Page 11 - 1961-11

*

Nr 9133 DRUMUL SOCIALISMU LUI pa?.

aw^MCM»&«3ucv4««MUiMOAr ruuHsxAsasDiBoanKnwBmjaciKSoi ^.-!(«rc:CTC5ncKBaaai»Mm]aMawM«na»— WBB^— aa

Rezultatele unei întreceri i r f n n r 'n n n n r 'r * r^r 1
1
Dacă vizitezi blocurile din li in întrecerea pe cartier. Aici, radio etc. Alexandru a fost ales Pe teme
cartierul „Gh. Dimitrov“ din la fiecare apartament, găseşti şi el responsabil de scară. Şi i
Petroşani rămii cu o impresie draperii de catifea iar pe jos, pe iată că în cadrul întrecerii pen­
plăcută. Aici, peste tot, în ap ar­ culoare, carton vopsit. 1
tamente sau pe scări, te întîm- tru titlul de scară fruntaşă s-au
pină curăţenia. Locatarii din La scara I-a de la blocul nr. întîlnit cei doi fraţi. Amîndoi au 3
acest cartier dovedesc că au 15 am intrat în primul ap arta­ muncit bine. La decernarea pre­
simţ de răspundere pentru p ăs­ ment. Aici locuieşte responsabi­ miilor comisia a hotărît ca lo­ culturale 1
trarea avutului obştesc, că răs­ lul scării, comunistul losif Mi- 1
pund cum se cuvine grijii pe ca­ huţ. Gazda ne-a condus prin catarii celor două scări unde 1
re statul nostru o poartă oame­ toate camerele. Ne-a impresio­ sînt responsabili fraţii losif şi 1
nilor muncii de a le crea condiţii nat mult curăţenia. Alexandru Mihuţ să ocupe lo­ ]
de locuit cît mai bune. cul III. Spectacol pentru
Ştiţi — ne spunea gazda — în
O curăţenie exemplară am în- Am redat aspecte de la 3 colectivişti
iilnif la blocul nr. 23 scara 1 Locuinţa e a ta, blocuri ai căror locatari au o-
(responsabil Skoupy Nolbert) cupat locuri fruntaşe în în­ înainte dc aduna; ea generală a -
îngrijeşte-o / trecerea pe cartier. Dar ace­
Locatarii de aici au primit în eaşi curăţenie şi ordine o gă­ colectiviştilor din comuna Clopo- j
luna mai a. c. drapelul de sca­ ce condiţii mizere trăiau mine­ seşti în orice bloc din cartierul tiva, raionul Maţeg, elevii şcolii "1
ră fruntaşă, ocupînd locul I în rii Văii Jiului în trecut ! Acum „Gh. Dimitrov“. Aici, comitete­
întrecerea iniţiată de Sfatul priviţi, am mobilă nouă de le de blocuri ţin consfătuiri cu dc 7 ani din localitate au ţinut ^
popular Petroşani, întrecere ce 7.000 lei, aparat de radio, un a- locatarii, se preocupă ca fieca­
se desfăşoară între locatarii din partament cu două camere, baie, să-şi dovedească hărnicia şi în ac- -j
blocuri, pe scări şi cartiere. In ­ bucătărie, antreu. Trăiesc o via­ re bloc să fie în perfectă stare. tivitutea artistică.
tr-adevăr, aici totul parcă este ţă fericită, de care se îngrijeşte Prîntr-o muncă permanentă de
nou. Pereţii spoiţi, scările sînt partidul nostru drag să ne-o educare şi îndrumare a locata In prograniUl ce l-au prezentai 1
la fel de curate, iar de la parter facă tot mai frumoasă. Dar har­ iilor, făcută de fiecare membru au fost recitate poeziile „Partidul“, "5
pină la ultimul etaj intîlneşti nicul miner este şi fruntaş în din comitetul pe bloc s-a reu­ „Patria“, „Slăvim partidul“ şi al-
producţie, titlu care-1 poartă şit ca locatarilor să li se sădeas­ tclc, iar corul a interpretai cin- 1
ghivece cu flori, tablouri cu di­ cu cinste de cîţiva ani. că dragostea şi dorinţa ca fiecare
ferite aspecte din ţară şi per'de- apartament sau scară pe care ^
le la geamuri. Vizitînd aparta­ Acelaşi spirit de organizare şi locuieşte să fie îngrijită ca un
mentele acestor locatari, con­ iniţiativa de bun gospodar îl bun personal. In acest cartier, fecc c a : „Pe drum nou“, „Con- •j
staţi că există aceeaşi ordine şi are şi acasă. Datorită acestor curăţenia în blocuri se face prin
