Page 18 - 1961-11

ţm 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2135

Jfliku *T)mqj3mif Manifestări cultural- NOTE DE LECTOi:

BiruitorulOctombrie ariîsisce închinate Lunii „Studii şi

*r-' i •r ‘i/—>i—ir*' r~>r r-*r romîno- comunicări5#*

ltccr. Bătrînul glob e-nilacărat de soare 3 sovietice ARMARE fN ooooo©< o o o o o o o©
Şi totuşi puii dorm sub gheaţa grea. 3 Acţiuni cu cartea ABATAJ.
ctc Dar dogoreşte Octombrie mai tare 3 o
Şi polii sînt învinşi de-nalta-i stea 3 Biblioteca clubului „Filimon Gravură în lino- g De curînd, în editura %
3 Sîrbu“ din Hunedoara a orga­ leum, de Ratz Ioau, o©o©©©©©©©©©©©©
Se caţăra pădurile pe munte, 3 nizat in ultima vreme diferite — Cercul de arte o Academiei Republicii Popu-
3 ¦acţiuni de popularizare a cărţii plastice Brad. © lare Romine a apărut,
c dar se opresc pe muchii reci de stînci. 3 sovietice. In sala de lectură s-a 2 sub îngrijirea prof. Al.
cc Octombrie şi-acolo, viu, pătrunde, 3 inaugurat in cadrul Decadei g Popa şi I. Berciu, volumul
t din pisc noros în văile adinei. 3 cărţii sovietice o bogată expo­ g intitulat „Studii şi comu-
t 3 ziţie cu cele mai reprezenta­ © nicări“. Rod valoros al
Pe undele-n vîrtej aleargă cîntul, 3 tive opere ale scriitorilor sovie­ © strădaniei harnicului co-
3 tici. Pentru tineret s-a organi­ g lectiv de la Muzeul regio-
t dar se opreşte, undeva, în zări. 3 zat o lectură in grup din pagi­ g nai din Alba Iulia, colec-
3 nile romanului ,.Bărbăţie“ de
t Octombrie colindă -ntreg pămîntul 3 Ketlinskaia şi s-a ţinut recen­
zia romanului „Pe Donul liniş­
i«.. şi nu cunoaşte graniţi, depărtări. s tit“ de Mihail Şolohov. g tiv ce a fost în permanen- g
1 Tractoarele despică glii de piatră,
l J Cea mai importantă acţiune © ţă îndrumat de organele g
l dar undeva se-opresc, neputincios. de acest fel a avut loc însă vi­
Octombrie şi-acolo-i caldă vatră, J neri după-amiază, cu prilejul <> de partid, volumul cuprin- vv
c el ară şi-n deşertul nisipos. organizării în faţa muncitori­
3 lor constructori de pe şantierele x de studii şi comunicări ©
3 I.C.S.H. a unei serate literare
Din boabe urcă-a holdelor comoară, 3 închinate marelui poet sovietic g din domeniul arheologiei, o
dat cîte mor semi nţele-n pămînt... 3 Vladimir Maiacovski.
«. 3 Qhi tînăr- ir o istoriei şi etnografiei. Ma- g
I 3 P1RJA VICTOR1NA joritatea acestora (de e- ©
3
L Octombrie rodeşte-n ger sau vară, 3 corespondentă xemplu, studiile lui Ion I.
3
tc sămînţa lui n-o seacă nici un vînt. 3 A doua premieră e aproape două ore se stră­ maistrului său. Simţi că faţa vorbă cu plăcere cu el e fap­ Russu „Dacius Appulus“,
din stagiune D duiau membrii biroului orga­ i se împurpurează, văzîndu-l. tul că deşi între noi e o dife­
t Şi chiar în cărţi, cu gînduri încărcate, 3 nizaţiei U.T.M. să-l lămurească pe şi el, de cîte ori nu încercase renţă de 22 de ani, avem ace­ „Două fragmente de di­
t sînt taine ce ades nu le descui 3 In cadrul unui turneu prin să-i arate ce păcat e să-ţi iro­ leaşi gusturi la citit. Am întîl-
3 centrele muncitoreşti ale regi­ I. Gheorghe şi tot nu izbuteau. seşti cei mai frumoşi, ani de­ nit pe fişa lui aceleaşi cărţi pe plome militare din Apu-
t Octombrie, cu slo ve luminate, 3 unii Hunedoara şi ale regiuni­ In muncă tînărul era bun, dis­ geaba. Parcă ii aude glasul, care le-am împrumutat şi e u :
L Vorbeşte-n orice limbă şi oricui. 3 lor limitrofe, Teatrul de stat ciplinat, nu dădea rebuturi... dăscălindu-l in zilele cind venea „Mama“ de GorKi, „Străinul“ lum“ ş.a.) tratează pro-
3 „Valea Jiului“ din Petro­ Despre felul cum işi petrecea mahmur la şut după vreo be­ de T. Popovici, „Doi căpitani“
L 3 şani prezintă, începînd 'de azi, el timpul liber erau. însă destu­ ţie. de Kaverin, „Un erou al timpu­ L bleme de istorie locală.
L 3 cea de-a doua premieră a stagi­ le de spus. Că şi-l petrecea e lui nostru“ de Lermontov. Nil-i
l Şi flacăra ce-n beznă-şi taie cale 3 unii curente cu comedia so­ un fel de a vorbi, fiindcă în „Tinereţea e ca dragostea de mirare că are şi insigna de 2, O contribuţie importan-
se stinge-odată, ca pierită-n hău. 3 vietică „Un om obişnuit“ de fond acest timp şi-l pierdea fără adevărată, pe care o întilneşti „Prieten al cărţii“... Şi e mîn- g tă în elucidarea unor pro- I.
