Page 102 - 1961-11

Mr. 2156
(rar:-ra>rewgi?gr'rre-;.tti&oisiaszEK&ZBsam ¦H9RBB0BBBBSBB1
La E . M, C e rte j — S ă c ă rîm b
Răii;iicuerea în urmă
trebui© recuperată!
Pentru asigurarea condiţiilor abataje necorespunzător, nu şi-
necesare traducerii în fapte a au îndeplinit planul luni în şir,
angajamentelor luate, la E. M. dînd în acelaşi timp şi minereu
Certej-Săcărîinb au fost întoc­ de slabă calitate.
mite planuri de măsuri tehnico- O cauză pentru care la E. M
organizatorice concrete şi cu Certej-Săcărîmb se obţin reali­
termene bine stabilite. Ca u r­ zări sub posibilităţi este spriji­
mare, încă din primele zile ale nul necorespunzător acordat de
anului s-au obţinut realizări maiştri echipelor de abata-
frumoase. După 6 luni de muncă re. Dar cum ar putea unii
minerii din Certej au încheiat maiştrii ca Budai Carol, Simian
un bilanţ bogat : ei au realizat Mihu, Francisc Mariş, să îndru­
planul la toţi indicii.
Un aport substanţial Ia obţine­ nică echipelor la locurile de
rea acestor realizări l-au adus muncă dacă ei înşişi se prezintă
echipele conduse de comunişti cu întîrziere la iu’cru, ba mai
c a : Teodor Ră-
cătean, Nicolae ....................... ..................... .......... . treacă săptămînî
Nan, Nicolae Io- o *- _
van, Ioan Pur- OCl fC Q ÎÎZ Q ÎÎÎ p l Q t î t Î l să meargă pe
tător, Petru Eu-
ca şi alţii, care U fllU U IU IU ţ i I I U I I L U (le mmică? Sau
şi-au realizai
planul lună de
lună, în proporţie medie de
110 la sută. Puşcînd selectiv şi
seleeţionînd cu răbdare sterilul
din minereu, harnicii mineri din
echipele amintite au reuşit să
trimită la „ziuă“ numai mine­
reu de bună calitate.
Aceste succese au fost dimi­
nuate însă de realizările slabe
înregistrate mai cu seamă în
prima lună a trimestrului IV.
Cum se explică acest lucru ?
Cum de s-a ajuns la rezultate
slabe numai în cîteva luni de
muncă ? E adevărat, au fost şi
greutăţi. Tot atît de adevărat
însă este faptul că s-au mani­
festat multe deficienţe în acti­
vitatea de zi cu zi.
Aşa bunăoară, nu s-a acordat
atenţia cuvenită răspîndirii ex­
perienţei înaintate, nu s-a des­
făşurat o susţinută muncă poli­
tică pentru a face ca fiecare
muncitor să înţeleagă că lupta
pentru sporirea producţiei, pen­
tru realizarea de economii, nu
poate fi ruptă de lupta pentru
îmbunătăţirea calităţii. Iată de
ce sînt şi astăzi multe echipe
care dau minereu de slabă ca­
litate. Aşa, de exemplu, echipele
conduse de Aurel Popa, Iosif
Hang, Ioan Copilu, Octavian
Tudoran şi altele, care, neres-
P'etînd normele tehnice de ex­
ploatare, executînd vetrele din
învaţă să muncească în chip socialist
(Urmar? lin pag. l-a)
împreună cu cîţiva comunişti,
au socotit că e de datoria lor
să-l ajute şi pe Gruia să pă­
şească pe drumul cel bun. L-au
primit deci şi s-au ocupat de
el. In ziua următoare, după sa­
lariu însă. Gruia n-a mai ve­
nit la lucru. Atunci şeful de
brigadă a hotărît să-l pună
în discuţie. Şi a treia zi a avut
loc consfătuirea de brigadă.
Nagy Ioan — un muncitor
mai vîrstnic — l-a luat pri­
mul în primire pe Gruia.
— Ar trebui să-ţi fie ruşine
BINE8Bfl DACA... C unoscînd toate acestea.
...conducerea şantierului
T.C.M.M. Brad, ar lua mă­
suri de a strînge m ateria­
lele rămase pe marginea
şoselei Brad-Gurabarza du­
pă montarea conductei de
apă potabilă. Totodată să
ia măsuri de montarea
capacelor de la căminele
de vizitare.