curăţenie la toţi. Merită eviden­ calităţi, locatarii scării nr. 1 rotaţie, de către gospodine. Tre­ struim socialismul“, precum şi cin- ¦]
ţiaţi îoan Vancea şi Eugen Toth, l-au ales ca responsabil. In a-
muncitor la E. M. Aninoasa ca­ celaşi bloc, la scara nr. 4 locuieş­ buie spus, că fiecare se ocupă tece populate. ]
re au fost în fruntea acţiunii de te fratele său Alexandru. Şi el lu­ cu toată răspunderea de aceas­
îngrijire a scărilor şi aparta­ crează la aceeaşi exploatare mi­ tă sarcină. Relevaţia spectacolului a con- T
mentelor din acest bloc. nieră. Ambii au primit odată
cheile de la apartamente. A u r­ * stituit însă jocurile populare şi *
Şi scara nr. 1 a blocului nr. 17 programul brigăzii artistice de agi- ^
mat mobila nouă, aparatul de Tot în oraşul Petroşani, la o
îţi indică că aici locuiesc buni taţie. Brigada a popularizat pe co- -j Centrala electrică (le la Bielska Biala din II. P. Polonă. ÎN CLIŞEU : Sala maşinilor.
mică distanţă se află cartierul lectiviştii fruntaşi în muncile agri- ¦)
gospodari. La intrarea în liol. Livezeni. Pe lîngă blocurile cons­ cole de toamnă cum ar fi briga- } ------------- — ¦-------- -----------------------------------------------------
truite anii trecuţi apar altele dierul comunist Ioan Boţea, Dumi- 3
există o diplomă care arată că noi. In ultimele luni au fost
date în folosinţă blocurile nr. tru Druţulescu, Ioan Fcaree Bur- ^
locatarii de aici au ocupat locul 22, 23 şi 24. Prea puţină grijă ghie, Suciu lanoşi, Petru Blidar J
manifestă însă locatarii acestor
blocuri pentru îngrijirea scări­ şi alţii.
lor. Doar la blocul nr. 22 au apă­
rut perdele la geamurile de Ia ca­ Cu sprijinul maselor de cetăţenijCei peste 300 dc spectatori co-
sa scării. La blocurile nr. 7 şi 8,
Unitate fruntaşă pe regională Ia casa scării nr. 2 şi respectiv iectivişti au aplaudat cu căldură Experienţa muncii sfaturilor in satul Vorţa a unei şcoli de 7 confecţionarea cărămizii. După
casa scării 1, 2 şi 3 sînt gea­ evoluţia micilor arişti amatori. populare a dr rcdit că realizarea ani, spaţioase şi moderne. Pro­ un calcul revenea pe fiecare fa ­
Metodele înaintate au devenit un etc., iar regularitatea circulaţiei a fost muri sparte, pereţii zgîriaţi şi acţiunilor de interes obştesc, a punerea făcută a stat în atenţia milie cîte 500 buc. Cu toţii au
bun al întregului colectiv de muncă realizată în proporţie de 99,9 la sută. IOSIF TRIFU sarcinilor ce revin acestora, pot comitetului executiv. In acest înţeles importanţa acestei ac­
de la staţia G.F.R. Teiuş. Tot mai loviţi. Această stare de lucruri fi înfăptuite la timp numai da­ scop, la începutul anului s-a ţiuni şi, în mai puţin de 30 de
mulţi lucrători aplică cu succes me­ La obţinerea acestor succese au există şi la alte blocuri din car­ corespondent că la traducerea lor în viaţă sint convocat o adunare a tuturor zile, s-au confecţionat 38.000
todele sovietice Krasnov-Kojuhari şi contribuit în mod deosebit impiegaţii tierul respectiv. atrase masele largi de oameni ai comitetelor de cetăţeni consti­ buc. căiămizi. Totodată au fost
Mamedov. Ga urmare, indicii de plan de mişcare Inocan Gheorghe şi La- Conferinţă muncii. Folosirea celor mai efi­ tuite pe circumscripţiile electo­ procuraţi şi 50 m. steri lemn
sînt depăşiţi lună de tună. In trimes­ zăr Grigore, şefii de manevră Dragu Credem că nn-i împiedică ciente forme de legătură a sfatu­ rale comunale. In fata membri- necesar pentru arderea ei.
