Page 15 - 1961-11

Mr. 2134
mummamn —ni
Knvăfămînfului seral în Valea Jiului
grijă deosebită!
In raza oraşului regional Pe­
troşani funcţionează 5 şcoli me­
dii serale şi două secţii serale
pe lingă Şcoala medie din Lonea
şi Şcoala de 7 ani din Ani-
noasa. Acestea oferă muncitori-
lor-elevi cele mai bune condiţii
de învăţătură, dispunînd de
săli spaţioase, laboratoare bi­
ne utilate, bogat material di­
dactic etc. şi sînt încadrate cu
profesori temeinic pregătiţi, cu
experienţă în predare.
Pentru ca muneitorii-elevi să-
şi însuşească în întregime şi cît
mal bine materiile predate, con­
ducerile întreprinderilor au a-
cordat şcolilor un sprijin pre­
ţios, mai ales la îmbunătăţirea
frecvenţei. împreună cu direc­
torii de şcoli, comisiile de se­
lecţionare din întreprinderi au
analizat periodic situaţia la în­
văţătură, frecvenţa şi compor­
tarea elevilor şi au luat in co­
mun măsuri pentru lichidarea
deficienţelor constatate. Merită
a fi evidenţiaţi pentru felul în
care s au ocupat de aceste pro­
bleme tovarăşii Farkaş Emerie,
director al U.R.U.M.P., Cotoţ Io-
sif, directorul exploatării mi­
niere Vulcan, precum şi alţi to ­
varăşi din cadrul conducerilor
I.C.M.I.N., preparaţiei Petrilaşi
termocentralei Paroşeni. Ca o
urmare a colaborării strînse
dintre şcoală şi întreprindere,
frecvenţa muncitorilor-elevi s-a
îmbunătăţit simţitor, atingînd
spre exemplu, faţă de anul şco­
lar trecut, la Şcoala din Lonea
cifra de 95 la sută, ceea ce a
influenţat pozitiv şi asupra re­
zultatelor în însuşirea materiei
predate.
Trebuie să arătăm însă că nu
toate conducerile de întreprin­
deri şi comisiile de selecţionare
au depus interesul necesar în
muncă. Unele ca, spre exem­
plu, cele de la mina Aninoa-
sa, Uzina electrică Vulcan, De­
poul C.F.R. Petroşani, I.L.L. Pe­
troşani etc. nu se interesează
suficient de frecvenţa elevilor,
de situaţia lor la învăţătură, nu
analizează greutăţile întîmpina-
te de elevi în însuşirea m ate­
rialului predat şl n-au luat ma­
suri pentru lichidarea lipsurilor
semnalate de către conducerile
şcolilor,
Avînd în vedere aceste lip­
suri. directorii şcolilor serale
din Valea Jiului şi-au propus
să ţină o mai strînsă legătură
cu conducerile întreprinderilor
şi comisiile de selecţionare. In
A c tiv ita te
Biblioteca din comuna Miercurea, ra ­
ionul Sebeş, desfăşoară o susţinută
activitate cu cartea în rîndul cititori­
lor. Tovarăşa Elena Solomon, bibliote­
cară, se preocupă ca atît la sediul bi­
bliotecii la bibliofecile de casă, cît şi prevenirea şi evitarea supraîn­
Ia cercurile dc citit, să aibă loc mani­
festări interesante, apropiate de preo­
cupările colectiviştilor. Aceasta a tăcut rezultate tot mai bune la învă­
ca biblioteca să tic zilnic frecventată
Siberia !’L Ţinutul unor bogă­
ţii incalculabile şi al unor posi­
bilităţi nelimitate...
Aici se găseşte din belşug tot
ceea ce-i este necesar omului
pentru o viaţă fericită. Cu pes­
te jumătate de veac în urmă re­
marcabilul scriitor rus A. Ce-
hov visa la acele vremuri cind
.va veni aici un gospodar ade­
vărat şi cind o viaţă frumoasă
va lumina acest ţinut binecu-
vintat.
