Page 12 - 1961-11
P. 12
pag. 4 m u M M SOCIALISMULVi Nr. 2Í33
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T lfc l ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I Im ensul răsu net m ondial
al lucrărilor C ongresului
al XXII-lea al P .C .U .S .
C ub fi folosite pentru propaganda în
favoarea războiului rece. Cu toa
Consfătuire în problemele agriculturii Tratative economice HAVANA 2 (Agerpres). -- te acestea, prin cortina propa
ja -lono-americane TASS transmite :
la Prezidiul C. C. al P. C. U. S. gandistică s-au strecurat sufi
TOKIO 2 (Agerpres). — Radiojurnalul „Venceremos“ a ciente informaţii pentru ca ?-
MOSCOVA 2 (Agerpres). — vor fi examinate In mod con exemplul cărora trebuie să te zonele ţării a porumbului, In staţiunea balneo-climaterică ja transmis un articol redacţional
La 2 noiembrie, Prezidiul C.C. cret sarcinile colhozurilor şi înveţe atit cadrele condu atit pentru boabe uscate cit şi poneză' liakohe au început la 2 noiem consacrat rezultatelor Congresu mericanii cu vederi progresiste
al P.C.U.S. a convocat in Pa sovhozurilor din diferite zone cătoare, cit şi masele largi pentru siloz cu ştiuleţi la ma brie tratativele economice japono-ame- lui al XXII-lea al P.C.U.S. să poată aprecia Programul
latul Congreselor din Kremlin ale ţării, vor fi discutate mă ale colhoznicilor şi lucrătorilor turitate ceroasă, precum şi a ricaiie. Din partea Statelor Unite par P.C.U.S.
ticipă 0 miniştri printre care secretarul Programul construirii comu
de stat Rusk, ministrul Afacerilor In nismului adoptat de congres, se Deşi legile McCarran şi Smith,
tern?, Udall, ministrul Comerţului, Mod- spune în articol, a devenit o precum şi alte legi cu caractt.'
ges, şi alţii şi peste 20 de experţi. sarcină concretă, practică a în
tregului popor sovietic, strîns represiv, împiedică pe america
unit în jurul partidului lui Le nii cu vederi progresiste să-şi
nin. exprime punctul de vedere, mulţi
,.Comunismul se poate con dintre ei au calificat, fără şo
strui prin muncă, prin muncă văire, noul Program al P.C.U.S.
o consfătuire în problemele a- surile care vor trebui să fie din sovhozuri. In prezent, o sfeclei de zahăr, a leguminoa Relaţiile economice dintre Japonia şi şi numai prin munca milioane
ca o contribuţie de însemnăta
te istorică la progresul omeni
rii.
griculturii. La lucrările consfă înfăptuite în curînd în scopul importanţă excepţională capă selor furajere, a matzărei. Statele Unite s-au agravat în ultimul lor de oameni". Aceste cuvinte G re c ia
tuirii au participat delegaţi la sporirii considerabile a pro tă răspindirea experienţei ce ale1lui N. S. Hruşciov, se spune
Congresul al XXII-lea al ducţiei de cereale, carne, lap lor mai bune colhozuri şi sov N. S. Hruşciov s-a oprit, de timp în asemenea măsură îneît, după în continuare-în articol, nu pot 'ATENA (Agerpres). —
P.C.U.S. — conducători ai or te şi de alte produse. încă In hozuri, experienţa fruntaşilor în asemenea, asupra problemelor părerea ¦comentatorilor, aceste tratati fi citite fără emoţie. Cită mân Comentînd rezultatele lucră
ganizaţiilor de partid şi sovie 1962 poporul sovietic trebuie să agricultură. In domeniul culti culturii seminţelor selecţionate drie stîrneşte In rîndurile mun rilor Congresului al XXII-lea al
tice republicane, de ţinut şi re simtă roadele reale ale înfăp vării porumbului avem şcoala ve se vor transforma într-o adevărată citorilor şi ţăranilor din întrea P.C.U.S.. comentatorii greci siâv
ceartă. Nu este întîmplător că toate şe
de leg-uminoase şi cerealiere, dinţele se vor desfăşura cu uşile în ga lume aceste cuvinte, care a-
mecanizării agriculturii, sporirii chise.
