Page 19 - 1961-11

Nr. 2135
ornat
Ne scria activişti ai sfaturilor populare
Preocupări pentru
nfrumusejarea oraşului
Documentele Congresului al
III-!ea al P.M.E. au pus in fa­
ţa sfaturilor populare sarcini
importante în domeniul întări­
rii continue a legăturilor cu
masele, de a atrage majoritatea
oamenilor muncii la gospodări­
rea oraşelor şi satelor, la con­
ducerea treburilor obşteşti. Ţi-
nînd seama de aceste sarcini, în
centrul atenţiei noastre a stat
problema mobilizării cetăţenilor
\d in raza Sfatului popular oră­
şenesc Vulcan de a participa la
acţiunile de înfrumuseţare a lo­
calităţii, de a-i educa să se
preocupe pentru descoperirea
resurselor locale. Pentru a
realiza acest lucru, am a-
cordat o deosebită atenţie prin­
cipalei verigi de legătură între
sfaturile populare şi masele
largi ale oamenilor m uncii: de­
putaţii. De felii cum muncesc
ei depinde în mare măsură acti­
vitatea largă a maselor pentru
îndeplinirea sarcinilor trasate
de partid şi guvern.
Bazaţi pe aceste sarcini, ime­
diat după alegeri, a avut loc o
sesiune a sfatului popular în
care s-a dezbătut problema în ­
frumuseţării oraşului. Sesiunea
a avut un rol mobilizator pen­
tru cetăţeni. De asemenea, în­
tre sfaturile populare din ra ­
za oraşului regional Petroşani
s-a organizat o întrecere pentru
cele mai bune rezultate în ac­
ţiunile gospodăreşti. Imediat
după sesiune, 'deputatul Fran-
cisc Kelemen din Vulcan a dis­
cutat cu locatarii din blocuri
cum să-şi organizeze munca
pentru a amenaja spaţii verzi,
rondouri cu flori ş.a. S-au fixat
sarcini precise fiecărui om. In
scurt timp au fost aduse glii şi
au început lucrările de amena­
jare a spaţiilor verzi. Această
iniţiativă a căpătat o mare
popularitate. Ea s-a extins re­
pede în oraş. Sfatul popular p ă ­
zind că cetăţenii sint dornici să
participe la muncile de înfru­
museţare, a numit un tehnician
r-~ 'a T.C.O. care a condus lu­
crările de amenajare de zone
¦••'»-î rinpă un plan dinainte sta- Florica Hanuş, Valeria Jura şi
¦Mit. in total, în acest an, spa-
l'i-e verzi s-au extins cu 2,5 ha.
Tn acţiunea de înfrumuseţare
" o ra şu lu i nostru au revenit o
se rie de sarcini şl sectorului de
eosnodărie comunală. Pentru a
vedea cum se achită 'de aceste
sarcini, comitetul executiv a a-
nalizat felul în care se duc la
CO uq?
Ds ia un trimestru ia altui - succese tot mai mari
(Ormare Un pag. l-a )
muncii a crescut cu 4,70 la sută
faţă de plan.
La aceste succese şi-au adus
din plin contribuţia muncitorii
din prodsincronul I (responsabil
comunistul Nicolae Filip) şi cei
din prodsincronul II (responsa­
bil Viorel Meghia), care au fost
declaraţi fruntaşi în întrecerea
pe profesii desfăşurată în tri­
(Urmare din pag. I-a)
ra — făcută de către biroul Co­
mitetului regional de partid
Elunedoara a arătat că încă nu
toate organizaţiile comerciale
s-au ridicat la nivelul sarcinilor
ce le reveneau, deşi au avut
condiţii pentru acest lucru.