Şi iată că a venit acest gos­
podar — omul sovietic. El a ve­
nit şi în scurt timp a transfor­
mat Siberia de nerecunoscut. Au
apărut aici noi oraşe şi aşezări
muncitoreşti, mari întreprinderi
şi centrale electrice, mii de col­
hozuri şi sovhozuri.
Dar ce perspective minunate
are acest ţin u t! în raportul cu
privire la proiectul de Program
al P.C.U.S., prezentat la Con­
gresul al XXII-lea al Partidu­
lui, tovarăşul N. S. Hruşciov a
spus că în următorii 20 de ani
se prevede „crearea unor puter­
nice baze de combustibil şi ener-
etice în regiunile Siberiei, pe
baza zăcămintelor de cărbuni
ieftini exploatate la suprafaţă,
precum şi pe baza resurselor
hidroenergetice deosebit de bo ­
gate ale fluviilor Angara şi Eni-
sei". Pînă în anul 1980 în Sibe­
ria se va termina construirea
celei de-a treia baze metalur­
gice din ţară.
Planurile prevăzute se şi
transpun în viaţă. Deasupra
pragurilor stîncoase de la Pa-
dun se înalţă barajul-zgîrie nori
al hidrocentralei de la Braţsic
In cinstea Congresului al XXII-
lea al P.C.U.S. constructorii no­
dului hidroenergetic au termi­
nat înainte de data fixată mon­
tarea primului agregat cu o pu­
tere de 225.000kW. Hidrocentra­
la de la Bratsk va fi cea mai
mare din lume — va avea o pu­
tere de 4.500.000 kW„ depăşind
'de peste clouă ori puterea celei
mai mari hidrocentrale din
S.U.A. — Grand Coulee.-
Energia electrică ieftină a
acest sens s-au luat măsuri de nînd accentul pe problemele e-
repartizare a unui cadru didac­ senţiale ale lecţiei, efectuîndcu
tic pe lingă comisiile de selec­ pricepere experienţe demonstra­
ţionare în vederea unei mai bu­ tive, folosind scheme şi desene,
ne recrutări a elevilor, întocmi­ folosind în predare experienţa
rii dosarelor etc. De asemenea, în producţie, cunoştinţele teh­
în planurile de muncă alcă­ nice şi tehnologice ale munci­
tuite s-au fixat periodic şedin­ torilor.
ţe pentru analiza activităţii des­
făşurate cu muncitorii-elevi, la
care vor participa cei ce se
ocupă cu această problemă în
cadrul întreprinderilor.
Directorii de şcoli au prevă­
zut în planurile de muncă orga­
nizarea mai judicioasă a cursu­
rilor de pregătire duminica di­
mineaţa şi înainte de începerea
cursurilor, cît şi in zilele cind
elevii sînt liberi. Din aceste
planuri nu lipsesc orele de
consultaţii, îndrumările pentru
o muncă mai eficientă ou ma­
nualul, supravegherea muncii
independente ş.a. Aceeaşi aten­
ţie se dă luării notiţelor de că­
tre elevi şi folosirii lor, con­
trolului elevilor în timpul liber
şi vizitelor la locul de muncă.
Activitatea comitetelor de e-
levi este pusă sub îndruma­
rea celor mai bune cadre di­
dactice, iar planurile de m un­
că ale acestor comitete, ale di-
riginţilor şi comisiilor metodice,
cuprind probleme strîns legate
de activitatea instructiv-edu-
cativă, de ridicarea nivelului
ideologic şi politic al elevilor,
de educarea lor în spiritul pa­
triotismului socialist şi interna- •
ţionalismului proletar.