Alecu şi Acs Ludovic. nimeni pe tovarăşii responsa­ In cadrul ciclului de conferinţe rilor populare cu masele, a tra ­
trul III al anului în curs planul a bili dc scări de la acest cartier ce se ţin la secţia preparate car­ gerea tuturor cetăţenilor şi coin­ Ne scriu activişti Cu banii realizaţi din contri­
Pentru aceste succese, cit şi pen­ să facă o vizită în cartierul ,,Gh. ne şi conserve a întreprinderii re­ teresarea lor directă a făcut ca buţia voluntară — 3.885 lei —
fost depăşit cu 80,2 la sută la osii tru altele, colectivul staţiei a primit Dimitrov“. Aici vor vedea cum gionale de industrializare a cărnii şi în comuna Vorţa să se obţi­ ai sfaturilor populare s-au procurat alte materiale ca
tranzit fără manevră, cu 33,5 la sută diploma de unitate fruntaşă pe re­ trebuie să arate o casă bine în­ din Deva, dc ciirînd s-a ţinut con­ ciment, cherestea etc.
gionala G.F.R. Gluj. grijită. Un cuvînt de spus îl au ferinţa „Istoricul cetăţii din loca­ nă o seamă de succese pe linia lor comitetelor de cetăţeni s-a
la osii tranzit cu manevră, cu 42 Ia comitetele de blocuri şi secto­ litatea noastră“. prezentat planul de acţiune a! Acum ne pregătim pentru a
IOAN CHIOREAN rul I. L. L. Petroşani în ceea ce înfăptuirii unor sarcini şi acţi­ sfatului popular privind cons­ începe lucrările de zidărie. Şi
sută la trenuri de călători compuse Prezentată de către un cercetător trucţia şcolii de 7 ani. Toate a- acestea sîntem siguri că le vom
corespondentI*. priveşte organizarea unui al Muzeului nostru regional, con­ uni obşteşti. Iată cum se preo­ ceste sarcini au fost apoi aduse realiza în timp scurt şi cu chel­
schimb de experienţă valoros. ferinţa a trezit un deosebit inte­ la cunoştinţa cetăţenilor în ca­ tuieli minime, deoarece, cetăţe­
MS res. Evocarea suferinţelor poporu­ cupă sfatul popular pentru con­ drul intilnirilor organizate în nii sînt hotărîţi să creeze co­
S. CERBU lui în timpul feudalismului şi al zilele următoare pe circumscrip­ piilor lor condiţii cit mai o p ­
j o® capitalismului, puse în antiteză cu struirea şcolii de 7 ani din sa­ ţii electorale. In fiecare întîlnire time de şcolarizare.
rş * viaţa noastră liberă şi fericită de a deputaţilor cu alegătorii s-a
astăzi, a contribuit la educarea pa­ tul Vorţa — centru de comună. manifestat un interes deosebit Analizînd modul în care cetă­
pentru începerea construcţiei ţenii au răspuns la chemările
triotică a tineretului din ăceăslă In centrul comunei există o şcolii de 7 ani. Sub conducerea comitetului executiv şi a comi­
secţie. comitetului de cetăţeni, locuito­ tetelor de cetăţeni, putem a ră ­
şcoală veche din lemn, o şcoa­ rii satului au participat la lu­ ta că de fiecare dată ei au p a r­
F. NEDEECIU crările de construcţie a scolii. ticipat în mare număr. Rezul­
lă de 4 ani. Pentru a se înfăp­ tatele se datoresc variatelor for­
- corespondent Astfel în primăvara acestui an me de muncă organizatorică fo­
tui şi in acest sat sarcina de ge­ s-a început procurarea de ma­ losite. Astfel s-au organizat
teriale. S-au procurat 140 m. c. consfătuiri cu cetăţenii, între­
neralizare a învăţămintului cu piatră pentuu fundaţie De ase­ cere patriotică pe circumscrip­
menea, cu contribuţia cetăţeni­ ţii. iar fruntaşii au fost popu­
prilejul intilnirilor dintre de­ lor. V a săpat fundaţia noii scoli. larizaţi.
La procurarea pietrei si la săpa­
putaţi şi alegători, cetăţe­ rea fundaţiei s-au prestat de La fiecare acţiune întreprin­
către locuitorii satului peste
nii au propus construirea şi 1.200 ore muncă voluntară. să s-a primit un ajutor substan­