O bună servire a oamenilor
muncii este strîns legată de mo­
dul în care se face aprovizio­
narea. In această direcţie orga­
nizaţiile comerciale din regiu­
nea noastră au avut şi mai au
încă deficienţe. Comenzile din
depozitele I.C.R.T.I. pe care le
întocmesc O.C.L. produse indus­
triale Hunedoara şi Deva, nu
au întotdeauna la bază cerin­
ţele oamenilor muncii. Ele se
fac în mod birocratic avîndu-se
în vedere doar valoarea stabi­
lită prin plan. Cum ar putea,
de pildă, să se facă comenzi în
baza studierii cerinţelor oame­
nilor muncii, cînd merceologii
de la unităţile amintite stau în
birouri şi se ocupă cu evidenţa
ambalajelor ? Urmarea este fi­
rească. In magazinele acestora
există un sortiment sărac, măr­
furi care stau în rafturi cu lu­
nile. Aşa stau lucrurile şi la
O. C. L. Alimentara Petroşani,
unde lipsesc preparate de car­
ne, produse lactate şi altele.
Această practică a dus la o
aprovizionare neritmică. Sînt
destul de dese cazurile cînd
aprovizionarea magazinelor se
face de două ori sau chiar o
singură dată pe lună.
E drept că la sortimentul să­
rac al unor produse mai ales
la preparate de carne şi pro­
duse lactate au contribuit şi
întreprinderile furnizoare. Ast­
fel, I.R.I.C. Deva livrează doar
4-5 sortimente de salam, de cele
mai multe ori greu de deose­
bit ca aspect şi calitate. La
fel stau lucrurile cu produsele
de carne livrate de I.I.L. ,,Eco-
îndeplinire măsurile luate în
vederea înfrumuseţării oraşului.
Analizele s-au făcut trimestrial.
Paralel cu acţiunea de în fru ­
museţare a oraşului, am desfă­
şurat o susţinută muncă de în­
făptuire a propunerilor făcute
de cetăţeni. De mai mulţi ani,
cetăţenii de pe străzile V. Ale-
csandri şi Ciobanilor, cereau in­
troducerea apei potabile. Cu
sprijinul efectiv al comuniştilor
Petru Laszlo şi Adolf Schmith,
care au condus lucrările, s-a
reuşit ca şi în această parte a
oraşului să se introducă apa po­
tabilă. Valoarea lucrărilor efec­
tuate aici se ridică la 40.000 lei.
Tot prin acţiuni de muncă p a­
triotică a fost introdusă apa po­
tabilă şi la spitalul din oraş,
unde debitul era insuficient.
Printre alte acţiuni de muncă
patriotică ce am organizat în a-
cest an, putem remarca electri­
ficarea cătunului Petreşti, acţiu­
ne la care şi-a adus o contri­
buţie deosebită deputata Floarea
Petrescu, construirea a 10 pode­
ţe peste diferite rîuri. in aceas­
tă perioadă, s-au reparat şi a-
menajat străzile R. Malinovski,
Nicolae Bălcescu, Florilor şi al­
tele.
De la începutul anului şi pînă
la sfîrşitul lunii octombrie s-au
efectuat de către cetăţeni
221.327 ore muncă patriotică.
Aceste rezultate au făcut să ne
Situăm în fruntea întrecerii din­
tre sfaturile populare şi să cîş-
tigăm drapelul de sfat popular
fruntaş pe oraşul regional Pe­
troşani.
La obţinerea acestor rezultate
şi-au adus aportul deputaţii
loan Ciornei, Nicolae Haţegan.
alţii care s-au străduit să re­
zolve propunerile făcute de că­
tre alegători, mobilizîndu-i pe
aceştia la infăptuirea lor.
Şi pe viitor, acţiunea de în ­
frumuseţare a oraşului Vulcan
precum şi gospodărirea lui, vor
sta în centrul preocupărilor
noastre. Vor fi executate lucrări
de modernizare a străzilor, se
va extinde reţeaua de apă po­
tabilă, se vor executa diferite
lucrări de canalizare etc. Lucră­
rile de introducere a iluminatu­
lui fluorescent sînt deja contrac­
tate cu T.R.C.H. Deci, oraşul
Vulcan va deveni tot mai fru­
mos.