Avîndu-se în vedere timpul
Fruntaş p en tru a pa tra oarălimitat de care dispun elevii de
la şcolile serale pentru pregă­
tire, cadrele didactice vor pune
accentul îndeosebi pe verifica­
rea temeinică a lecţiilor, pe o
predare clară, atractivă şi ştiin­
ţifică, fără amănunte inutile, pe
o fixare sintetică a materialului
predat şi în strînsă legătură cu
aplicaţiile practice. Folosirea
din plin a materialului didac­
tic şi a metodelor adecvate
scopului şi conţinutului lecţii­
lor va duce la înţelegerea de­
plină a materiei predate, la
cărcării elevilor, la obţinerea de
ţătură. Menţionăm in această
privinţă angajamentele colec­
tivului pedagogic al Şcolii me­
dii serale din Petroşani de a
transmite elevilor cunoştinţe ri­
guros ştiinţifice intr-o formă
sistematizată şi accesibilă, pu-
su sţin u tă
de numeroşi oameni a> muncii din co­
mună, romînî şi germani, care împru­
mută cărţi cu conţinut politico-ideolo­ tru a patra oară, în perioada
gic, agrozootehnic şi beletristic.
Printre cei mai activi cititori se nu­
mără tovarăşii Victoria Rusii, Anasta-
SÎU Plitea, Sofia Rotii, Şonkehcr Ma-
DRAGOMIR ŞOITIŞ
corespondent
Noi centre industriale
aa le U. R. S . So
hidrocentralei Bratsk va da
viaţă cuptoarelor Martin ale
uzinei metalurgice din Taişet,
va înlesni extracţia minereului
de fier din zăcămintele de la
Korşunovo şi Rudnogor, va ac­
ţiona puternicele agregate de
hidroliză de la combinatele de
prelucrare a lemnului. Va lua
naştere marele centru indus­
trial Bratsk-Taişet.
In Siberia răsăriteană, pe
baza celor mai ieftini cărbuni
din ţară, va lua fiinţă comple­
xul industrial Acinsk-Krasno-
iarsk. Situat în vecinătatea ma­
gistralei feroviare transsiberie-
ne, ei ocupă o suprafaţă de
aproximativ 100.000 km. p.
Aici au şi fost construite şl
funcţionează uzina constructoa­
re de maşini grele din Siberia
„Sibtiajmas“, uzina „Sibelectro-
stal“, fabrici de cauciuc sintetic,
de fibre sintetice, de ciment, de
televizoare, Combinatul textil
de la Kan, exploatările carboni­
fere la suprafaţă Irşa-Borodino
şi Nazarovo, termocentrala de
la Krasnoiarsk. Pină la sfîrşitul
septenalului se va termina con­
struirea hidrocentralei de la
Krasnoiarsk, a centralei electri­
ce raionale de stat de la Naza­
rovo şi alte obiective.
Existenţa unor bogate resur­
se de materii prime, belşugul de
energie electrică şi combustibil
ieftin vor permite crearea în
această regiune a unor între­
prinderi ale industriei m etalur­
giei neferoase şi chimice, orga­
nizarea pe scară largă a pro­
ducţiei siderurgice, de produse
petrolifere, de celuloză si hîr-
tle.
Principala particularitate a
centrului industrial Acinsk -
Krasnoiarsk, ca de altfel si a
celorlalte centre industriale’din
Un alt fapt îmbucurător pen­
tru desfăşurarea activităţii în
acest an îl constituie consulta­
ţiile şi meditaţiile organizate în
cadrul întreprinderilor sub con­
ducerea inginerilor şi tehnicie­
nilor.
Directorii de şcoli, împreună
cu colectivele pedagogice, co­
misiile de selecţionare şi direc­
torii de întreprinderi, elaborea­
ză deja planurile de organiza­
re a cursurilor de pregătire de
6 luni pentru anul viitor şi a
celor pentru elevii din clasa
X l-a în vederea examenului de
maturitate.
Prin măsurile luate şi printr-'o
îndrumare permanentă din par­
tea organizaţiilor de partid,
printr-o colaborare mai strînsă
cu organizaţiile sindicale şi
U.T.M. din întreprinderi, cu co­
misiile de selecţionare şi con­
ducerile întreprinderilor, şcolile
serale din Valea Jiului îşi vor
putea îmbunătăţi substanţial
munca.
ION DUMBRAVA
inspector a! secţiei orăşeneşti de tă, dînd totodată produse de cea mai bună calitate.
învăţăniînt şi cultură-Petroşani
Miercuri, 1 noiembrie 1961.