Din vina operatorului Şi la turnarea betonului în ţial din partea comuniştilor, ei
fundaţie cetăţenii au participat
Iubitorii de film din Petroşani sint Iu sula dăinuie acel du-te-vino neplă­ în mare număr. In ce priveşte fiind de fiecare dată animato-
nemulţumiţi de spectacolele ce au loc cut, al înlîrziaţilor, însoţit de alte... materia’¦’a necesare construc­ torii acestora.
la cinematograful „Alexandru Sabia“ nemulţumiri. ţiei, au fost folosite resursele
din localitate. Şi pe bună dreptate. Rezultate bune au obţinut şi
In primul rînd aici nu se respectă Se mai întîmplă ca la ci.iemaio- locale. Astfel pietrişul necesar
orarul de rulare, filmul fiind proiectat grafnl amintit filmul să se întrerupă comitetele de cetăţeni din sa ­
cu 15-20 de minute după ora progra­ foarte des sau să aibă imaginea atît a fost procurat din resurse lo­
mată, numai după ce spectatorii din de întunecată, incit nu se poate dis­ tele Certejul de Jos şi Coaja. La
sală manifestă nemulţumiri. Inccpînd tinge nimic. Aşa s-au petrecut lucru­ cale, realizîndu-se economii la
tîrziu spectacolul, operatorul caută să rile cu filmul „Andreica“, film ce Certejul de Jos, de pildă, con­
„recupereze“ întîrzierea şi renunţă Ia... s-a întrerupt de peste 10 ori, a cîle deviz în valoare de 1.500 lei.
proiectarea jurnalului dc actualită(i(?l) 5-10 minute. strucţia şcolii de 4 ani este a-
(acest lucru sc intimplă mai ales la Confecţionarea cărămizii nece­
spectacolele de la orele 10 şî 14). Nu sînt puţini spectatorii care Ia proape gata, ea urmînd să fie
După ce începe filmul, spectatorii do­ ieşire sp u n : sare zidăriei s-a hotărît să fie
resc să-l urmărească, să-l „guste“. dată în folosinţă în luna aceas­
Dar acest lucru nu-1 pot face deoa­ — Filmul este foarlc bun. Păcat făcută pe plan local, Intr-una
rece, deşi în holul cinematografului că l-am văzut... în asemenea con­ ta. La Coaja pentru construcţia
un afiş anunţă că este interzisă in­ diţii. din adunările populare ţinută
trarea în sa l| după începerea spec­ şcolii de 4 ani s-au procurat o
tacolului, aşa ceva nu se respectă. Aşteptăm să auzim ce spune des­ cu cîtva timp în urmă s-a fă ­
pre acestea conducerea cinematografu­ serie de materiale ca piatră
lui Alexandru Sabia“. cut un apel către toţi cetăţenii de
pentru fundaţie, cărămidă şi ţi­
I. CRI ŞAN a-şi aduce fiecare aportul la
glă. In primăvară şi aici vor
corespondent
începe lucrările de construcţie.