VASILE BETEKTNGHE
preşedintele Comitetului executiv al
Sfatului popular orăşenesc Vulcan.
mestrele n şi III. Din rîndul mai­
ştrilor, ca buni organizatori,
s-au remarcat tovarăşii Vasile
Istrate, din secţia articole de
sport şi Zoltan Petho, din sec­
ţia marochinărie II.
Realizările obţinute pînă în
prezent de muncitorii fabricii
sînt o garanţie că acest harnic
colectiv îşi va îndeplini cu suc­
ces planul pe anul curent, la
toţi indicii.
CUM SIN T E M SER V IŢ I ? asemănătoare, cu toate că sînt
nomica“ Sebeş şi „6 August“ Pe­
troşani. Or, în preparatele de
carne sînt peste 70 de sorti­
mente. In aceeaşi situaţie este
şi I.C.LL. Simeria care produce
doar 3-4 sortimente de produ­
se lactate. La numărul mic de
sortimente trebuie adăugat apoi
şi faptul că de cele mai multe
ori calitatea lor lasă mult de
dorit. Puţin s-a ocupat de lăr­
girea numărului de sortimente
şi I.C.R.A. Deva.
De asemenea, puţin interes
au manifestat organizaţiile co­
merciale la întocmirea comenzi­
lor către fabricile de piine, pen­
tru lărgirea sortimentelor. Pe
regiune au fost omologate 18
sortimente, dar în magazin se
desfac 4-5 sortimente.
Slaba preocupare pentru apro­
vizionarea ritmică şi în sorti­
mente bogate şi variate face ca
stocurile din depozite să atin­
gă la I.C.R.M. Petroşani 67 la
sută din fondul total de m ăr­
furi. Este clar deci că o mar­
fă ce nu se vede, nu se cum­
pără. Ca urmare, populaţiei
nu-i este dată posibilitatea să alimentaţie publică. Deşi multe deşi cerinţele sînt mari.
aleagă şi să cumpere, în timp unităţi au fost dotate cu vitri­ O bună servire a populaţiei nu înseamnă că s-a făcut totul.
ce stocurile în depozite cresc. ne frigorifice, în unele din se asigură şi prin specializarea Calificarea unor lucrători mai
Dar chiar şi mărfurile ce se
găsesc în magazine nu sînt pre­
zentate oamenilor muncii în
modul cel mai plăcut, atractiv
şi civilizat. Sînt cazuri cind
cumpărătorii ies din magazin
fără ca să fie întrebaţi ce anu­
me doresc. încă de afară unele
magazine nu atrag. Vitrinele,
prin felul în care sînt aranja­
te, (dacă se poate spune aşa)
nu stîrnesc interes. Luni de zile
in unele vitrine se prezintă
aceleaşi produse, pe care pra­
ful s-a aşezat de mult. Inte­
riorul la aceste unităţi este tot
atît de neprimitor. In magazi­
nul de confecţii din centrul ve­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Ştefan Ursu şi Vasile Matache,
montatori la secţia maşini-unelte a
(5. M. Ougir sînt fruntaşi în pro­
ducţie. Brigada în care lucrează ei
îşi depăşeşte zilnic norma cu 30-40
la sută executînd în acelaşi timp
numai lucrări de calitate.
IN FOTO: Tov. Ştefan Ursu şi
Vasile Matache montînd ultimele
piese la freza universală.