...O.G.L. produse indus­
triale Petroşani ar deschi­
de magazinul „Ferometal“
din oraşul Vulcan. De mai
muile zile acesta stă închi^
iar cei care au nevoie de
unele produse sînt nevoiţi
să meargă la Lupeni şi
Petroşani.
...I.G.O. Brad ar lua mă­
suri de repararea motoare­
lor care furnizează curent
electric în comuna Vata de
Jos. Datorită deselor defec­
ţiuni cetăţenii din Vaţa de
Jos sînt puşi în situaţia
de a nu avea curent elec­
tric.
...conducerea cooperati­
vei „Brădeana“ din Brad
ar repara instalaţia de lu­
mină fluorescentă la ma­
gazinul nr. 7. Fiind luată
o astfel de măsură, vînză-
torii îşi vor putea face da­
toria în cele mai bune con­
diţii şi n-ar mai îi puşi în
situaţia să-sl facă lumină
cu... luminările.
...competrolul din Orăş-
tie ar servi in mai bune
condiţii cetăţenii din loca­
litate cu buteliile de ara­
gaz. La Orăştie cetăţenii
sînt purtaţi pe drumuri
cînd este vorba de procu­
rarea buteliilor, deşi în de­
pozit există.
(După corespondenţele pri­
mite de la tov. 1. PÎRVA,
N. ROVENŢA, [. CRĂCIUN
şi A. GOLF.).
me şi să asigure asistenţa teh­
mult, lasă să
~ j de’a rîndul fără
. j fn ff la locurile lor
cum ar putea
fi preocupat de
îmbunătăţirea calităţii minereu­
lui maistrul Sabin Lehaci cînd
el însuşi lipseşte deseori nemo­
tivat de la lucru ?
Vinovată de toate acestea este
în primul rînd conducerea teh­
nico-administrativă a exploată­
rii, în frunte cu inginerul Păun
Codrescu, care nu a condus şi
îndrumat cu suficientă răspun­
dere activitatea corpului tenico-
ingineresc. Ca urmare, persona­
lul tehnico-ingineresc şi-a rezu
mat activitatea la un control
sumar al locurilor de muncă,
preocupîndu-se insuficient de
rezolvarea principalelor sarcini
de producţie. Nesatisfăcătoare
s-a dovedit contribuţia ingine­
rului Traian Bugnaru, mecani­
cul şef al exploatării, care a ne­
glijat executarea în termen a
diferitelor reparaţii la unele
utilaje (compresorul de 20 m. c.
de la sectorul I, a cărui demon­
tare a fost tărăgănată nu mai
puţin de 3 luni de zile etc.).
Mai sînt puţine zile pînă la
sfîrşitul anului. Totuşi este încă
vreme pentru remedierea defi­
cienţelor amintite. Există sufi­
ciente posibilităţi pentru ca
odată cu încheierea anului să
poată fi recuperată rămînerea
în urmă.
S. ORBONAŞ
de tovarăşii tăi. Ai familie,
ai copil mic, şi în loc să mun­
ceşti, să-ţi vezi de treabă, îţi
bei salariul... Nouă ne e ruşine
cu tin e ! Personal îmi pare rău
că mi-am dat consimţămîntul
să te primim în brigadă. Ne-ai
călcat in picioare cinstea de
brigadă fruntaşă!
Brigada a hotărît atunci ca
la o nouă abatere, Gruia să fie
scos din rinăurile colectivului.
N-a fost nevoie însă de aşa
ceva. Gruia a devenit alt o m :
munceşte bine, conştiincios,
are o comportare demnă faţă
de familia sa. Ajutorul colec­
tivului a fost deci rodnic.
nu mai miră desigur pe
nimeni rezultatele frumoase
obţinute de brigadă in produc­
ţie. E de la sine înţeles că se
munceşte bine, cu pasiune, or­
ganizat. Nu e întimplăit.or deci
faptul că drapelul de brigadă
fruntaşă pe şantier se află la
această brigadă şi nu la alta.
Iată de ce spuneam că e foar­
te posibil ca şi în luna noiem­
brie. locul I in întrecerea pe
şantier să fie ocupat tot de
brigada condusă de comunistul
Nicolae Lupu.
