Page 13 - 1961-11

PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE. UNIŢl-VAi i^jnumiwj ljn nou obiectio

° Predarea şi preluarea produse­ arhitectural în Capitala

lor agricole de toamnă contractate,' ¦patriei noastre..—

sarcină de 'seamă ¦

(pag, 2-a): In scurtă vreme Capitala nată exponatelor, de cea.
o Invăţămîutului seral în Valea patriei noastre se va îmbo­ 20.000 m.p. Instalaţiile de lu­
Jiului — grijă deosebită ! găţi cu. un nou obiectiv ar­ mină, de radioficare, de ac­
hitectural — pavilionul cen­ ţionare a utilajelor expuse,
(pag. 3-a',: tral al Expoziţiei Economiei precum şi tratamentul acus­
» Oamenii sovietici aprobă cu Naţionale a Republicii Popu­ tic al pavilionului, vor asigu­
entuziasm măreţul plan de constru­ lare Romtne. ra condiţii optime de prezen­
ire a societăţii comuniste. tare a produselor.
Pe baza hotârîrii conduce­
(pag, 4-a) rii de partid şi ăe stat, se Paralel se desfăşoară şi lu­
amenajează o expoziţie per­ crările exterioare care vor
Anul XÜI. Nr. 2134 Sîmbătă 4 noiembrie 1961 4 pagini 20 bani manentă a economiei naţio- asigura buna funcţionare a
nale pentru a populariza im­ pavilionului, precum şi un
Convorbire cu tovarăşul losif Peşitz, portantele realizări obţinute aspect cit mai agreabil între­
în dezvoltarea economiei ţă­ gului ansamblu.
şeful exploatării miniere Uricani rii noastre şi in scopul lăr­
girii relaţiilor economice cu Un racord de cale-ferată
ColectiviiI minei Uricani, una Pentru a dezvolta tot mai alte ţări. prelungit pînă în centrul pa­
vilionului, face posibil trans­
dintre principalele exploatări de mult realizările obţinute în Prima construcţie, din ca­ portul direct cu vagoanele, a
drul expoziţiei — pavilionul celor mai grele piese care<
cărbune cocsificabil din Valea această direcţie minerii de la urmează a fi expuse.
Jiului, deţine de multă vreme abataje au îmbrăţişat iniţiativa central — este aproape ter­
Accesul principal la expo- ¦
primul loc în întrecerea cu cele­ „Nici un vagonet de cărbune re- minată, deşi se află în lucru ziţie se va face printr-o largă

lalte mine din bazin. De la în ­ butat“. Organizaţiile de partid de numai 7 luni. Acest pa­ esplanadă ce se încadrează

ceputul anului şi pînă în pre­ din sectoare au desfăşurat o vilion, de formă circulară, în noua sistematizare a Pie-
zent, minerii de aici au extras largă muncă politică pentru ex­
este acoperit cu o impresio­ ţii Scinteii.
peste prevederile planului mai tinderea preţioasei iniţiative la
nantă calotă sferică cu un Expoziţia, care va cuprin­
mult de 45.000 tone de cărbune cît mai multe abataje.
cocsificabil, au realizat un ra n ­ diametru de peste 90 m., rea­ de în viitor şi alte pavilioa­
Rezultatul preocupării spori­
dament mediu pe mină de 1,380 te pentru îmbunătăţirea calită­ lizată din ţeava de oţel şi ne destinate prezentării de
tone cărbune pe post şi au ob­ ţii producţiei este că de la apli­
ţinut economii suplimentare la îmbrăcată cu plăci din tablă produse ale tuturor ramuri­
preţul de cost în valoare de carea iniţiativei, în sectoarele
minei noastre numărul vagone- ăe aluminiu prevăzute cu izo­ lor econouiiei naţionale, cît
peste un milion de lei. telor cu cărbune rebútate pen­
Ce a stat la baza obţinerii a- tru şist este foarte mic. laţie acustică. şi prezentării de exponate
ale ţărilor străine, încadrată
ce^tor rezultate ? La succesele repurtate pînă Pereţii exteriori din sticlă
Răspunsul la această întrebare acum de către colectivul minei cu bogate spaţii verzi, va
noastre au contribuit în egală care închid pavilionul, ii dau
l-a dat tov. losif Peşitz. şeful Ex- forma împreună cu celelalte
pîoatării miniere Uricani, Intr-o supleţe şi contribuie la crea­
convorbire avută cu un colabo­ măsură minerii şi tehnicienii parcuri şi cartiere noi din ‘
rator al ziarului nostru. Iată ce sectoarelor I si II, care au obţi­ rea unei strinse unităţi in­
nut rezultate demne de laude. Maistrul Viorel Boldura din sec ton —150 Musariu al E.M. Barza, tre interior şi parcul încon­ nordul Capitalei un ansam­
a declarat : controlează calitatea minereului. , jurător.
— încă de la începutul anu­ In prezent cele două sectoare blu arhitectonic unitar şi ar­
dau cărbune în m: Platoul interior, împreună
lui, colectivul mi­ In contul cu cele trei galerii circulare, monios.
cuprinde o suprafaţă desti-
decadei a ll~a (Agerpres).