tuirii măsurilor în domeniul a- tovarăşilor Ghitalov, Manukov- producţiei de îngrăşăminte, per
gionale, ai organelor agricole, griculturii, prevăzute de Con Ski, Lisicinikov, Sapunov, Pere- fecţionării structurii organelor tribuie o mare cinste oamenilor liniază însufleţirea şi unanimi
activişti ai comitetelor raionale gresul al XXII-lea al partidu gudova; In domeniul cultivării agricole şi întăririi legăturii lor muncii, tuturor oamenilor sim tatea cu care delegaţii la Con
de partid săteşti, directori de lui. mazărei — experienţa tovarăşi cu viaţa, pregătirii şi perfec Noi provocări pli şi modeşti. Cu cită dragoste gres au aprobat activitatea C C.
sovhozuri, preşedinţi de colho Este important să nu pierdem lor Kavun, Volovoenko ; în do ţionării cadrelor de directori de şi le-a însuşit poporul nostru al P.C.U.S. şi au adoptat gran
zuri, agronomi, zootehnicieni, nici măcar o zi, a spus N. S. meniul cultivării sfeclei de za sovhozuri, de preşedinţi de col snticambodgiene ale acum cînd patria noastră s-a diosul Program de construire a
oameni de ştiinţă, inovatori în Hruşciov, şi imediat după Con hăr — şcoala tovarăşului Svet- hozuri, de agronomi şi alţi lu eliberat de sub jugul străin şi a comunismului în U.R.S.S.
producţia agricolă, precum şi gres să desfăşurăm o luptă cu licinîi, in domeniul mulsului crători agricoli. Tailandei şi Vietnamului început să construiască socia
lucrători din aparatul C.C. al mecanizat al vacilor — şcoala lismul. Succesul congresului, scrie im
P.C.U.S., din organele de pla adevărat a întregului popor familiei Zabotin. Este important In încheierea cuvîntării sale de sud portantul ziar burghez „Elef-
nificare şi agricole, de la re pentru rezolvarea sarcinilor ur N. S. Hruşciov a spus: S .U .A . theria“, se explică prin acea
dacţiile ziarelor şi revistelor PNOAl-PENH 2 (Agerpres). - uriaşă forţă de atracţie de care
centrale. gente ale agriculturii. De aceea, ca milioane de oameni să-şi în Partidul a trasat planuri mă Poiful de radio al Oambodgieî a a- NEW YORK 2 (Agerpres)’. — se bucură linia politică a
reţe în domeniul agriculturii. nuntit că provocările anticambodgienc America progresistă salută P.C.U.S.
[Asistenţa a întîmpinat cu căl Comitetul Central a considerat suşească metodele înaintate de Avem toate posibilităţile pentru ale TdiTandei şi Vietnamului de sud, rezultatele Congresului al XXII-
dură pe tovarăşii L. I. Brejnev, a le traduce in viaţă. Acum, care acţionează în baza ordinelor lea al Partidului Comunist al Ziarul „rAvghi‘‘ scrie că con
N .S. Hruşciov, F. R. Kozlov, necesar să convoace actuala muncă, ca ei să fie ajutaţi să principalul este munca organi Uniunii Sovietice, care deschid gresul a confirmat fidelitatea
A'. N. Kosîghin, O. V. Kuusinen, zatorică. Este necesar să se ri S.U.A.,'„urmăresc să provoace un nou perspective noi şi strălucite P.C.U.S. faţă de principiile le
A. I. Mikoian, N. V. Podgor- consfătuire şi să ridice o serie aplice practic această experien dice rolul comitetelor raionale război în Asia de sud-est -şi ,să tran pentru întreaga omenire.