3 Leonid Leonov, închinată Lunii nici un rost... Tovarăşii încercase­ o singură dată în viaţă. Ea nu ăru de ea, aşa cum poate ai fi
1 Octombrie cu flăcările sale 3 prieteniei romîno-sovietice. ră în mai multe rinduri să-l atra­ se mai întoarce după trecerea şi tu Gheorghe, dacă ţi-ai fo ­ g bleme de istorie veche a- ©
l arată veşnic ce e bun sau rău. 3 gă la activităţile clubului, la anilor şi de aceea nu trebuie losi cu rost, după-amiezile, pen­ © duc studiile acad. prof. ^
l 3 La Deva, spectacolul va avea bibliotecă sau la vreun specta­ să-ţi baţi joc de ea...“ tru a o cuceri. La tine singu­
l Şi inima, minunea omenească, 3 loc în ziua de 8 noiembrie, în col. I se propusese chiar să se rele „cuceriri“ mi se pare că 2 Constantin Daicoviciu („Ca-
3 sala cinematografului „Filimon înscrie la şcoala medie serală... ¦ —r Ei, cum e, Gheorghe ? Tot nu trec de „Corso“, şi-apoi te g stella Dalmatarum în Da-
L Vîslind mereu, tot stă o dată-n loc. j Sîrbu“. ocupat ? ! Hm ! Adevărat, se plîngi că eşti „ocupat“, că n-ai
1 Octombrie în veci n-o să se-oprească, 3 — N-am timp de astea ! spu­ zice că şi plimbatul fără rost timp şi pentru munca culturală.
C nemuritoare inimă de foc. "38 D. CĂPITANI) nea el. e o ocupaţie! Tovarăşe secre­ Dacă vrei. vino după-amiază la 2 cia“) şi a prof. univ. Kurt
club să ţi-l prezint pe Popes­
ccctc corespondent Şi dacă n-ar fi un băiat în­ tar, mă iertaţi că am intrat aşa. cu, poate ţi-o povesti el cum g Iioretd („Săbiile de tip
zestrat. Iscusinţă dovedeşte şi in vorbă, dar aş vrea să-i spun face de se preocupă de atitea
rj. Mai tînăr decît în să-şi tinereţea, Fcrc’or Isunedorean în felul cum execută piesele ce doar cîteva cuvinte despre un treburi folositoare, fără ca să g micenian din Transilva- g
pulsînd în noi un sînge arzător, i se încredinţează, şi cind e tînăr cu adevărat ocupat, pe
Vestind din zare-n zare frumuseţea D ă -m l tu care insă niciodată nu l-am au­ se simtă prea ocupat... Ce zici, 1 nia“). g
Octombrie-i mereu biruitor. bine dispus cîntind din gură sau zit să spună că n-ar avea timp
muzicuţă. N-ar fi oare mai bine liber. E adevărat, tînărul în n-ar fi bine să încercăm? ! Volumul mai cuprinde
ca aptitudinile cu care este în­ cauză e candidat de partid. are
zestrat să şi le dezvolte, să şi o calitate în plus faţă de Gheor­ clipă în birou se lăsă o liniş-, unele lucrări de istorie
le pună mai mult în folosul to­ ghe al nostru, dar în rest e la O te grea. Cel căruia îi fuse­
tru Şi-ngemănînd oţeluri şi azururi varăşilor săi ? se pusă întrebarea se vedea cit medie ca, de pildă, stu­
bătînd la poarta fie cărui gînd, fel cu el. II cheamă Popescu
Cam pe această temă se dis­ Traian, e lot la noi la ateliere, de colo că e încurcat. Nici nu diul prof. Al. Popa inti­
cuta în biroul U.T.M., fără la secţia I-a. Mă întilnesc cu
t Octombrie cel roş va sta de-apururi ca cel în cauză că se lase con­ tulat „Materialele din pe­
IL. pe culmea lumii, viaţa arătînd. vins... El o ţinea una şi bună: el in fiecare simbătă seara la
club, cind merg la repetiţii la rioada de trecere la feu­
— !Am şi aşa destule pe cap. cor...
Z u /u /lJ u tu /u /i n-am timp de cărţi, de muncă IH l e în echipa de dansuri. dalism’ în zona oraşului
culturală...
¦¦ Uneori vine la repetiţii di­ g 'Alba Iulia1* şi a prof. Sa-
De clteva minute intrase în rect de la cursurile şcolii me­
sediu, fără ştirea celui în dis­ dii serale unde este elev... In­ g bin Beliu „Un moment din
cuţie, un bătrinel puţin adus tr-o duminică dimineaţa l-am
IV din spate, ascultînd „motivele“ intilnit jucînd fotbal ,in echi­ g răscoala lui Doja“. Este,
w- i invocate de tînărul cel atît de pa secţiei sale... In altă dumi­
„ocupat“. II ascultă ce-l ascul­ nică l-am văzut in mijlocul © de asemenea, valoros stu-
fi >%>:•¦ tă. apoi tuşi în p u m n i: unei brigăzi de muncă patrioti­ © diul prof. I. Berciu „Mo-
că la colectat de fier vechi...
— H m ! Eşti ocupat, Gheor­ La bibliotecă nici nu-mi amin­ g zaicurile romane din Apu-
ghe... Hm ! Foarte ocupat, nu ? tesc de cîte ori l-am intilnit. g luin“ care răspund la o
O trungarul întoarse surprins Ceea ce m-a făcut să stau de
g serie de întrebări ce stau
capul de pe scaunul pe
Ia rn ă , care stătea. Recunoscuse vocea © în faţa cercetătorilor de şti-