In sala de festivităţi a direc­
ţiei C.F.U. din Combinatul si­
derurgic Hunedoara, consfă­
tuirea lunară de producţie pe
sector era pe sfîrşite. Partici­ reducerea duratei medii de de la intrarea în bluming spre
panţii : mecanici, fochişti, ma- staţionare la 17 ore pe vagon, hala Striper, între laminoarele
nevranţi, impiegaţi, tehnicieni, faţă de 60 ore pe vagon, cît de 1000 mm. şi 650 mm. şi la
ingineri şi funcţionari, ascul­ se înregistra in lunile anterioa­ expedierea din hala laminoru­
tau cu atenţia încordată. Pre­ re — acesta este un rezultat cit lui de 650 mm. au început să
şedintele comitetului sindical se poate de bun, avînd in ve­ fie pilotate de către şefii de
pe sector anunţa rezultatele dere că luna octombrie pentru manevră, cu saboţi de mină ;
întrecerii socialiste desfăşurată feroviarii din combinat a fost că vagoanele care s-an intro­
în cursul lunii octombrie:
— Cele mai frumoase reali­
zări le-a obţinut colectivul
staţiei nr. 5 bluming. Muncind
cu hărnicie şi pricepere, colec­
tivul acestei staţii, îndrumat
îndeaproape de organizaţia de
partid, a reuşit să totalizeze
cel mai mare număr de punc­
te, primind astfel drapelul de
fruntaş în întrecerea socialis­
tă. Cu aceasta, el deţine dra­
pelul de fruntaş pentru a
treia oară consecutiv, şi pen­
care s-a scurs de la începutul
anului şi piuă în prezent. II
felicităm din toată inima şi-i
urăm noi succese!...
de SERGHEI TOKAREV
candidat în ştiinţe economice
Siberia răsăriteană, constă în
aceea că aici bogatele resurse
naturale sini folosite în mod
complex. De exemplu, puterni­
cul combinat de aluminiu este
un mare consumator de ener­
gie electrică ieftină, de nefeli­
nele, cărbunii şi calcarurîle lo­
cale. Iar rafinăria de petrol de
la Krasnoiarsk va asigura cu
materii prime întreprinderile
producătoare de mase plastice,
cauciuc, fibre sintetice, deter­
genţi.
La fabricarea cauciucului sin­
tetic se va folosi alcoolul etilic
obţinut din reziduri de rngtprial
lemnos de la întreprinderile lo­
cale de hidroliză. Celuloza va fi
folosită la fabrica de fibre ar­
tificiale, la producerea de fire
toarse şi a firelor cord, necesare
combinatului de mătase şi bum­
bac şi fabricii de anvelope.
Uzinele constructoare de ma­
şini din Krasnoiarsk, folosind
materia primă locală (metal de
bună calitate, aluminiu, mase
plastice, cauciuc), vor asigura
fabricarea unor noi utilaje şi
maşini pentru metalurgia nefe­
roasă, industria cimentului, ra ­
finăriile de ţiţei, agricultură şi
transporturi.
îşi schimbă înfăţişarea, de­
venind de nerecunoscut, stepa
de necuprins a Kustariaiului din
Kazahstan. Acolo unde odinioa­
ră hoinărea în voie vîntul, iar
pe distanţe de sute de kilome­
tri nu întîlneai nici o casă de
ora, ia fiinţă unul dintre cele
mai mari centre industriale din
U. R. S. S. — de la Kustanai.
Omul sovietic a scrutat cu ochi
de gospodari subsolul şi a des­
coperit în măruntaiele pămîn-
DftUMU L ft<>c I ft/fefuLin
BMSZatiSBtieOih.. « i*x>'^**iyiSMaiB!BJtiSffliS5» 'nvr?.r.r-ir-sra??»?ns»?f.- gaEKIBBaB5B!WgBtWWglCT
Comunistul loan Marcu este fruntaş în producţie la secţia
tras-terminat a fabricii de încălţăminte „Ardeleana“ din Alba
lulia. HI îşi depăşeşte cu regularitate norma cu peste 3 la su­
- *••*¦«&.» -
Printre realizările care au
făcut ca feroviarii staţiei nr,
5 bluming să se situeze şi în
luna octombrie în fruntea în­
trecerii socialiste se num ără:
una dintre cele mai grele : dus in hală pentru aranjare,
evacuarea la timp şi in cele
mai bune condiţiuni a mate­
rialelor de la secţiile producti­
ve ; respectarea întocmai a
normelor de protecţia muncii
şi înlăturarea totală a acci­
dentelor ; respectarea cu stric­
teţe a disciplinei muncii etc.