nîi, D. S. Poleanski, M. A. Sus- de partid de la sate care trebuie niniste şi a ridicat sus steagul
lov, N. M. Şvernik, G. X. Vo- de probleme asupra rezolvării ţă. să devină adevăraţi organizatori sforme ţările care şi-au proclamat re Informaţiile referitoare la comunismului. Programul con
ronov, V. V. Grişin, Ş. R. Raşi- ai colhoznicilor şi lucrătorilor cent independenţa în sateliţi ai puteri congres au fost prezentate ame
dov, K. T. Mazurov, V. P. Mja- cărora trebuie să-şi concentre Tovarăşul N. S. Hruşciov a a- din sovhozuri in vederea înde lor occidentale". ricanilor într-o formă vădit de struirii comunismului este stea
vanadze, V. V. Şcerbiţlci. plinirii sarcinilor trasate. Ni naturată. In linii generale pre ua călăuzitoare a omenirii, scrie
ze acum eforturile colhozurile eordat o mare atenţie proble Ta !landa îşi întăreşte neîntrerupt tru sa burgheză scotea în evidenţă ziarul. U.R.S.S. şi-a exprimat din
Nikita Sergheevici Hruşciov, pele la frontiera cu Gambodgia. Potri
prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi sovhozurile, organizaţiile de melor selecţionării şi educării vit informaţiilor transmise, trupele ta1- aspectele lucrărilor Congresu nou fidelitatea faţă de politica
preşedintele Consiliului de Mi lui care, după părerea ei, puteau
niştri al U.R.S.S., a rostit o cu- partid şi sovietice. cadrelor de directori de sovho landezeau pătruns pe teritoriul Cam- coexistenţei paşnice.
vintare consacrată sarcinilor bodgiei şi au deschis focul asupra une!
concrete în domeniul agricul N. S. Hruşciov a declarat că zuri, de preşedinţi de colhozuri, patrule cambodgiene.
turii.
problema cea mai importantă de conducători ai organelor a-
Tovarăşul N. S. Hruşciov a su
bliniat că în Raportul de acti este folosirea justă a pămin- gricole.
vitate al Comitetului Central, in
Raportul cu privire la proiectul tului, schimbarea structurii su N. S. Hruşciov a Îndemnat velul .muncii comitetelor raio
de Program şi în Rezoluţia prafeţelor însămînţate în scopul colhozurile şi sovhozurile să nale trebuie să fie apreciat în
congresului au fost trasate sar sporirii producţiei de cereale şi elaboreze un plan concret al
cinile fundamentale în domeniul de produse animaliere. Este ne producţiei de carne, pentru ca funcţie de termenele în care In sprijinul luptei drepte a poporului aigerian
agriculturii. Congresul a ară cesar ca fiecare colhoz şi sov fiecare colhoz şi sovhoz să ob colhozurile şi sovhozurile vor
hoz să desfăşoare o amplă ac ţină un minim de 75 chintale realiza indicii gospodăriilor frun
tat perspectivele dezvoltării a- taşe. In sală sînt prezenţi, nu
tivitate in această direcţie. Deo carne la 100 hectare de arătură Mitinguri şi dem onstraţii de solidaritate
vriculturii, a stabilit nivelul sebit de important este ca oa şi 16 chintale la 100 hectare de meroşi fruntaşi în agricultură.
menii de ştiinţă, specialiştii îm alte terenuri agricole. Acest in Comitetul Central al partidu G hana G u in eea
producţiei pe care trebuie să-l preună cu practicienii să se lui, dragi tovarăşi, este con
apuce cu seriozitate de lucru, dice trebuie c,x -h» indicele fun vins că veţi deveni o forţă ac ACCRA 2 (Agerpres). — curajoasă -a algerienilor împo CONAKRY 2 (Agerpres). —
atingă Uniunea Sovietică în In Ghana au fost organizate triva forţelor colonialismului şi
să lichideze aplicarea şablon a damental în aprecierea activi tivă a partidului în îndeplinirea la dala de l noiembrie diferi imperialismului. La 1 noiembrie poporul gui-
anii viitori. sistemului de asolamente cu tăţii conducătorilor de colho noilor şi marilor sarcini. In te manifestaţii în cadrul Zilei neez a sărbătorit Ziua de soli
naţionale de luptă pentru-inde „Eroicul vostru exemplu — daritate cu eroicul popor al.ge-
Ime’diat după Congres, a ară ierburi, care pînă in ultimul zuri şi sovhozuri, precum şi a vremurile noastre nu este de pendenţa A l g e r i e i .zi. de so se spune în mesaj — însufle rian. In capitala Guineei, la