PEISAJ HU- Soare, soare, meşter faur, 2 inţă. 2
NEDOREAN. Dă-mi tu firişor de aur,
Ca pe struna lui să cînt îndrăznea să-şi ridice privirile © Prin studiile şi comuni- ©
Pictură în ulei Pacea dragă pe p ăm înt;
de Gheorghe Co­ Fir de-argint să-mi dai tu lună, spre maistru, în ochii căruia g cările publicate în volumul ^
cliţii. artist amator Să răsune pe-a mea strună
— Cercul de arte Viaţa nouă şi voioasă sclipeau luminiţe şăgalnice i g amintit, autorii işi aduc g
plastice I.G.S.H. Din Republica mănoasă ;' — Ei, ce zici ? g o contribuţie importantă g
Dă-mi tu soare şi tu lună Gheorghe se trezi zîm bind: © Ia rezolvarea unor proble- ©
Mindre fire pentru strună, 2 me de istorie, arheologie 2
Fire de-aur şi argint — Ce să zic ? Dacă-i pe încer­ g şi etnografie.
Drag partidului să i c în t; g
Că el schimbă viaţa, ţara.
Şi aduce primăvara. cate, să încercăm... ©^ Proî. IOAN TRUT¦A ©
IRIMIE o©©©©©©©©©©©©©©©©<>©©©©©©
Auzită de ION MARINESGU STRÂUŢ î

de la OECILIA GABĂR, r© § Y /% ffftE D A O llE »