Cînd toţi pun umărul
(Urmări din pag. l-a)
în discuţia comuniştilor proble­
me cheie ale procesului de pro­
ducţie. S-au analizat probleme
privind creşterea producţiei şi
a productivităţii muncii, îmbu­
nătăţirea calităţii producţiei şi
altele. Aşa, de pildă, au fost
analizate secţiile panificaţie şi
tîmplărie. La aceste şedinţe au
fost invitaţi şi comunişti din
unităţile furnizoare de materii
prime şi beneficiare (moara „N.
Bălcescu şi O.C.L. mixt din Alba
lulia). In urma discuţiilor s-au
luat cele mai corespunzătoare
măsuri. De asemenea şi grupele
de partid din secţii au discutat
în şedinţele lor problemele cele
mai importante ridicate de pro­
cesul de producţie. Deseori co­
munişti ca tov. Nicolae Tode-
rici, loan Corlaciu, Elena Hor­
vath, Teodor Sîntimbreanu şi
mulţi alţii — au venit în ca­
drul şedinţelor de grupă de
partid cu propuneri valoroase
de îmbunătăţirea muncii.
In acelaşi timp comunişti ca
DRUMUL SOCIALISMULUI na?. 3
atms z xnassvma
întrecerea este urmări Din munca dirigintelui în şcoala
îndeaproape pr o f e s i o n a l ă
— rAlo, laboratorul! Cu tova­ 'Aşa stind lucrurile, la înce­ Sînt dirigintele clasei III G, cu vîrstă, care au învăţat meseria torul permanent al ucenicilor şl
specialitatea de oţelari. Prima în regimul burghezo-moşieresc, dacă se rezumă numai la ora
răşul Demeter... Dinsul comple­ putul lunii noiembrie comitetul mea grijă a fost să încheg co­ au vorbit ucenicilor despre con­ săptămînală nu va reuşi să re­
lectivul clasei, să obişnuiesc pe diţiile deosebit de grele în care zolve multiplele sarcini ce-i stau
tează în fiecare zi registrul nos­ sindicatului a organizat o con­ fiecare ucenic cu respectarea au învăţat meseria de oţelar. în faţă, nu va reuşi să asigure
tru, al sindicatului, cu calitatea sfătuire cu şefii de brigadă, mai­ normelor impuse de colectiv şi Hrln aceasta am sădit în inimi­ educaţia multilaterală a uceni­
întregul colectiv cu respectarea le ucenicilor ura faţă de regi­ cilor.
personalităţii fiecărui elev în mul burghezo-moşieresc şi dra­
parte. A fost greu la început. A gostea fierbinte faţă de regimul Prin grija dirigintelui, cu
producţiei pe brigăzi şi locuri ştrii de schimb, tehnicienii şi in­ fost greu pentru că ucenicii nu democrat-popular care le asigu­ sprijinul organizaţiei de tineret,
se cunoşteau între ei iar eu nu ră cele mai bune condiţii de în­ trebuie organizat în mod plăcut
de muncă. L-am introdus în ginerii exploatării. Cu această văţătură. Un moment impresio­ şi educativ timpul liber al uce­
cunoşteam nucleul bun pe care nant l-a constituit vizita făcută nicilor. Pentru aceasta, cu elevii
luna august, în urma criticii ocazie s-a analizat amănunţit să mă sprijin, elevii alături de tovarăşului Ştefan Tripşa, Erou clasei la care sînt diriginte, am
care să lupt pentru integrarea al Muncii Socialiste, la locul său organizat excursii în jurul ora­
tuturor într-un colectiv sănătos. de miincă. Cuvintele încuraja­ şului Hunedoara, la minele de
Am considerat necesar cunoaş­ toare ale tovarăşului Tripşa a- fier din Ghelar şi Teliuc, am vi­
aduse de ziar — mă lămuri tov. situaţia fiecărui loc de muncă. terea familiilor ucenicilor şi păs­ dresate ucenicilor, pe care de zitat cu elevii vechile furnale
trarea unei legături permanen­ altfel ii pregăteşte cu căldură de la Govăjdia etc. N-au lip­
Gheorghe Giurgiu, preşedintele S-a ajuns la concluzia că se te cu acestea. Acolo unde a fost să devină oţelari, au avut o în- sit nici formele de activitate