lidaritate cu lupta eroică a po ţeşte milioane de' africani care Conakry, au avut loc mari mi
tat N. S. Hruşciov, Comitetul timp a avut o influenţă dăună organizaţiilor de partid din ra ajuns să fii tu însuţi fruntaş, porului- algeria» împotriva co mai-îndură jugul colonialist şi tinguri ale populaţiei. La amia
lonialiştilor francezi. luptă pentru eliberare“. Aco'r- za 'participanţii la mitinguri
Centrai al partidului şi guver toare asupra agriculturii... Este ioane; regiuni şi republici-. S-a ci trebuie să-ina-juţi pe vecini Intr-un mesaj adresat patrio dînd o înaltă apreciere rolului s-au îndreptat încolonaţi spre
ţilor algerieni, în numele gu patrioţilor algerieni în lupta piaţa centrală a oraşului unde
nul vor organiza consfătuiri zo necesar să se elaboreze un .sis subliniat- că -trebuie- să se re să ajungă la nivelul inovatori" vernului şi poporului Ghanei, pentru unitatea Africii, Nkru- se înalţă monumentul victimelor
tem de evidenţă şi control asu preşedintele Nkrumah îşi ex mah subliniază că „luptătorii colonialismului. Aici a avut Ioc
nale ale lucrătorilor din agri nunţe la evidenţa producţiei de lor în producţie. primă admiraţia pentru lupta pentru libertate de pe întregul solemnitatea depunerii de co
pra activităţii sovhozurilor şi continent african salută poporul roane de fiori la monumentul
colhozurilor pentru a preîntim- carne în aşa-numită greutate Trebuie să facem totul, să Declaraţia F.D.I.F. Algeriei“. Algeria, ârată el, victimelor colonialismului. Apoi
'demonstranţii în frunte cu con
pina greşeli şi denaturări in vie. Unicul şi principalul indi nu ne precupeţim forţele pen „are dreptul la independenţă şi
ducătorii partidului democrat
structura suprafeţelor insămin- ciu trebuie să fie producţia de tru ca Programul partidului co suveranitate. Ea. are dreptul la
ţate. carne în greutate de tăiere la munist să fie îndeplinit. Aceasta
Un rol important in avintul
suta de hectare de arătură şi va acoperi de glorie timpu
agriculturii trebuie să-l aibă
sovhozurile şi colhozurile ex de terenuri agricole. rile noastre, partidul nostru,
N. S. Hruşciv a acordat o deo poporul nostru, învăţătura noas
cultură;. La aceste consfătuiri perimentale — model, din sebită atenţie cultivării în toa tră marxist-leninistă. BERLIN 2 (Agerpres). — în unitate naţională şi integritate şi ai guvernului Republicii Gui-
ziua împlinirii a 7 ani de la în
ceperea luptei de eliberare a teritorială; inclusiv a Saharei nea au demonstrat pe străzile
poporului aigerian, Federaţia algeriene“. oraşului.
Spre noi victorii ale comunismului Democrată Internaţională a Fe Maroc
meilor, reprezentînd 200 de m i
lioane de femei din întreaga lu
(Urmare din pag. I-a) marxism-leninismului, eminent partide comuniste şi muncito porului sovietic calde urări de me, declară încă o dată că spri FEZ 2 (Agerpres)'. — că poporul aigerian cere trata
fruntaş al mişcării comuniste reşti a constituit o puternică succes deplin în realizarea jină cauza dreaptă a poporului La 1 noiembrie, răspunzînd tive între guvernul francez şi
te de milioane de oameni de mondiale. manifestare a unităţii mişcării grandiosului program al con aigerian şi salută participarea chemării tuturor organizaţiilor guvernul provizoriu al Repu
pretutindeni salută cu e n tu comuniste mondiale sub steagul strucţiei comuniste. femeilor algeriene Ia lupta eroi politice ş i ; sindicale marocane, blicii Algeria pe baza inde
ziasm prevederile programului Dezbaterile congresului, hotă- marxism-Ieninismului. Mişcarea că a poporului lor pentru inde poporul din Maroc a marcat pendenţei şi integrităţii' terito
P.C.U.S., însufleţiţi de convinge rîrile sale au confirmat fideli Partidul Muncitoresc Romîn, pendenţă, se spune în declara Ziua de solidaritate cu poporul riale a Algeriei.
rea că victoria construcţiei co tatea neabătută a partidului comunistă internaţională n-a ţia F.D.I.F. semnată de secreta aigerian combatant.