Băita — Brad AUREL' IFRIM (Simeria)'. o idee clară, bine definită şi
Semnalăm cu bucurie progre­
EasmemdEMtirsBGs sul înregistrat în ultima vre­ care să fie întruchipată în
me pe linia dobîndirii origi­
I !®5«S>rfW«SaGeEa3S!flnnBflfflEÎBGME2MB!*2K*jClXS»*BS2SBaBîroŞMKSiaBnŞÎEiL3SEBBOT m M w g m a ia E si i nalităţii şi a transpune­ imagini artistice. Din acest
rii în poezie a unor sen­
timente majore, care însufle­ punct de vedere ambele poe­
ţesc tineretul epocii noastre.
Brigăzile artistice de agitaţie Textul literar, baza spectacolului Bun găsit, iubiţi tovarăşi, zii pe care ni le-aţi trimis
Pe la voi iar am venit... Dintre poeziile trimise re­
au făcut progrese mari în ulti­ cent reţine atenţia „Sînt o suferă. Ambele sînt o aglome­
Şi spune apoi ce-şi propune petală din floarea planetei:
mii ani. La cel de al VI-lea con­ Păm înt“, care are drept mo- rare de impresii neorganizate,
curs al formaţiilor artistice de brig ad a: să arate ce e bine şi tto cuvintele lui N. S. Hruş-
brigăzii artistice de agitaţie ciov: „Fiecare om ne este transcrise pe hîrtie fără o e-
amatori de la oraşe şi sate, ca­ ce e rău, să-i distreze pe spec­ preţios“.
re s-a încheiat de curînd, au p ar­ tatori etc. Bineînţeles, progra­ Iaborare şi o sistematizare a-
mul trebuie să aibă un început Poezia aceasta este sinceră
ticipat circa 350 brigăzi de agi­ (aşa cum trebuie să aibă şi un şi convingătoare. Ideile sînt tentă. ÎAicrările dumneavoas- )
taţie din sistemul aşezăminte­ sfârşit), însă creatorii de texte, clare, imaginile artistice emo­
lor şi al sindicatelor, de trei ori ţionante. tră sînt prozaice, declaraţi^ . }
instructorii şi interpreţii trebuie
mai multe decit la concursul Baza spectacolului de brigadă le colective pentru realizarea să aibă ritm, măsură, rimă etc. să se străduiască pentru a găsi Sînt struna pe care Ele comunică lucruri prea )
anterior. este textul literar. Un text bine acestora, brigada nu-şi atinge Membrii colectivelor de creaţie în permanenţă forme variate şi alunecă)
conceput, cu un conţinut bogat scopul. au în atenţie de cele mai multe originale pentru începutul şi cunoscute. De aceea nu j
Concomitent cu creşterea lor de idei şi care oferă actorilor ori aceste cerinţe. Şi atunci, sfîrşitul programului. Un crîmpei de simfonie...
numerică, brigăzile artistice de amatori largi posibilităţi de in­ Se fac şi afirmaţii de genul: pentru a realiza rima, ritmul sau Ce s-ar face simfonia emoţionează, nu pătrund \
agitaţie au înregistrat progrese terpretare, duce la realizarea „Avem mulţi, foarte mulţi frun­ măsura, sacrifică ideea sau în­ O problemă im portantă este
unui spectacol viu, antrenant, taşi, cum sînt...“ („Viaţa Nouă“ ), grămădesc fără nici un rost cu­ şi legătura între părţile progra­ fără un crîmpei! în inima cititorului. Fa <,
însemnate şi pe linia îmbunătă­ apreciat şi gustat de publicul „Avem aicea şi fruntaşi“ („So­ vinte care nu spun nimic. Iată mului. Acesta trebuie să fie al­ Vioara fără o strună ? 1?
ţirii calităţii programelor şi a spectator. La acest capitol, mul­ lidaritatea“ ) şi cu aceasta bri­ cătuit după o anumită logică, ceţi mai multe exerci- ¦>
te brigăzi artistice de agitaţie gada consideră că şi-a făcut un exemplu: un punct să se nască firesc din Deşi au mai spus-o şi alţii