6 şi 7 NOIEMBRIE 1961
DEVA: Strada săracă; HU­
NEDOARA: EvdoKia; PETRO­
ŞANI : Insula în flăcări; Cer se­
nin ; ALBA IULIA: „Vizita de­
legaţiei de partid şi guverna­
mentală a R.P.R. in Uniunea
Sovietică“ şi „Primul raid spre
stele“; Oameni cu aripi; ORAŞ-
T.IE: Trecerea interzisă; Pagi­
nile trecutului; HAŢEG: Bata­
lionul negru; BRAD: Piine şi
trandafiri; SIMERIA: Socoteli
greşite; TEIUŞ: Părinţi şi co­
pii; ZLATNA: Stele de m a i;
LONEA : In iureşul focului;
SEBEŞ: Insula în flăcări;
APOLDU DE SUS: Asasinul
din umbră; IL IA : Adio copi­
lărie.
chiului oraş Hunedoara, este
continuu întuneric. Aceasta ca
urmare a faptului că vitrinele,
deşi foarte mari, sînt înfunda­
te. Conducerile O.C.L. produ­
se industriale Hunedoara, Deva,
Alba Iulia, Petroşani nu au luat
măsuri pentru desfundarea vi­
trinelor şi introducerea ilumi­
natului fluorescent în magazi­
ne.
Nu întotdeauna mărfurile ex­
puse sînt prezentate cu gust. in
unele magazine de confecţii, a r­
ticolele sînt prezentate cumpă­
rătorilor şifonate, ba uneori
pline de praf. aşa cum ele au
fost descărcate din vagon, cu
toate că ele au ateliere de re­
tuşuri. Aşa stau lucrurile la ma­
gazinul confecţia din O.M. Hu­
nedoara. Mai grav este că unii
lucrători ţin mărfurile în raft
şi nu pe tejghea, la loc vizibil,
pasă-mi-te pentru a nu se
murdări.
Puţin interes în prezentarea
mărfurilor manifestă şi orga­
nizaţiile comerciale la desface­
rea produselor alimentare şi de
acestea sînt expuse sticle cu
băuturi, iar preparatele de car­
ne, lapte şi altele stau după
tejghea şi nu se văd (exemplu
magazinul alimentar nr. 1 Hu­
nedoara). Sînt restaurante şi
bufete la care e greu să vezi
ce preparate poţi găsi, căci pe
lingă că ele nu sînt expuse, nu
se întocmesc nici liste de bu­
cate.
Cit despre prezentarea pro­
duselor alimentare sînt încă ca­
zuri cînd lingă brînză, se pune
unt, măsline sau alte produse
care transmit miros şi gust spe­
cific.
La unităţile rde alimentaţie
6 NOIEMBRIE 1961
PROGRAMUL 1 : 6,10 Muzică uşoa­
ră ; 7,30 Sfatul medicului: Erupţia
dinţilor la copii; 8,00 Din presa noa­
stră de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e
d rag ă; Emisiune închinată Marii Re­
voluţii Socialiste din Octombrie; 10,08 ţii : Guiana engleză ; 13,05 Concert
Melodii populare romîneşti; 12,15 Emi­
siune literară; 14,00 Muzică uşoară;
16,15 Note de lector; 17,15 Artişti
amatori cîntă prietenia romîno-sovîc-
tică; 7,30 Roza vînturiior; 19,00 Al­
manah ştiinţific; 20,20 Noapte bună,
copii: „Porumbelul călător“,
PROGRAMUL II: 12,15 Muzică
populară oltenească; 14,03 „Partidul,
călăuza noastră“ — program de cîn-
tece din ţări socialiste; 15,35 Muzică
uşoară; 16,30 Vorbeşte M oscova!;
17,35 Din muzica popoarelor; 19,30
Inovatori şi inovaţii; 20,00 „Lucrări
inspirate din lupta partidului“; 20,30
Gârneţ de reporter: la cursurile se­
rale; 21,30 Lectură dramatizată: Poe­
mul „Haraşo“ de Vladimir Maiakov-
sUi; 22,30 Album de melodii; 23,15
Interpreţi rornîni care au concertat în
Uniunea Sovietică.