Toate acestea, sînt roadele
unor măsuri cît se poate de
judicioase şi eficiente. Ele se
datoresc organizării unei însu­
fleţite întreceri socialiste între Nicolae Stoica şi loan Tănase,
membrii colectivului staţiei,
întrecere care s-a urmărit zil­
nic, pe bază de grafice, afi­
şate la loc vizibil; înfiinţării
unui colectiv compus din ca-
tului rezerve uriaşe de minereu
de fier şi bauxită. La sfirşitul
septenalului, combinatul de În­
nobilare a minereului în curs
de construcţie la Şokolovsko-
Sarbaiski va produce anual 19
milioane tone, iar mai tîrziu —
26 milioane tone de minereu de
fier. Aceasta va fi cea mai pu­
ternică întreprindere minieră
nu numai din U.R.S.S., ci şi din
Europa. Prima parte a minei de
la Sokolovsko a şi intrat în ex­
ploatare. La mina Sarbaiski se
execută lucrări de dezvelire, au
început să funcţioneze fabrica
de concasare şi sortare şi alte
întreprinderi, dotate cu tehnica
cea mai nonă.
Se fac pregătiri pentru in­
trarea în funcţiune şi a prime­
lor părţi ale combinatelor de
înnobilare de la Lisakovo şl Ko-
ciarovo, avînd fiecare o capaci­
tate anuală de cîteva milioane
tone de minereu de fier. In par­
tea de sud-est a regiunii Kus­
tanai, în raionul Ârkalik, se con­
struiesc minele de bauxită din
Turgai.
Pentru satisfacerea nevoilor
industriei miniere, la Kustanai
se construieşte o serie întreagă
de întreprinderi speciale. Ener­
gia electrică este adusă aici prin
linia de înaltă tensiune Troiţk-
Rudnîi.
In răsăritul Kazahstanului ia
fiinţă nodul industrial Pavlo-
dar-Ekibastuz. Aici se îmbină
în mod fericit bogatele resurse
energetice — huila ieftină şi
apele rîului Irtîş. De aici ener­
gia electrică va putea fi trans­
portată la mari distanţe pînă
în Ural.
In regiunea Pavlodarului se
'W V
dre competente, care a stu­
diat minuţios căile pentru evi­
tarea accidentelor la fiecare
loc de muncă în p a rte; Jap- .
tului că trenurile care circulă ^
sau încărcare, au fost oprite
la intervale ce înlătura peri­
colul de accidentare, iar cu­
plarea lor s-a făcut numai
după anunţarea prin semnal
a personalului din apropiere
ş a.m.d. Bar, mai important
decit toate a fost entuziasmul
cu care au muncit mecanicii
de locomotivă Nicolae Mara,
Emil ştefan şi Sirnion Vlăş-
ceanu, fochistul Saxon Radu,
manevranţii Stelian Bulgheru,
şi impiegatul Gheorghe Sirbu,
care s-au situai in cursul lu­
nii octombrie în fruntea în­
trecerii socialiste pe staţie.
GH. COMŞUŢA
construieşte în prezent una din
cele mai mari fabrici de feroa­
liaje din ţară — de la Erma-
kovka. Tot aici se construieşte
o mare rafinărie. Ţiţeiul va fi
adus prin conductă de la ex­
ploatările petrolifere din Tui-
mazî, Başkiria. Pavlodarul va
deveni în viitor şi un mare cen­
tru al construcţiei de maşini.