OCTAVIAN MODREA

secretarul comitetului executiv al

Sfatului popular comunal Vorţa,

raionul Mia

.8233-

Este nevoie de o nouă decizie? Hiss8© cu d©aic&i©i*il de !sîisge

In vederea păstrării curăţe­ decizia respectivă nu este apli­ Dc curînd la Gasa raională dc cul­ nel Gosfina, şeful secţiei chirurgie a
niei în parcuri, pe străzi etc., cată. In parcul gării vezi ade­ tură „Mihail Eminescu“ din Brad, sub
Comitetul executiv al Sfatului seori animale ce „pasc“ in voie. egida Comitetului raional dc Grucc spitalului unificat dc adulţ*’ Brad.
popular al regiunii Hunedoara Pe unele străzi ca : Partizanilor, P 'şic a avut loc, pentru prima oară Iu numele primitorilor de sînge,
a elaborat încă cu cîţiva ani în Olga Baneic şi altele se aruncă iu raionul Brad, o întîlnire u donato­
urmă o decizie. Un lucru bun. gunoaie, diferite reziduri, nu rilor de singe cu cci cărora, prin tov. Ioan Faur, a •mulţumit donato­
Pe alocuri, extrase din această există curăţenie. Sfatul popular acest act dc patriotism şi înalt uma­ rilor, care au contribuit la salvarea
decizie au fost chiar afişate. In orăşenesc, să nu considere că a nitarism, le-a fost salvată viaţa. vieţilor omeneşti, rcdînd astfel fami­
decizie — articolul iii — se spu­ făcut totul prin elaborarea de­ liilor şi societăţii pe cei suferinzi.
ne că lăsarea în libertate a ani­ ciziei. De la elaborarea deciziei Participanţii au ascultat cu viu in­
malelor în locuri neîngrădite Şi pină la întreţinerea curăţeniei Intîlnirea cu donatorii de sînge s-a’
sau publice se pedepseşte. In — în cazul de faţă — mai e ce­ teres, expunerea tovarăşului dr. Gor- încheiat cu o audiţie muzicală orga­
articolul 14 so specifică de a- nizată dc dr. Augustin Fritea.
semenea că aruncarea de gu­ va de făcut: control şi îndru­
noaie pe străzi se pedepseşte IONEL' RECEANU
cu amendă. Pină aici totul bine. mare, interes şi dorinţă. Pentru
Din păcate in oraşul Alba Iulia corespondent
acestea probabil nu mai e ne­
6oooooooooooee oceoocc’ooooA „O neruşinată măsluire“—aşa F alsificarea voinţei 670.000 voturi obţinute ca­
voie de o altă decizie. a caracterizat ziarul „Avghi“ ale­ re reprezintă 15,1 la sută
gerile parlamentare din Grecia.
O poveste... cit sifon Intr-adevăr, toate forţele apa­ poporului grec din totalul voturilor ex­
ratului de represiune, peste 200 primate, Frontului Agrar Ge­
Intre tovarăşii Cara deoarece sifon se să-şi desfacă marfa AV—VW/ —v/NA milioane de drahme din fondu­ centru, a declarat: „Este un aduc aminte de epoca dictato­ neral Democratic (P.A.M.E.), ar
Pavel, directorul în ­ găseşte doar la „zile prin cooperativă, iar rile bugetare, o campanie de­ fapt în ;_.,neral acceptat că pro­ rilor...“ fi trebuit să-i revină 40-50 de
treprinderii de indus­ mari“ şi în cantităţi aceasta nu o primeş­ dispus să predea fa­ şănţată de calomnii împotriva
trie locală „/. C. Fri- mici. Să nu credeţi te. Tovarăşul Iancu brica întreprinderii reprezentanţilor opoziţiei — centajul de voturi obţinut de Ceea ce s-a întîmplat la Me­ mandate în noul parlament. Dar
mu“ din Orăştie, şi că fiecare dintre a- Gh., preşedintele coo­ de industrie locală toate mijloacele au fost folosi­ E.R.E., care îi asigură m ajorita­ ssina s-a repetat pretutindeni, din pricina legii electorale anti­
tovarăşul Gheorghe ceste fabrici luată în perativei „Filimon — care are utilajul te pentru asigurarea victoriei scrie ziarul burghez „Eleftheria“.
Iancu, preşedintele parte nu are capaci­ Sirbu“, sttsţine că nou — cu condiţia in alegeri a reacţiunii greceşti. tea în parlament, este rezulta­ „Victoria partidului E.R.E. este democratice el nu va deţine de-
cooperativei „Filimon tatea de producţie dacă are fabrică, nu ca întreprinderea să-i Fentru atmosfera de violenţă şi tul violenţelor şi al falsificări­ rezultatul ruşinoaselor violenţe, cit 24 de mandate, celelalte a-
Sirbu“ din aceeaşi care să satisfacă ce­ poate prelua sifoane plătească amortis­ falsificare a voinţei populare falsificărilor şi al corupţiei,
localitate se poartă rinţele. Nu ! Moti­ de la întreprinderea mentul (!). Tovară­ este concludent faptul că apro­ lor. Uniunea de centru — a spus scrie ziarul. O parte din voturi, proximativ 20 'de locuri, care ar
de mnltă vreme vul este cel arătat ia de industrie locală. şul Cara, nici nu vrea ximativ un milion de alegători Papandreu — consideră ca o poate chiar cea mai mare parte, fi trebuit de fapt să revină