nivelului de interpretare. (şi nu numai din sistemul coo­ datoria. Şi dacă-n obiectiv la noi altul, părţile să fie strîns legate (vezi Maiakovski : „Mă bucur ţii de versificaţie (în ver- s
Forme eficiente ale muncii peraţiei meşteşugăreşti) sînt Âm prins (pe) cei ce dau între ele (nu aşa cum se în ­ că munca mea /se varsă im
încă deficitare. Textul de brigadă trebuie înapoi. tîmplă cu programele brigăzi­ munca/, Republicii mele“ ), şurile dumneavoastră „nouă“ ,
cultural-educative, acestea îşi lor artistice de agitaţie în dis­ ideea cucereşte prin simpli­
aduc din plin contribuţia la în ­ Unele colective de creaţie ale însemnări pe marginea Vă spunem fără îndoială cuţie). tate şi sinceritate. rimează cu „ţară“ şi >
deplinirea sarcinilor pe care brigăzilor artistice de agitaţie Că nu e nici o greşeală (! ?)
Congresul al III-lea al P. M. R. nu se străduiesc să găsească programelor brigăzilor Unitatea programului de bri­ Celelalte poezii sînt în ma­ „călătoare“ cu „noastre“ v
le pune in faţa întregului popor, modalităţi interesante, variate, („Solidaritatea“ Deva) gadă se poate realiza numai joritatea lor nereuşite. Unele
accesibile pentru reliefarea con­ artistice de agifafie Asemenea „versuri“ întîlnim atunci cînd se profilează de la nu spun nimic („Adolescen­ „cheamă“ cu „aşteaptă“ etc., /
la educarea oamenilor muncii ţinutului programelor. Progra­ şi in programele brigăzilor a r ­ început problematica textului. ţă“ ), altele sînt confuze sau
în spirit socialist. mele brigăzilor artistice de agi­ ale cooperativelor neîmplinite din punct de ve­ ceea ce e impropriu). }
taţie ale cooperativelor meşte­ tistice de agitaţie ale cooperati­ De obicei se scriu texte de bri­ dere artistic.
Nu de mult a avut loc faza şugăreşti „Moţul“ (Brad) „Via­ meşteşugăreşti velor „Mureşul", „Viaţa Nouă“ gadă „de toate pentru toţi“. E VASILE POP (Hunedoara). )
regională a concursului echipe­ ţă Nouă“ (Orăştie), „Mureşul“ firesc ca în acest caz lucrurile Se ştie că strofa este un
lor artistice ale cooperativelor (Alba Iulia), „Solidaritatea“ să întrunească anumite calităţi, sau „Moţul“. să se încurce. Intr-un program grup de versuri unite între ele Poezia „'Partidului“ cuprinde î
meşteşugăreşti. Şi la această în­ (Deva), pun în discuţie proble­ specifice operei de artă. El tre ­ Fiind scrise în general în ver­ de brigadă se poate trata o după înţeles şi rimă. Ultimele
trecere, brigăzile artistice de buie să reflecte realitatea în singură problemă din cai’e patru versuri ale poeziei în părţi izbutite. \
agitaţie s-au bucurat de succes. me importante cum s în t: cali­ imagini artistice, care să-l emo­ suri, programele de brigadă de­ să rezulte altele care concu­ discuţie nu au nici unitate
Merită să fie evidenţiate brigă­ tatea producţiei, îndeplinirea ţioneze şi să-l convingă pe vin monotone, neinteresante. ră la realizarea sarcinii In ansamblu, poezia este ţ
zile artistice de agitaţie ale coo­ planului, realizarea de econo­ spectator. Este bine să fie folosite în mai fundamentale propuse. In nici înţeles.
perativelor „Moţul“ Brad, „So­ mii, deservirea în bune condi- mare măsură şi alte forme de cazul cînd se pun în discuţie însă nepublicabilă. Vă sfătu- \
lidaritatea“ Deva, „Mureşul“ ţiuni a populaţiei etc. Dar cum Marea majoritate a progra­ prezentare cum s în t: dialogul, mai multe aspecte din viaţa şi Aceleaşi deficienţe caracte­