nei noastre şi-a - ¦¦ '------------- contul primei In sectorul cazane lubale de la Ate­ ff.. «.. t i e. i e. f. . f r r
lierele R.ALR. Simeria au fost aduse
intensificai efor­ Din experienţa jum ătăţi a lunii lai articole de îm brăcăm inte în ultimul timp multe îmbunătăţiri pro­
turile pentru a decembrie. In cesului de producţie. Intre altele, a fost
instalat un polizor în scopul îmbunătă­
extrage şi livra colectivelor fruntaşe mod deosebit ţirii calităţii tuburilor tăiate,. au fo&l
siderurgiştilor s-au evidenţiat reorganizate unele echipe, astfel incit
acum pierderea de timp pe fluxul de
cărbune mai -¦ - brigăzile mine­ producţ|e este nr ’ iă.

mult şi de bună rilor Spiridon Ti- S-a reorganizat şi întrecerea socia­
listă. Un grafic mare, aşezat chiar in
calitate. în abataje, ca şi la ce­ mofte, Nicolae Ştefan, Constan­ De cîteva zile, în magazine au lii, 500 de încălţăminte din pie­ hală. ilustrează zilnic realizările fiecă­ C ărucior auto m at de în c ă rc a t cu p to are
lelalte locuri de muncă din sub­ tin Polobcc, loan Nicolae, Con­ apărut noi articole de îmbrăcă­ le, 70 de marochinărie şi 120 de rei echipe.
teran, minerii, mobilizaţi de co­ stantin Chiriac, loan Bria, Vic­ noi ţesături.
munişti şi urmînd exemplul tor Cîrciumaru, care au extras minte şi încălţăminte pentru Ţoale acestea, precum şi alte măsuri La staţia de cocs Cu ajutorul acestui ceasta creşte cu
acestora, s-au întrecut pentru de la începutul anului mii de Datorită măsurilor luate din au condus la obţinerea unor succese di brichete de la Că­ agregat modern, de mult productivita­
obţinerea de rezultate cît mai tone de cărbune peste plan, sezonul friguros. Atenţia cum­ vreme pentru pregătirea fabri­ seamăi Aşa de pildă, în luna trecută, lău recent a intrat înaltă tehnicitate, tea muncii, inlo-
realizînd randamente de peste caţiei, unităţile comorţului sînt planul de producţie a fost îndeplinit C,(i in funcţiune un că­ se încarcă în ace­ cuindu-se totodată
bune. părătorilor este atrasă de noile aprovizionate din abundenţă cu 3 zile măi devreme. Zilele trecute co­ rucior automat de laşi timp 24 de munca fizică.
Pentru a sprijini această în ­ 6 tone cărbune pe post. De ase­ modele de articole tricotate din mărfurile prevăzute. Potrivit lectivul acestui secior lucra în contul încărcat cuptoare.
trecere s-au luat măsuri ca la menea, o rodnică activitate au relon pentru bărbaţi şi femei, decadei a doua a lunii noiembrie. cuptoare. Prin a- VASILE POR
fiecare abataj să fie întărită depus-o brigăzile de la pregătiri datelor Ministerului Industriei
asistenţa tehnică. Inginerii şi conduse de Constantin Sorescu, de sortimentele de treninguri, uşoare, în acest anotimp pro­ Produse de califafe
tehnicienii din cadrul exploată­ loan Iiicş şi Cornel Iîin. de încălţămintea cu talpă dură S e ridică noi construcţii
rii au început să se ocupe mai în încheiere tov. losif Peşitz de cauciuc, uşoară şi impermea­ ducţia creşte, comparativ cu pe­ superioară
îndeaproape de brigăzi, să le a arătat : rioada corespunzătoare din Anul acesta, co­
bilă şi altele, care se disting anul T.S60, cu 37 la sută la tiu Şl în luna octombrie colectivul fa­ lectiviştii din Dră- De asemenea, în aceste construcţii şi