muniste in U.R.S.S., obţinerea de faţă de linia politică elaborată fost nicicînd atit de puternică alături de toate partidele mar ra generală Carmen Zanti, dată Apoi la miting a liîat cuvân
noi succese de către toate ţările de Congresul al XX-lea, care cum este azi. Comunismul a de xist-leniniste, acordă o înaltă publicităţii la Berlin la 1 noiem Pe stadionul central din Fez tul regele Hassan al II-lpa. El
lagărului socialist fac să crească a dat un puternic avînt forţe venit forţa politică cea mai in preţuire experienţei universal- brie. a •avut loc un miting la care a declarat că Algeria trebuie să
baza materială a forţelor păcii, lor creatoare ale poporului so fluentă a epocii noastre. Cuvîn- valabile a P.C.U.S., detaşamen au participat 15.000 de locui aparţină algerienilor şi indife
astfel incit Încă în condiţiile vietic, a deschis o etapă nouă tările conducătorilor delegaţilor tul de frunte al mişcării comu F.D.I.F. îndeamnă femeile din tori ai oraşului. La miting au rent dacă guvernul provizoriu
menţinerii capitalismului într-o în mişcarea comunistă interna partidelor frăţeşti au reflectat niste internaţionale. întruchipa întreaga lume, pe toţi oamenii sosit Hassan al II-lea, regele al Republicii Algeria va duce
parte a lumii va apărea posibi ţională. Documentele congre ataşamentul lor faţă de Decla re a marxism-Ieninismului în de bună credinţă să intensifice Marocului, Krim Bellkassem, tratative cu guvernul francez
litatea reală de a exclude războ sului subliniază uriaşa însem raţia Consfătuirii din 1950 de acţiune, a legăturii strînse cu lupta pentru a determina gu vicepreşedinte al Consiliului de sau va continua lupta de eli
iul mondial din viaţa societăţii. nătate pe care a avut-o pentru la Moscova, aprobarea şi spri viaţa şi spiritului inovator, po vernul francez să pună capăt Miniştri şi ministru ai Aface berare, poporul marocan va fi
construirea socialismului şi co jinul deplin acordat politicii le litica P.C.U.S., a Comitetului imediat războiului din Algeria rilor Externe al guvernului pro totdeauna de partea lui. Regele
Congresul a înălţat şi mai sus munismului, pentru întreaga niniste a P.C.U.S. său Central, este un exemplu şi să angajeze tratative cu gu vizoriu al Republicii Algeria, a cerut, de asemenea, punerea
steagul luptei pentru triumful mişcare comunistă internaţio de slujire a cauzei comunismu vernul provizoriu al Republicii membri ai' guvernului marocan in libertate a lui Ben Bella şi
principiilor leniniste ale coexis nală condamnarea deschisă şi Congresul, reprezentanţii par lui, de înaltă principialitate, Algeria astfel îneît Algeria să şi ambasadorii unui număr de a tovarăşilor lui.
tenţei paşnice — temelia poli curajoasă de către P.C.U.S., de tidelor frăţeşti au condamnat bărbăţie şi intransigenţă in apă se bucure.de dreptul la autode state.
ticii exterhe a Uniunii Sovietice către Comitetul lui Central, a cu hotărîre acţiunile conducăto rarea purităţii marxism-leninis- terminare. Mitinguri de solidaritate cu
şi ă celorlalte state socialiste, a cultului personalităţii lui Stalin. rilor Partidului Muncii din Al mului împotriva oricăror aba Krim Bellkassem, care a luat Algeria s-au ţintit şi în alte
chemat popoarele la vigilenţă, bania, care s-au depărtat de li teri sau denaturări, o pildă de cuvînlul la miting, a declarat oraşe ale tării.