7 NOIEMBRIE 1961
PROGRAMUL I : 6,10 Gintccc des-
publică există încă o slabă pre­
ocupare pentru îmbogăţirea pre­
paratelor proprii. Slab stau în
această privinţă T.A.P.L. Pe­
troşani şi Hunedoara, I.A.P.L.
Deva şi altele. Foarte slab
stau în această direcţie bu­
fetele cooperativei de con­
sum. Ele nu au nici un fel
de preparate, nici măcar reci.
Mai rău este însă că tovarăşii
din conducerea acestor unităţi,
din dorinţa rău înţeleasă de
a-şi realiza planul de desface­
re, deschid puzderie de bufete
şi chioşcuri care nu desfac alt­
ceva decit produse alcoolice.
Aşa au înţeles să procedeze mai
ales T.A.P.L. Petroşani şi Hune­
doara. Or, rolul unităţilor de
alimentaţie este de a asigura
în primul rînd un bogat sorti­
ment de preparate proprii şi nu
să devină cîrciumi.
Este încă mic sort\imentul de
preparate proprii în unele co­
fetării. Să luăm de exemplu co­
fetăriile din Uricani şi Zlatna
unde zile în şir nu se găsesc
prăjituri sau sînt 2-3 sorturi,
reţelei comerciale. Acest lucru
l-au confirmat însăşi faptele şi
în regiunea noastră. Dar ceea
ce s-a făcut pînă acum în acea­
stă direcţie nu este la nivelul ce­
rinţelor. Sint încă prea puţine
magazine cu autodeservire. La L’a aceasta contribuie şi faptul
Hunedoara şi Deva nici nu exis­ că unele organizaţii de partid
tă asemenea magazine, rdeşi şi sindicale s-au ocupat insufi­
condiţii pentru amenajare sînt. cient de educarea în spirit nou,
Apoi, în Valea Jiului numărul socialist a lucrătorilor din co­
magazinelor de produse lacta­ merţ.
te este încă mic. Deşi au fost Meseria de lucrător în comerţ
date indicaţii în întreaga regiu­ este frumoasă. Ea oferă multe
ne, nu s-a deschis nici o uni­
tate de alimentaţie publică Iac-
to-vegetarianâ sau vreo unitate la nivelul sarcinilor, al cerinţe­
'de desfacerea semipreparate- lor actuale, să poată spune :
lor — bucătărie de bloc si altele „Sînt mîndru de munca mea !“.
pa?. 5
tiaaitfís^isiQUSuuasES
@a piiic-j-iii zilei d.e 7 QLoiembrie, cea de a
44-a aiiitunsa re a Jdarii ('(?eoaliLţii Socici­
li?te din OcitamInie, conducerile intre.prin.de-
tildt pi instituţiilor din regiunea dCm.nedou-
ra lelieitd călduros caleelinele lor de muncă
p.ent.r.u realizările abţinute in îndeplinirea..
planului, de. sleit pi le urează nai s.ueacsii
in lupta pentru infăptuirea. katărîrilar ce­
lui de-ai II l-lea Qangres. al (J). JK. HI.,
p.entru deiăo-Upireu, construirii socialismului
---------------------in patria noaitră,----------------------
ÎN T R E P R IN D E R E A
M IN IE R Ă G B Ë L 4R
Î nT r e p r i n d e r e a m i n i e r ă
... - TELIUC ¦
FABRICA C H IM IC A ORASTIE
Întreprinderea explorări
„ Ai dealul“ Alba iulia
pre Marele Octombrie; 6,45 Salut vo­ O.C.L. Produse industriale
ios de pionier; 8,00 Din presa de as­ interraională D eva
tăzi; 9,17 Muzică uşoară; 10,08 Or­
chestre de muzică populară romîneas- Uniunea regională a cooperativelor
că; 11,30 Gîntece revoluţionare; 11,45 de producţie meşteşugărească
Radio Prichindel ; 12,30 In faţa hăr­ Hunedoara— Deva
de muzică din operete; 15,45 Muzică Întreprinderea de industrie
populară romîneascâ; 16,15 Vorbeşte locală lo Co Frima OtăŞiie
Moscova !; 17,15 Muzică uşoară; 18,00
„Săptămîna muzicii sovietice“; 19,00
Revista economică radio; 19,25 Mu­
zică uşoară; 21,15 Muzică uşoară so­
vietică; 22,30 Valsuri.