Crearea centrelor industriale
Kustanai şi Pavlodar-Ekibastuz
vor da un nou impuls dezvoltă­
rii impetuoase a forţelor de pro­
ducţie în întregul Kazahstan,
în deosebi în partea sa de nord,
precum şi în Siberia de vest şi
Uralul de sud.
In următorii 20 de ani vor fi
create noi centre industriale in
Asia Centrală (Nurek), în partea
europeană a U.R.S.S., (Combi­
natul Kursk-Belgorod). Acesta
din urmă va produce fontă,
oţel, laminate, aglomerate, cocs.
Este interesant de subliniat că
zăcămintele de minereu de fier
ale anomaliei magnetice de la
Kqrsk sint atit de mari incit
ar fi suficiente pentru a asigura
cu materia primă necesară, timp
de sute de ani, întreaga indus­
trie metalurgică a lumii.
Noile complexe industriale vor
fi create la nivelul cei mai înalt
în ceea ce priveşte concentra­
rea şi tehnica producţiei, efi­
cienţa tehnico-economică. Ele
vor constitui o temelie de nă­
dejde pentru dezvoltarea rapidă
a bazei tehnice-materiale a co­
munismului.
„Sînt perspective cu adevărat
grandioase — a spus N. S. Hruş­
ciov la Congresul al XXII-lea
al P.C.U.S. — Şi noi ştim bine
că ceea ce astăzi este plan,
mîine va deveni realitate. Che­
zăşia acestui fapt o constituie
hotărîrea partidului şi a poporu­
lui nostru, a poporului nostru
erou !“.
n u m R O M IN M V IM Î?
Seară de muzică rusă
şi sovietică
In seara zilei de 2 noiembrie,
la clubul muncitoresc al sindi­
catelor din Beva, a avut loc o
seară de muzică rusă şi sovie­
tică. Prezentarea a fost făcută
de către prof. loan Munteahu.
Seara de muzică s-a încheiat
cu bucata de muzică uşoară
„Primul cosmonaut“ de E. io-
nescu.
Bogat program de
conferinţe
La Clubul muncitoresc al sin­
dicatelor din Simeria, în cadrul
manifestărilor închinate Lunii
prieteniei romîno-sovietice, au
fost expuse numeroase confe­
rinţe care au făcut cunoscute
participanţilor minunatele rea­
lizări ale oamenilor sovietici,
cuceririle poporului nostru pe
drumul avîntat al desăvîrşirii
construcţiei socialiste. Printre
acestea amintim „Un Program
măreţ de construire a comunis­
mului“, „Moscova de azi şi de
mîine“ si altele.
t expunerea făcută pe marginea
Pentru unităţile ceferiste din
complex (revizia de vagoane
din Simeria, staţiile Simeria
călători şi triaj) ca şi la
R. C. M., depou, secţia de
PROGRAMUL’ I : 6.00 Muzică
populară romînească ; 3,00 Şcoa­
la şi viaţa : 9,00 Lucrări de
compozitori romînî ; 9,30 Teatru
la microfon pentru copii:
„Insula verde“, scenariu radio­
fonic de Teodora Popa, după
romanul „Robinsonii Polesiei“
de Ianka Mavri; 11,30 Vorbeşte
Moscova I ; 13,10 De toate pen­
tru to ţi; 14,42 Programe muzi­
cale alcătuite de ascultători:
16.30 Cîntece colhoznice ; 17,00
La şezătoare: 17,40 Melodii
populare romîneşti ; 19,30 „Me­
lodii,,, melodii“ — emisiune de
muzică uşoară rom înească;
20,Od Ţeaitrii "ta microfon-pre-
ihiefă '„Oamerti pe pod“ de Ser -
ghei Antonov ; 22,35 Muzică de
dans.
