— «/—'/—>i—ir~' i—1/—»/->
BELETRISTICĂ Ed. pentru literatură.
LITERATURĂ ROMINĂ LITERATURA UNIVERSALĂ
A. I. Odobescu : Scene is­
torice. Cîteva ore la Snagov. Luis Goytisolo-Gav : La
Pseudocynegeticos sau Falş marginea Barcelonei — ro­
tratat de vînătoare — Anto­ man. In romîneşte de Iulia
logie, text stabilit, note şi Soare şi Paul Teodorescu.
glosar de G. Pienescu. Pre­ Prefaţă de Matei Călinescu.
faţă de Zoe Diimitrescu-Bu-
şulenga. (Biblioteca pentru 272 pag. — 5,20 lei.
toţi nr. 91). F.d. pentru literatură
512 pag. — 5 iei. universală
Ed. pentru literatură. V. Popov : Fierb'e oţelul
Ben Corlaciu : Cazul doc­ — roman. Traducere de AL
tor Udrea — roman, voi. I, Şteîănescu-Mecleleni şi M.
ediţia a I!-a revăzută.
592 pag. — 11,90 lei; 17,20 Sîrbu.
lei (cartonat).
488 pag. — 11,20 lei.
* ! Im J SmmJ UwJ I—/ S—/ «—/ UJ WJ %—/ V-~/ »—^ 1 ’ »-
Ed. pentru literatură
universală
./ l J i ___t \ - J i---->>----' C..7.----t J -----I '----I ^
manţe ; 19,50 Ce e nou în libră­
rii ; 22.30 Muzică de dans ; 23,15
4 NOIEMBRIE 1961 Program de serenade.
PROGRAMUL I ; 6,10 Jocuri
populare rom îneşti; 7,30 Sfa­ PROGRAMUL II: 12,15 „Fra­
tul medicului : Igiena jucării­ te sovietic, prieten iubit“ —
lor ; 8,00 Din presa de astăzi : program de cîntece ; 13,00 Mu­
10,30 Muzică uşoară; 11,19 zică vocală de compozitori ro­
„Eroismul poporului rus în mâni ; 15,00 „Săptămîna muzicii
creaţia de operă“ ; 12,20 Album
sportiv ; 14,30 Melodii sovietice sovietice“ ; 17,30 Carnet de re­
de muzică uşoară îndrăgite de porter : Intilnire cu ucenicii
ascultători; 15,45 Emisiune li­ condeiului; 18,05 Muzică uşoa­
te ra ră ; 16,15 Vorbeşte Mosco­ ră rcm înească; 19,30 Pe teme
va ! ; 16,45 Cîntă „Taraful Gor- internaţionale; 19,40 Estrada
jului“ din Tîrgu—Jiu ; 17,50 artistului amator ; 20,20 Noapte
Ştiinţa în slujba p ă c ii; 18,32 bună, copii : „Un om de nădej­
Program pentru iubitorii de ro- de“ de Evghenii Permiak ; 21,10
Muzică de d a n s ; 21,45 Album
a rtistic ; 22,30 Cinci novelele
pentru cvartet de coarde de
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 ;
6.00 ; 7,00 : 10,00 ; 11,00 ; 13,00 :
15.00 ; 17,00 : 19,00 : 22.00 ; 23.52
(programul I ) : 12,00; 14,00;
4 NOIEMBRIE 1961 16.00 ; 18,00 ; 20,00 ; 21,00 ; 23,Oll
DEVA : Cer senin ; HUNE­ (programul II).
DOARA : Evdokia ; PETRO­
—O—
ŞANI : Insula în flăcări;
Aeroportul nu prim eşte; LO-
NEA : Cîntecul m ării; SEBEŞ :
„Vizita delegaţiei de partid şi
guvernamentale a R.P.R. în
Uniunea Sovietică“ şi „Primul PENTRU 24 ORE
raid spre stele“ ; ALBA IULIA :
Aproape de soare ; Acţiunea Vreme relativ frumoasa, cu cerul
Cobra ; ORĂŞTIE: Aproape de puţin noros. Temperatura staţionara;
soare; Drumul Hristinei; HA­ ziua va fi cuprinsă între 14 şi 17
ŢEG .--Volga, Volga; BRAtQ^, grade iar noaptea între 0 şi 5 grade.
Toată lumea rîde, cintă şi dan­ TVÎntiSâlîiţi, ^îiltinţensificfări ‘dincscctonil
sează ; SIMERIA: Aveau 19 vestic.
ani; TE1UŞ: Răzbunarea; PENTRU URMĂTOARELE
ZLATNA : Dr. Soim ; 1LIA : TREI ZILE
Floarea zăpezii; APOLDUL DE Vreme uşor nestabilă, cu tempera­
SUS : Setea. tura staţionar;:.
HTREPRIMDEREA M i m TELIliO
L 0 MU I â_ TELIUG — HUNEDOARA
A M C A J E A Z A ..........
şoferi pentru autobascu­
la n te T A T R A (n o i) de 10
tone.
cpiata in aeâ-rd. Se. ai.iq.iim
eazaire eamiţuiitzăt&are.
sooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc g
oos L „Combustibilul Deva ooooooooooooo
strada 23 Augyst nr. 11, telefon 472
iie iJ E iz î
C o n d ifii: studii medii şi trei ani ooooooo
în funcţii contabile sau financiare. o*ooooo
Informaţii la întreprindere.
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
IV V W V V W V W W W V V V W V W W W W W V V N A A /V W N
T® ® P® 1 . P e t r o ş a n i |
anunţă că sîmbătă 28 octombrie s-a redeschis \
Islirilil „[
/WVWWWyVAA
complet renovat
permanenţă aici se găsesc diferite
specialităţi de artă culinară şi grătare. :
S
Cu prilejul redeschiderii restaurantului ^
s-a organizat şi o frumoasă expoziţie s
de a r f ă culinară cu vînzare.
Lumină fluorescentă şi în călzire cenfraiă.
VIZITAŢI 00 ÎNCREDERE NOUL RESTAURANT.