sprijine ,concret în muncă. Un — Realizările colectivului mi­ prin calitatea lor îmbunătăţită colaje, 26 la sută la confecţii. 12 bricii de ciorapi şi tricotaje „Sebeş" şov şi Cunţa, raio­ Cunţa, pentru co­ în scopul reducerii
decent deosebit s-a pus ne asi ­ nei noastre nu se vor opri aici. şi linia modernă. Ir sută la ţesături din bumbac din Sebeş a obţinut realizări frumoase nul Sebeş, în scopul piii colectiviştilor cheltuielilor prevă­
gurarea liniei de front. Au fost Minerii şi tehnicienii noştri sînf şi circa 10 la sută la 'în călţă­ in lupta pentru îmbunătăţirea calităţii măririi şeptelului (tot satul este co­ zute în deviz,' colec­
Pentru sezonul rece. industria minte şi confecţii (Un blănuri, producţiei. Lucrînd cu grijă la maşini, de animale şi-au lectivizat), se con­ tiviştii din aceste
terminate lucrările de pregătiri hotărîţi ca sub conducerea or­ uşoară a contractat cu organe­ intensiîicînd controlul .pe faze de pro­ propus să constru­ struieşte un nou lo­ sate, mobilizaţi de
din blocul 4, orizontul 610 şi din le comerciale şi produce, între (Agerpres) ducţie. s-a reuşit să se ridice calitatea iască noi grajduri. cal de şcoală, care organizaţiile de
ganizaţiei de partid să înregis­ altele, circa 375 noi modele de produselor din grupa tricotaje cu o la Atît la Draşov cit partid, au efectuat
blocurile 8 şi 5 nord; s-a des­ treze rezultate tot mai însem­ şută faţă de plan. şi la Cunţa, graj­ va avea 4 săli de voluntar toate lu­
chis un nou abataj frontal unde nate în muncă. Pînă la sfîrşitul tricotaje, 700 modele de confec- durile p r e v ă z u t e crările ce nu cereau
anului noi vom livra siderurgiei Totodată planul de producţie a fosi pentru o capacita­ clasă, laborator, bi­ muncă calificată. In
a fost plasată tina dintre bri­ Prin muncă patriotică îndeplinit în proporţie de 101 la sulă. te de 100 bovine, frunte au fost tot­
găzile bune ale minei. Pentru încă 10.009 tone de cărbune coc­ iar prin reducerea co—'imurilor speci s-au ridicat în roşu, bliotecă, cancelarie deauna comunişti ca
uşurarea muncii minerilor, pen­ sificabil peste plan, de bună ca­ Dc curîud, tinerii din satul Crişan, Maria Origan şi B. Popa, fice, la preţul de cost s-au realizat, urmînd ca in luna şi magazie pentru
tru sporirea productivităţii mun­ litate. Lăpugiu, raionul Ilio, printre au adunat, prin muncă patrio­ după calculele preliminare, economii aceasta să se facă Vasile Miercurean,
cii lor. au fost introduse în aba­ tică, seminţe necesare refacerii peste plan de circa 50.000 lei. acoperişul şi cele­ păstrarea materia­
taje o maşină G.N.L. de încăr­ C. MATEESCC care Roman Colesie, Emilia fondului forestier al Ocolului lalte lucrări inte­ Ioan Boabeş, Du­
silvic Dobra. Ei au adunat 30 In kmiiea întrecerii socialiste s-au rioare. lelor didactice.
cat cărbunele şi o haveză. Mai kg. ghindă, pe care au predat-o situat, printr- alţii, şi tovarăşii Eeti- mitru Albu. Peodor
Ocolului silvic din Dobra. ţia Bian Simion -Muntean, Ecaferîna Noua şcoală este
multe locuri de muncă din sub­ Gaşpar, Maria Radu. Popa si .alţii.
deja ridicată în ro ­
teran au fost dotate cu reîncăr- C. CIOCIU
şu. Pentru a termi­
cătoare cu bandă şi cu perfora­
na cît mai repede
toare electrice rotative. Toate