necesar, am corespondat cu or­ rîurire pozitivă asupra dezvoltă­ culturală. Astfel, chiar din anul
comitetului sindicatului. poate reduce conţinutul de şist ganele de partid şi de stat din rii dragostei faţă de meseria de I am pregătit o brigadă artis­
comunele unde locuiesc părin­ oţelar. tică de agitaţie care pe p a r­
cursul anilor II şi III şi-a îmbo­
ţii elevilor, cu scopul cunoaşte­ Desigur că un mare accent găţit mereu repertoriul. Nu mai
Intr-adevăr, în numărul 2050 din cărbune printr-o selecţionare rii temeinice a originii şl me­ trebuie să acorde profesorul di­ vorbesc de bogata activitate a
diului în care a crescut uceni­ riginte orelor educative. In ca­ clasei în cadrul bibliotecii şco­
din 5 august al ziarului nostru mai atentă a lui şi prin efec­ cul. Treptat, am reuşit să co­ drul acestora temele care se sus- lii unde, cu sprijinul tovarăşei
respondez cu familiile tuturor bibliotecare, s-au organizat o
a apărut articolul intitulat: „Co­ tuarea unui control mai amă­ elevilor, informîndu-le asupra C u m in stru im serie de acţiuni instructiv-etiu-
mitetul sindicatului nu a făcut nunţit din partea şefilor de comportării şi pregătirii fiilor cative ca simpozioane închinate
lor, chemîndu-le să ne sprijine şi e d u c ă m elevii celor mai importante eveni­
în munca noastră. mente, seri literare, concursuri
ţin trebuie să fie bine alese ţi- „Drumeţii veseli“ şi „Cine ştie
totul“, in care se arată că co­ schimb şi de brigadă asupra fe­ Paralel cu această activitate, nîndu-se cont de particularită­ cîştigă“ şi altele.
de închegare a colectivului am ţile de vîrstă şi nivelul uceni­
mitetul sindicatului de la mina lului în care se execută puşca- organizat temeinic munca de în­ cilor. Astfel, am observat la elevi De un real folos mi-a fost
văţătură în vederea obţinerii o deosebită atracţie faţă de te­ mie şi tovarăşilor mei colabora­
Petrila nu s-a ocupat îndeajuns rea fronturilor. Tot atunci s-a celor mai bune rezultate, pentru mele inspirate din trecutul glo­ rea cu organizaţia de tineret:
evitarea rămînerii în urmă şi rios de luptă al partidului, faţă Utemiştii cu mai multă experi­
de organizarea — —— ———— _ propus şi acor- lichidarea mediocrităţii. Astfel de temele ce prezintă măreţele enţă, au sprijinit necontenit or­
am îndrumat şi controlat medi­ realizări ale oamenilor muncii ganizaţia de bază U.T.M. a cla­
şi urmărirea în- darea unei asis- taţiile elevilor, consultaţiile da­ din ţara noastră în lupta sei. Faptul că particip la toate
te de profesorii de specialitate, pentru desăvîrşirea construi­ adunările generale U.T.M., că'
trecerii socialis- r 6 U rm 0!6 m a t e r i a l e l o r tente tehnice mai am vegheat, în special la anul I, rii socialismului, realizări­ sprijin propunerile ucenicilor,
asupra felului cum îşi iau no­ le fără seamăn obţinute de că sînt alături de el la înfăp­
te pe baza ini- n ilh iîra ip susţinută brigă- tiţe elevii, am asistat la orele Uniunea Sovietică. Teme c a: tuirea sarcinilor, i-a încurajat
ţiativei „ N ici (lUUl Im lu zilor care lucrea- de curs şi am recomandat pro­ „Slavă eroilor comunişti, luptă­ pe ucenici. Ei au înţeles că sar­
fesorilor metodele cele mai po­ tori în ilegalitate“, „Te slăvim cinile organizaţiei U.T.M. sînt'
un vagonet de - ¦= ¦ ză în cărbune. trivite care să fie folosite cu Republică iubită“, organizate importante şi hotărîrile luate
colectivul clasei. sub formă de simpozioane, trebuie duse la bun sfîrşit.