aprige „dueluri“. O- început — neînţele­ In acelaşi timp coo­ să audă de aşa ceva. greci, adepţi ai opoziţiei, adică datorie a sa de onoare să pro­ a fost furată prin metode care Frontului Agrar General Demo­
biectul acestei dis­ gerea celor două uni­ perativa „Fii im o n In consecinţă, ca o cincime din numărul total al clame că noul guvern care va fi reprezintă o ruşinoasă renunţa­
cordii este un produs tăţi. Fiecare intervi­ ‘Sirbu“ nu primeşte utilajul să nu rămi- alegătorilor, nu au putut p arti­ forma de partidul E.R.E. este un re la democraţie. Rezultatul aie- cratic din Grecia, au fost „în­
relativ ieftin, anume ne, cere, . revendică avizul de a fabrica nă neutilizat, tovară­ cipa la vot. In unele regiuni, guvern nelegal“. gerilor nu ilustrează actualul suşite“ de E.R.E. Deşi E.R.E. a ob­
sifonul. dreptul de a fabrica sifon, deoarece este şul Cara preferă să după cum informează „Avghi“, raport al forţelor politice din
sifon insă fără con­ cooperativă de des­ livreze sifonul pen­ numărul celor care au fost Kostopoulos şi Likurezos, de­ ţ a r ă “. ţinut în alegeri mai puţin de ju ­
Atît întreprinderea tribuţia celuilalt. facere nu de pro­ tru localităţile înve­ împiedicaţi să se prezinte la putaţi şi foşti miniştri, persona­ mătate din numărul voturilor,
de industrie locală, ducţie. cinate : Cugir, Vine­ urne se ridică pină la 70 la su­ Cu prilejul alegerilor a reie ­ el va deţine 169-171 din cele 300
cit şi cooperativa 'Aşa se face că în ­ rea etc. tă. Agenţia americană U.P.I. lităţi burgheze de seamă, au şit din plin caracterul profund
..Filimon Sirbu“ din treprinderea de in­ Dar „duelul“ nu se enumără citeva din samavolni­ protestat cu hotărîre împo­ antidemocratic al legii electo­ de locuri ale parlamentului.-
Orăştie dispun de dustrie locală fabri­ termină aici. Tova­ Cum se va rezolva ciile săvîrşite împotriva opozi­ rale în vigoare. Pe baza ei par­ Potrivit relatărilor presei, re ­
cîte o fabrică de si­ că sifon, dar nu il răşul Iancu Gheor­ in cele din urmă dis­ ţiei : organizarea unui atac cri­ triva samavolniciei autorită­ tidul reacţionar E.R.E. s-a ales
puta, nu ştim. Deo­ minal împotriva candidatului ţilor în timpul alegerilor. cu o „zestre electorală“ care îi gele 51 va însărcina pe liderul
fon. Cu toate aces­ poate pune la dispo­ ghe. ca un bun gos­ camdată rezultatul P.A.M.E. la Lefkadia; rănirea oferă un număr suplimentar de E.R.E., Karamanlis, cu formarea
gravă a doi candidaţi şi confisca Ei au declarat că la Mes­ guvernului.
tea, locuitorii din ziţia oamenilor mun­ podar ce este, vrea acestei dispute este rea urnei cu buletinele de vot sina unde ei au candidat din locuri în parlament, mult supe­
că locuitorii din în localitatea Mikropolis, ares­ rior celui la care ar avea drep­ Alegerile parlamentare de 'du­
Orăştie consumă mai cii din Orăştie, de­ să soluţioneze pro­ Orăştie duc lipsă ele tarea reprezentantului P.A.M.E. partea Uniunii de centru, „des­ tul proporţional cu numărul vo­ minică confirmă faptul că în
sifon. în localitatea Agremeni, care a făşurarea alegerilor a avut loc turilor obţinute.
mult apă minerală, oarece ea trebuie blema. Dinsul este fost bătut şî silit să voteze p en ­ în condiţii ruşinoase". „Cu spri­ faţa creşterii opoziţiei îm potri­
O. DUMITRU tru E.R.E. In acelaşi timp, partidele 'din va politicii sale antipopulare,
... jinul autorităţilor militare şi reacţiunea din Grecia nu se dă
G. Papan’dreu, liderul celui poliţieneşti, alegătorii au fost opoziţie sînt frustate de numă­ în lături de la nici o samavolni­
supuşi la cea mai cruntă teroa­ cie pentru a falsifica voinţa
cle-al doilea partid mare bur­ re. Cei pe care autorităţile îi rul locurilor la care ar avea poporului.

ghez din Grecia, Uniunea de considerau adversari ai partidu­ dreptul. Astfel prin cele peste Comentind rezultatele alege­
lui E.R.E., erau molestaţi şi chiar rilor, ziarul „Avghi“ scrie : „Po­

împuşcaţi. Rezultatele alegeri­ porul grec nu va accepta nici o
lor constituie o falsificare to ­ dată această încălcare de ne­
tală a voinţei populaţiei şi ne conceput a voinţei sale şi va
lupta pentru ţinerea de noi a-
legeri, libere, prin care să se

evite primejdia unei fascizări
a ţării".-

Z. FLOREA