•la luptă unită pentru a zădărni
ci uneltirile cercurilor agresive
imperialiste. Aşa cum s-a ară Credincios marxismului revolu nia mişcării comuniste interna atitudine consecvent internaţio-
tat la congres, coexistenţa paş
nică poate fi menţinută şi asi ţionar şi exprimînd voinţa par ţionale. Atacurile calomnioase nalistă. «*,
gurată numai prin lupta plină tidului, a întregului popor so ale conducătorilor albanezi îm
vietic, Congresul a aprobat în potriva P.C.U.S. şi a Comitetu Consacrindu-şi toate forţele
de abnegaţie a popoarelor îm întregime măsurile hotărite lua lui său Central leninist, împo muncii creatoare pentru înfăp
potriva tendinţelor agresive ale te de C.C. al P.C.U.S. pentru triva conducerii partidelor fră tuirea sarcinilor trasate de Con
imperialiştilor. In zilele noastre gresul al m -lea al P.M.R., in
cînd forţa politică, economică, demascarea şi zdrobirea ideolo ţeşti din ţările socialiste, acţi vederea desăvîrşirii construcţiei
militară a sistemului mondial
gică a grupului fracţionist anti unile lor îndreptate spre sub socialiste, poporul romin vede
socialist este mai mare decît partinic care s-a ridicat cu în minarea unităţii lagărului so în Programul P.C.U.S. imaginea
oricind. Uniunea Sovietică, sta verşunare împotriva politicii le cialist, fac jocul imperialismu însufleţitoare a propriului său
tele socialiste militează pentru niniste a P.C.U.S. lui. Dacă conducătorilor alba viitor de fericire şi belşug.
ca pacea trainică şi securitatea nezi le sînt cu adevărat scum Umăr la umăr cu marele po
generală a popoarelor să devină Congresul al XXII-lea a apro pe interesele poporului lor şi por sovietic, cu popoarele ce
norma permanentă a relaţiilor bat pe deplin linia politică şi
internaţionale. Un larg răsunet activitatea practică a C.C. al doresc sincer prietenia cu parti lorlalte ţări socialiste frăţeşti,
a avut în toate ţările vastul pro
gram de acţiune stabilit de con P.C.U.S. în domeniul politicii dele frăţeşti, ei vor renunţa la păşim sub steagul lui Lenin,
gres în domeniul politicii exter interne şi externe, a aprobat în concepţiile, lor greşite, vor re sub conducerea încercată a parti
ne, în care-şi găsesc reflectarea unanimitate noul Program al veni pe drumul unităţii cu ţă dului nostru, la luptă pentru
P.C.U.S. şi modificările în Sta rile socialiste, cu mişcarea co triumful cauzei comune.
fermitatea politicii de pace a tutul P.C.U.S., a ales organele munistă internaţională.
P.C.U.S., consecvenţa, Supleţea si Trăim in epoca minunată în
conducătoare ale partidului. în Lucrările Congresului al XXII-
sniritul de iniţiativă caracteris truchipare a fidelităţii neabătu lea al P.C.U:S.,au fost urmărite care ideile nemuritoare alem ar-
te faţă de leninism, .noul Pro cu un uriaş interes în ţara noa xism-leninismuluî luminează po
tice acesteia.- » gram şi Statutul partidului con stră. Istoricele documente ale poarelor drumul spre victoria
Prin întreaga desfăşurare a
lucrărilor sale, Congresul al
XXIIriea al P.C.U.S.,. a consti sfinţesc prevederi care dezvol congresului însufleţesc şi mai comunismului, ziua *d*.e m; îinUe a
tuit 6 demonstraţie strălucită a tă normele leniniste ale vieţii ţi mult poporul romîn în lupta întregii omeniri. Nu există for
unităţii marelui partid al lui de partid, asigură ridicarea con pentru înfăptuirea politicii ţă în stare să stăvilească îna
Lenin, a coeziunii întregului tinuă a rolului conducător al marxist-leniniste a partidului intarea omenirii spre măreţul
popor sovietic in jurul parti partidului şi a influenţei lui în nostru. In cadrul unor entuzias ţel către care o călăuzeşte bu
dului, în jurul încercatei sale drumătoare, creşterea iniţiati te mitinguri, oamenii muncii
conduceri leniniste in frunte cu vei creatoare a . maselor. . şi-au exprimat dragostea şi ad sola istoriei. Mitingul- ţinut rde circa 300 fermieri Ia Oshino (Japonia)', împotriva intenţei marinei
tovarăşul N. S. Hruşciov, luptă Prezenţa la lucrările Congre miraţia faţă de marele partid (Articol de fond apărut în . ziarul
tor înflăcărat pentru cauza sului a reprezentanţilor a 80 de al lui Lenin, au adresat po „Scînteia" nr. 5336). •americane de a. începe exerciţiile militare. __. . -
Red"'-ţio ?i k' ii'a ziarului• sîr. fi M.irlîn nr o Telefon- |Lg; 159; 75 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.f R.-nr. 263.820 "din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea PoîizraHcă »1 Mai" — Elevi