cărbune rebutat“. Pe tema îmbunătăţirii calită­ „U.R.S.S. construieşte comunis­
Una din preocupările impor­ mul“, „U.R.S.S. cucereşte cos­ Organizînd astfel munca de
Pe atunci, la comitetul sindi­ ţii cărbunelui a mai fost orga­ tante ale profesorului dirigin­ mosul“, organizate pe bază de
te din şcoala profesională de expuneri şi altele, au fost deo­ educaţie la clasa IlI-a G oţelari
catului nu se găsea nici o evi­ nizată de curlnd o şedinţă de ucenici trebuie s-o constituie sebit de atractive şi ucenicilor
dezvoltarea dragos'tei faţă de le-au plăcut foarte mult. am reuşit, împreună cu organi­
denţă a brigăzilor care aplică analiză cu conducerea exploată­
meseria aleasă. In orele educative, cît şi îna- zaţia U.T.M. a clasei şi sub di­
iniţiativa amintită. Dacă voiai rii şi şefii de sectoare în care
Cu sprijinul organizaţiei de fara acestora dirigintele trebuie recta conducere şi îndrumare a
să afli totuşi ceva despre nu­ s-au stabilit noi măsuri tehni­ partid, împreună cu organizaţia să lupte şi pentru formarea con­
U.T.M., profesorul diriginte tre­ organizaţiei de partid, ca colec­
mărul lor şi rezultatele ce se ce şi organizatorice. buie să folosească cele mai bune cepţiilor materialiste despre lu­
metode pentru a dezvolta la u- me la ucenici. Consider că foarte tivul clasei a IlI-a G să fie frun­
obţin trebuia să te adresezi di­ Mai trebuie adăugat că în cenici dragostea faţă de meseria
rect serviciului producţie al ex­ această perioadă întrecerea so­ aleasă, pentru însuşirea temei­ instructive au fost temele : „O- taş pe grupul şcolar. De-a lun­
ploatării. cialistă pentru îmbunătăţirea nică a acesteia. Astfel, începînd riginea vieţii pe pămînt“, „Eroii
calităţii cărbunelui a continuat cu anul I legătura profesorului gul celor doi ani de şcoală din
Acum situaţia este alta. Co­ să se desfăşoare cu o deosebi­ se nasc eroi ?“ etc. pe care le-am
mitetul sindicatului urmăreşte tă însufleţire. Rezultatele pe diriginte cu maistrul instructor această clasă nu a rămas nici
zilnic calitatea producţiei, pre­ care le obţineau brigăzile din trebuie să constituie un reazirn tratat cu elevii clasei a III G.
cum şi realizările ce le obţin abataje au început să fie popu­ principal în scopul de mai sus. Munca dirigintelui nu trebuie un elev corigent, iar media ge­
brigăzile de mineri antrenate în larizate la intervale scurte. La Forme care să stimuleze dragos­
întrecerea socialistă. tea faţă de meserie sînt foarte să se mărginească însă strict Ia nerală a clasei a fost în anul I
ora săptămînală prevăzută de
Datorită urmăririi îndeaproa­ gazetele de perete ale sectoare­ multe. Iată cîteva pe care le-am şi anul n peste 7,50.
folosit eu. Afară de permanen­ planul de învăţămînt. Dirigin­
pe a întrecerii socialiste pe lor, la gazeta de perete a ex­ ta legătură cu tov. maistru Con- tele este educatorul, îndrumă­ Am convingerea că la sfîrşitul
stantineseu Ştefan, cu care am
baza iniţiativei „Nici un vagonet ploatării şi staţia de radioficare anului şcolar, vom reuşi să dăm
organizat discuţii pe tema „Să
de cărbune rebutat“ şi în ge­ se puteau vedea şi asculta zil­ ne îndrăgim meseria“, în orele Combinatului nostru oţelari
de dirigenţie am invitat mun­
neral a calităţii producţiei pe nic aspecte şl realizări din citori oţelari fruntaşi care au buni, bine pregătiţi în frumoa­
vorbit ucenicilor despre viaţa
brigăzi şi locuri de muncă, s-a munca minerilor. Numele şefi­ lor, despre frumuseţea meseriei sa meserie de oţelar, tineri con­
de oţelar. Muncitorii mai în
ajuns ca în lunile august şi sep­ lor de brigadă Gheorghe Nea- ştienţi, înflăcăraţi constructori
tembrie nici una din brigăzile gu. Gheorghe Nistoreanu, Gheor- ai societăţii socialiste.