PROGRAMUL' I I : 7,00 Muzică
populară romînească şi a mino­
rităţilor naţionale ; 7,30 Cîntece
sovietice ; 8,30 Clubul voioşiei ;
10.30 Revista presei stră in e :
-O -
5 NOIEMBRIE 1961
BEVA : Cer senin ; HUNE-
BOARA: EvdoKia; PETROŞANI:
Insula în flăcări; „Vizita de­
legaţiei de partid şi guverna­
mentale a R.P.R. in Uniunea
Sovietică“ şi „Primul raid spre
stele“ ; LONEA : Cintecul Mă­
rii ; SEBEŞ: Libelula; ALBA
IULIA ; Aproape de soare; Ac­
ţiunea Cobra ; ORĂŞTIF. ; A-
proape de soare; Brumul Hris-
tin e i; HAŢEG : Volga, Volga ;
BRA D : Toată lumea, rîde, cintă
şi dansează ; SIMERIA : Aveau
19 a n i; TEIUŞ; Răzbunarea;
7LATNA : Br. Soim ; ILIA :
Floarea zăpezii; APOLBUL BE
SUS : Setea.
întreprinderea m iniera teliu c
î C OMU N A TELIUC - HUNEDOARA 3
I ANGAJEAZĂ
{ şoferi pentru autobascu* i
[ lan te T A T R A (noi) de 10
[ tone»
fI
r dJlala utacoinL S-e aiigută
[ cazare, eoreipuazăt&aee.
J *-4 w / w l 1_~/ c—f »— t v—I»__r e
s^GOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCV
/» /?. „Combustibilul“ Deva
strada 23 August nr. 11, telefon 472
« w re w is o i* e iM tsilb il
C o n d ifiS : studii medii şi trei ani
în funcţii contabile sau financiare.
Informaţii îa întreprindere*
virvxşcoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo.oo^
P§?. 3
centralizare şi telecomandă, ate­
lierele R.M.R. Simeria, au fost
expuse c serie de conferinţe pe
teme ca „Prietenia romîno-so-
vietică este puternică şi de ne­
zdruncinat“, „Forţele păcii vor
învinge“, „Comunismul, visul de
aur al omenirii“, „Cultura comu­
nismului“ ş. a.
In cadrul programului de con­
ferinţe, un loc important l-au
ocupat expunerile pe teme teh­
nice care au împărtăşit ceferişti­
lor cele mai avansate metode
de muncă ale oamenilor sovie­
tici.
EMIL CREŢU
corespondent
Recenzie pentru elevi
Zilele trecute, biblioteca co­
munală din Petreşti, raionul
Sebeş, a organizat pentru elevii
şcolii de 7 ani din localitate
o interesantă manifestare cu
cartea. Este vorba de recenzia
romanului sovietic „Timur şi
băieţii lui“ de A. Gaidar.
Cei aproximativ 200 de elevi
ce au participat la manifestare
au urmărit cu atenţie şi interes
romanului de bibliotecara Ioana
Zdrenghea.
N. AC MIM
corespondent
5 NOIEMBRIE 1961
12.15 Actualitatea cultural ar­
tistică ; 13,44 Muzică uşoară in­
terpretată de cîntăreţul sovietic
Vladimir Troşin ; 14,30 Cine ştie
ciştigă 1 ; 16,00 Oameni şi fapte :
17.15 Fragment din romanul
kirghiz : „Djamilia“ de Cinghiz
Aitm atov; 19,00 Emisiune pen­
tru m arin ari; 19,30 Album de
rom anţe: 21,15 Mihail Sadovea-
nu — evocare literară de Geo
Bogza ; 23,10 Muzică de dans.
H t e o r o l o j|H %
PENTRU 24 ORE
Vreme în curs de schimbare cu ce­
rul variabil mai noros ziua. Tempera­
tura acrului în uşoară scădere. Ziua
va fi cuprinsă între 12 şi 17 grade iar
noaptea între — 1 şi 4 grade. Vîntul
va sufla potrivit cu intensificări tem­
porare din sectorul vest.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme nestabilă favorabilă ploilor
locale.
¦ssssssse«*m m mm* msm m m
?m. §
I
.... m , /
i
mt
w
:1 j>wm m m m j««si 4 -
<?«)CmM z.
«am , >»«>.
l ii k ib h 'c i
•rf-!; I' m«ÎaWuiji scor t i :
..................
W s â t ;........
i
'î
:)
¦)
¦)
1
1
T
1
ooooooooooo
ooooo
ooo
s
o