acestea au făcut ca în acest au VICTOR MANIZŞ
să nu avem nici o brigadă de
corespondent
mineri de Ia abataje sub plan.

în legătură cu acţiunea pen­

tru îmbunătăţirea calităţii căr­ Cu contribuţia tineretului

bunelui extras tov. losif Peşitz Unul din factorii care au tă­ In aceste zile, utemiştii de la Fruntaşi în acţiunea patrio­
a spus: cut ca laminatorii de la lami­ secţia electrică a uzinei „Victo­ tică de colectare a fierului vechi
norul bluming al C. S. Hune­ ria" din Călan, au colectat şi sint utemiştii Bertuş Emeric,
— Colectivul nostru acordă o trimis oţelăriilor, cantitatea de Ioan Popescu, Ioan Tăut şi Cor­
doara să obţină realizări fru­ 3.500 kg. fier vechi. nel Radu.
mare atenţie îmbunătăţirii pro­ moase în producţie a fost şi re­
ducerea duratei de încălzire a
ducţiei. Brigăzile de mineri ex­
lingourilor In cuptoarele a-
trag- din abataje cărbune tot dînei- In fotografia de laţă.
esle prezentat un colectiv com­
mai curat. Prin exploatarea se­ pus din ing. Gheorghe ludor.

lectivă a stratului 8-9 şi alege­ cUptorarii' Adalbert Gernic, Şte­ ALEXANDRU TUZA
fan Stoica, şi şeful de brigada
rea şistului din cărbune în aba­ Elorian Bolea în timp ce stu­ —OOO—
diază posibilitatea scoaterii îna­
taje şi la punctul de culbuta- inte de grafic a lingourilor din
cuptoare.
re, conţinutul de cenuşă în c ăr­ Concursuri de admitere
în învâţămîniul superior
bunele extras din mina Uricani,
seral
a scăzut în primele 9 luni ale
Ministerul Invăţăininlului şi Gul-
anului cu circa 2 la sută faţă turii anunţă:

de norma admisă. Pe această La 15 noiembrie 1961, vor avea

cale noi am realizat economii

egale eu valoarea a peste 2.000

tone cărbune cocsificabil.

BaaaamawBiB—b— a

loc concursuri de admitere • în învă-

ţâinîntul superior seral la următoa­

rele institute:

Ioan Grigoreanu este un greu. Şi prins de amintiri, la- în acele prime sile ale înce­ ceea ce poate n-aş fi reuşit ^ — Institutul pol tehnic, din Bucu­
minatorul Grigoreanu loan, putului. in ani întregi de şcoală. Apoi ţ reşti (facultatea de transporturi) :
^ tinăr inimos, ce-şi iubeşte cu am fost primit in rindul can- <f
didaţilor de partid şi acum, — Institutul politehnic din laşi
\ pasiune meseria. Deşi. n-are începe încet, încet, să-şi de­ La intrarea in funcţie a La­ mai recent..., dar să lăsăm că (facultatea de chimie industrială) ;
prea mult am vorbit despre
decit 21 de ani, se ia la in- pene amintirile... minorului bluming I. Grigorea­ mine. — Institutul de construcţii din
Bucureşti (facultatea de construcţii
trecere chiar şi cu cei mai — Cei 3 ani de şcoală, au nu, se cere să lucreze aici. Şi cu modestia care-l carac­ civile, industriale şi agricole şi (acui­
terizează, tînărul laminator îşi . tatea de instalaţii şi utilaj) ;
l cunoscători in ale meseriei. ¦trecut foarte repede, dar ei Conducerea secţiei apreciind vede mai departe de treabă,
m-au ajutat să cunosc noua munca sa, îl ajută şi iată-l făcind ca ritmul de laminare — Institutul de mim; „Uh. (jheor-
De aceea el poartă o stimă să crească continuu. ghiu-Dej" din Petroşani (lacullatea
de mine).
deosebită acelora care i-au mea meserie şi in noua hală Datorită priceperii sale. el
a fost ales organizator al gru­ Condiţiile de înscriere sînt cele pu­
\ îndrumat primii paşi, care i-au s-o îndrăgesc... spaţioasă. pei sindicale de la linie şi în­ blicate în broşura Ministerului lnvâ-
După termina­ Totul este nou, treţinere, grupă care se situ­ ţămîntului şl Cultul ii „Admiterea în
i sădit in suflet dro.gostea pen- Din scrisorile ează in fruntea celorlalte. învăţămîntul superior", ediţia Uliii),
rea şcolii, este sosite ia redacfie de p r o p o r ţ i i şi se pot cunoaşte la secretariatele
v t.ru munca frumoasă de lami- repartizat ca mult mai mari. Această modestie, cit şi ener­ facultăţilor.
manevrant la la- Se laminează gia de care dă dovadă zi de
iţ nator. * zi la locul de muncă, i-au fost Obiectele şi programele obiectelor
răsplătite din plin, prin acor­ dc la concursul de admitere sînt cele
\ Satin drag al-copilăriei,-Glo- minorul de 800 mm. din ca­ primele lingouri, urmează al­ darea titlului de specialist in prevăzute pentru cursurile de zi, pu­
• deni. a rămas undeva in urmă, blicate în broşura „Admiterea în în-
\ ca o amintire scumpă, lată-l drul combinatului. Aici simte tele. Noul începe să devină laminarea lingourilor. văţămîntul superior", ediţia 1961.

intr-o si. dpi toamna anului din plin ajutorul celor mai obişnuinţă, iar cifra lingouri­ TR. GHEORGH1ŢA Înscrierile candidaţilor se fac la
^ 1955 venind la Hunedoara, secretariatele facultăţilor pînă în pre­
în vîrstă. lor laminate se ridică la. seci GH. TU DOR ziua concursului de admitere.
unde intră la şcoala profesio­
nală de ucenici. înconjurat de — îm i voi aminti întotdeau­ de mii. Zilele încep să treacă corespondenţi
grija părintească a educatori­
lor, profesorilor şi maiştrilor, na de acele sile cind îmi era una cite una.
el termină cu succes şcoala
profesională şi se califică in teamă să ating un controler Trei a n i,s-au scurs de cind

şi de primii mei tovarăşi de luminatorul Ioan Grigoreanu

muncă, de primele sfaturi pri­ lucrează aici.
mite. De maiştrii N. Dragotă — In aceşti trei ani — ne

meseria de laminator. şi I. Trifu sau de manevrantul spune el — am realizat multe, Zlatna, altădată o localitate dală uitării, în anii regimului
de democraţie populară se dezvoltă neîncetat. Noi blocuri mun­
Vasile Zăvălaş, comunişti, care liiili şi iutii, aş putea spune citoreşti s-au ridicat în ultimul timp. De asemenea Uzina me­
talúrgico-chimică se dezvoltă, creşte cu fiecare zi. IN FOTO :
Acum, totul i se pare mai şi astăzi continuă să-mi dea că aici, în procesul muncii de Vedere parţială a cicloanglor de separare a prafurilor.
uşor, dar la început a fost
sfaturi, ajutîndu-mă mereu ca zi cu zi, am reuşit să învăţ

¦w v v *