Alba Iulia şi „Viaţă Nouă“ sînt tratate acestea ? De cele melor de brigadă sînt versifica­ sceneta, intermediul, miniatura munca unui colectiv, programul rizează şi „Castel lăuntric“, im să lucraţi mai insistent a-
mai multe ori sînt expediate la te. Autorii de texte de brigadă (încercări timide în acest sens „Frămîntări“ etc.
Orăştie. conic în formulări stereotipe ? susţin că le vine mai uşor să am semnalat în programele b ri­ de brigadă trebuie să aibă un supra versurilor pentru a e-
In programele prezentate, a- scrie în versuri. Sînt cazuri cînd găzilor artistice de agitaţie „Mu­ fir călăuzitor, un pretext artis­ Părăsiţi căutările sterile,
Se lucrează cu elan un program scris în totalitatea reşul“ din Alba Iulia şi „Viaţa vita incorectitudinile ce se în-
cestea au oglindit realizările do- Pentru pace, pentru plan. lui în versuri reuşeşte să tran s­ Nouă“ din Orăştie). tic. exprimările voit „savante“ şi
bîndite de colectivele respective mită, prin intermediul unei Creatorii de texte sînt ’datori tîlnesc în poezia de faţă
pe linia îndeplinirii sarcinilor („Viaţa Nouă“ Orăştie) poezii de calitate, ceea ce şi-a Formele variate de prezentare inspiraţi-vă din realitatea în­ (Pasul tău e un colţ de zare
propus creatorul. Dar a scrie un ar da posibilitatea unei inter­ să pornească la scrierea pro­ aprins 1). Pasul nu poate' fi
de producţie, pentru buna de­ sau? program de brigadă în versuri, pretări adecvate, valorificării gramului călăuziţi de ideea că conjurătoare, adoptând un stil comparat cu un colt de za­
servire a maselor de oameni ai „Produsele acestor secţii (ale nu este un lucru uşor. Avem în calităţilor artistice ale actorilor, textul literar stă la baza spec­ re (? !).
muncii. Evident, spectacolele cooperativei „Moţul“ ) sînt de atenţie versurile de calitate, nu desfăşurării scenice a progra­ tacolului de brigadă, că de el propriu şi clar.
prezentate in actualul concurs bună calitate...“ simpla înşiruire în formă strofi­ ’depinde, în primul rînd, succe­ TRAIAN BURCI (Deva).
au marcat o creştere simţitoare că a cuvintelor şi „potrivirea“ mului. sul sau insuccesul brigăzii. NICOLAE ŞERBANESCUi „Tinereţe“ dovedeşte reale ca­
a activităţii brigăzilor artistice Consemnind într-un program silabelor de la sfîrşitul rînduri- O anumită uniformizare şi lităţi în ale versificaţiei. Lu­
de agitaţie ale cooperatorilor. de brigadă cuvinte cum sînt lor. Se ştie că poezia trebuie Prof. CLEMENTE CONSTANTIN (Sibişel). O operă literară, crată, aceasta ar putea vedea
„plan“, „calitate“, „economii“ şablonizare se observă şi în ceea lumina tiparului. Poezia e
Cu toate acestea, programele etc., fără a arăta concret şi con­ ce priveşte începutul programe­ metodist principal la Casa regio­ deci şi o poezie, trebuie să aibă concepută antitezic. Numai că
vingător cum muncesc diferite­ lor rde brigadă. Cum se întîmplă al doilea termen al antitezei
brigăzilor artistice de agitaţie practic ? In faţa cortinei apare nală a creaţiei populare Deva lipseşte sau nu are con­
ale cooperativelor meşteşugă­ un prezentator care se ad re­ sistenţă.
reşti nu se ridică la nivelul po­
sibilităţilor si cerinţelor actuale. sează publicului de flecare dată In strofa a treia a poeziei
spuneţi:
cam cu aceleaşi cuvinte?
Cu tinereţea mea desfac

morminte (1 ?),

Săpincl neobosit după

izvorul vieţii...

Or „izvorul vieţii“ îl puteţi

descoperi în mijlocul oameni­

lor care construiesc o lume

nouă.

I. MÎNDRU