exploatării să nu trimită la su­ gue Michiev, Ioan Cîşlaru. Chi- Prof. BOIANGIU CRISTACHE
prafaţă cărbune cu şist vizibil riţă Enache, Francisc Bartha, dirigintele clasei a IlI-a G oţelari
peste norma admisă. Aceasta, Coloman Covacs şi Gavrilă Cor- Grupul şcolar siderurgic din
datorită faptului că noul sistem doş, care de la începutul anului Hunedoara
de urmărire a permis luarea şi pînă în prezent nu au trimis
unor măsuri eficiente şi in timp la suprafaţă nici un vagonet de
util ori de cîte ori s-a simţit cărbune rebutat, o.u devenit ast­
nevoia. fel cunoscute tuturor muncito­
Dar-, în luna octombrie cali­ rilor, experienţa lor de aseme­
tatea producţiei s-a înrăutăţit nea.
Toate acestea. a.u făcut ca în
din 7iou. Cantitatea de cenitşă
cursul lunii noiembrie, deşi con­
în cărbunele ' livrat preparaţiei
diţiile de zăcămint sînt nefavo­
a crescut cu 1 la sută peste cea
rabile, cantitatea cărbunelui ex­
planificată. Numărul brigăzilor
trasă la mina Petrila să se îm­
care au extras cărbune cu bunătăţească din nou. Conţinu­
tul de cenuşă in cărbunele li­
conţinut de şist vizibil mai mare vrat preparaţiei în această pe­
decît cel admis a crescut, ajun- rioadă a fost sub norma ad­
gînd la circa 25 la sută din to­ misă.
talul lor. Faptul, se datorează
unor schimbări în condiţiile de Gil. COMSUTA
zăcămint.
1 DECEMBRIE 1961
PROGRAMUL I : 5,10 Jocuri „Concert ghicitoare“ (3); 23,15
populare romîneşti; 5,30 Muzi­ Muzică de estradă.
că de estradă; 6,30 Emisiunea PROGRAMUL II: 12,45 Muzi­
pentru sate; 8,00 Din presa de
astăzi; 10,08 Muzică uşoară; că uşoară din ţări socialiste ;
13,15 Cronică de uzină — repor­
12,00 Limba noastră, vorbeşte taj; 15,35 Actualitatea în ţările
acad. prof. Al. Graur (reluare); socialiste ; 17,30 Sfatul medicu­
13,05 Muzică din operete; 15,45 lui : Cum să ne ferim de gripă;
Muzică populară rominească; 19.00 Fragmente din opereta
16,15 Vorbeşte Moscova; 18,30 „Liliacul“ de Johan Strauss ;
Tribuna radio: Epoca contem­ 19,30 Teatru la microfon „Patru
porană — epoca triumfului so­ sub acoperiş“ ; 21,15 Cîntă An­
cialismului şi comunismului pe gela Molăovan; 21,30 Actualita­
scară mondială; 19,25 Solişti şt tea radio; 22,37 Muzică uşoară.
formaţii artistice de amatori; Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 :
20,20 Noapte bună copii; 20,301 7.00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00;
17.00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52-23,55
(programul I) ; 12,00 ; 14,00 ;
16,00; 18,00; 23,00 (programul
n).
. După multe ore de repe-
- tiiii, primul acord, apoi 1
L prima melodie. Acesta ^ 1 DECEMBRIE 1961
f este, pe scurt, drumul pe j DEVA: Spectatori în ofsaid;
[ care l-au parcurs membrii -ţ HUNEDOARA : Andreica ; PE­
TROŞANI: Două vieţi (seria
Gheorghe Ştef, Ioan Stoian, s-a căutat să se ridice răspun­ ( orchestrei uzinei de pre- } II-a) ; SEBEŞ : Aproape de soa­ PENTRU 24 ORE
Gheorghe Mermezan, Gheorghe derea fiecărui muncitor în parte re ; ALBA 1ULIA: învierea (se­
Romcea, Arpad Biro, Ioan Vo- faţă de produsele ce le reali­ L parare a E. M. „Gh. Do- î ria l - a ) ; Neînfricata; SIMB­ Vreme nestabilă cu cerul noros. Vor
lonciuc, Nicolae Groza şi mulţi zează. Este edificatoare activi­ RIA : Alba Regia ; HAŢEG: Ker mai cădea ploi slabe locale. Tempe­
alţii au fost mereu în fruntea tatea unor agitatori ca tov. t ja“ din Zlatna. Cu toate că J Oglî; TEIUŞ : Mama india ; ratura va oscila ziua între 9 şi 14
întrecerii socialiste, depăşindu- Zina Sicoe, Constantin Muntea- BRAD: Avionul pleacă la ora grade, iar noaptea între 3 şi 8 grade.