PROGRAMUL I I : 12,15 Melodii
populare romîneşti; 13,15 Pagini din
antologic despre Marpa Revoluţie, Şo-
cialistă din Octombrie-; 14,53 Gârneţ
de reporter: Scrisorile prieteniei;
15,40 Gînlece ale compozitorilor noş­
tri despre Lenin ; 16,50 Tribuna Ra­
dio; 18,05 Muzică uşoară; 18,45 Măr­
turii ale scriitorilor noştri despre mă­
reţul Program de construire a comu­
nismului; 21,45 Itinerar liric sovie­
tic; 22,00 Muzică populară romîneas-
că; 23,15 „Noapte bună, dragi melo­
dii“ — concert de muzică uşoară.
UNIUNEA REGIONALA
A COOPERATIVELOR DE CONS IM
HUNEDOARA—DEVA
întreprinderea de industrie locală
A4ai/y D eva
Centrul tie librarii si difuzarea
cârtii Hunedoara — Deva
¦O. C. !L-
P R O D U S E A L IM E N T A R E
S N T E R R A IO N A L A D E V A
cerute de oamenii muncii. Conducerea Întreprinderii de repa­
Puţin s-a făcut şi in ce pri­ raţii auto nr. 5 Cluj, felicită colectivul
veşte studierea şi întocmirea său de muncă, beneficiarii săi, între­
unor orarii corespunzătoare. In prinderile de gospodărie orăşenească,
unele oraşe (Hunedoara, Petro­ G.A.S., G.A.G. şi I.R.T.A., care au con­
şani, Lupeni, Alba iulia etc.), tribuit la realizarea şi depăşirea sar­
magazinele, mai ales cele ali­ cinilor de plan, dorindu-le noi succesp
mentare, sînt închise în orele în înfăptuirea sarcinilor trasate de cel
de vîrf, cînd muncitorii ies din de-al 111-lea Gongres al P.M.R.
fabrici şi merg spre casă. Le­
gat de acest lucru trebuie amin­
tit şi faptul că sînt încă puţi­
ne unităţile care lucrează cu
program lungit, pe două schim­
buri. De asemenea, în zilele de
sărbătoare sau duminicile unele
magazine ca cele de galanterie,
mărunţişuri, drogherie, sînt în­
chise.
•k
Oamenilor muncii din indus­
trie, partidul Ie-a trasat sarci­
na să îmbunătăţească continuu
calitatea produselor. Tot aşa şi
lucrătorii din comerţ au sarcina
de onoare de a-şi îmbunătăţi
activitatea. Calitatea muncii lor
este apreciată de felul în care
caută să satisfacă cerinţele
cumpărătorilor, să-i servească
într-un mod cit mai civilizat,
mai îngrijit.
Faptele bune în această di­
recţie sint multe. Dar aceasta
•1j
1
Iasă de dorit. De asemenea, nu ÎNTREPRINDEREA MINIERATELIUC
toţi şi întotdeauna dovedesc COlUHA TELIUC — HUNEDOARA 'S
dragoste faţă de meserie, calm :
în relaţiile cu cumpărătorul, nu
se străduiesc să prezinte mărfu­ ‘i
rile în mod atrăgător, civilizat.
A N G A JE A ZĂ
'l
şoferi pentru autobascu­ 1
la n te T A T R A (n o i) de 10 Ü
tone. î
3
•i
satisfacţii. De aceea, va trebui rpiata în a e & r d . S ei
. ca fiecare lucrător să se ridice
i
eazare. eeeetţumzăteam.
»._•»»