şi cu regularitate sarcinile de nu, de la tîmplărie, Gheorghe. [ a luat fiinţă numai cu cî- -j 9; ZLATNA : Pescuitori în ape Vînt moderat din sectorul sud-vest
plan. Prin exemplul lor comu­ Romcea, de la lăcătuşerie sau tulburi; 1LIA : Fii atentă buni- şi vest.
niştii au mobilizat şi pe ceilalţi a tov. Ştefan Deneşan, care au (¦ teva luni în urmă, tînăra ) cuţo; APOLDUL DE SU S:
muncitori din cadrul întreprin­ organizat convorbiri cu munci­ Aveau 19 ani. PENTRU URMĂTOARELE
derii. Rezultatele entuziasmului torii secţiilor in care lucrează [ orchestră se pregăteşte ca ] TREI ZILE
de care au dat dovadă munci­ pe tema ridicării prestigiului în­
torii secţiilor poligrafie, meca­ treprinderii prin continua îm­ t la tradiţionalul concurs în- 1 Vreme schimbătoare cu cerul mai
nică, lăcătuşerie, împletitura de bunătăţire a produselor. mult noros şi temperatura staţionară
sîrmă au fost concretizate în t chinat zilei de 30 Decern- ^ la începutul intervalului, iar apoi in
depăşirea lunară a sarcinilor de ...Faptele petrecute în cele uşoară scădere.
plan cu 10-60 la sută. aproape 11 luni în care colecti­ G brie săo ri prezinte unO fM pro- *
vul de aici şi-a realizat în în­ gram bogat şi variat.
O atenţie deosebită s-a acor­ tregime sarcinile de plan anua­ tL
dat şi îmbunătăţirii calităţii pro­ le sint multe. In semestrul I ele
duselor. In acest sens din ca­ au fost recompensate prin de­ —i u—f v—/ u—11__1 __: «__t \__r «__Ti__I <
drul secţiei tîmplărie, unde se cernarea steagului de unitate
fabrică mobilă fină, au fost tri­ fruntaşă pe regiune în cadrul CĂRŢI MOI
mişi la un schimb de experienţă întreprinderilor de industrie lo­
trei tovarăşi la o întreprindere cală. LITERATURĂ POLITICĂ Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo«
din Sibiu. Aici tovarăşii şi-au ooo
însuşit o serie de metode noi de fAcum întregul colectiv are o ANA DUMITRU, N. GHEOR- !. R. T. A. HUNEDOARA oooo
muncă pe care le-au aplicat preocupare. Să ajungă încă de GHIU: Activitatea sindicatului
apoi în secţia tîmplărie a între­ pe acum să producă la nivelul în domeniul asigurărilor socia­ cu sediul în Deva, sfrada Cuza Vodă nr, 17
prinderii „Horia“. De asemenea, sarcinilor pe anul viitor. In une­ le. (Din experienţa sindicatului
Fabricii de confecţii şi tricotaje I AM&AJEAZA
prin munca politică desfăşurată le echipe deja acest obiectiv a Bucureşti), („Biblioteca activis­
fost atins. tului sindical“) — 144 pag. — | pentru autobazele: SttMDOARH, DEVA, BRAD,
2,10 lei.
| PETROŞANI, SEBEŞ şi ALBA SOLIA, |
Ed. politică
ANDREI VELA: Berlinul oc­ l c o s id a ie ă t® a #l a a a t« 9 care beneficiază S
cidental, focar de diversiune şi l de muncă în acord, sistem premial şi pentru g
spionaj — 52 pag. — 1 leu. l auîocoloane indemnizaţii de deplasare. |
Ed. militară
©OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOQţ